Old/New Testament
Răzbunarea iudeilor
9 În luna(A) a douăsprezecea, adică luna Adar, în a treisprezecea zi a lunii, ziua în care(B) avea să se aducă la îndeplinire porunca şi hotărârea împăratului, şi când vrăjmaşii iudeilor nădăjduiseră să stăpânească(C) peste ei, s-a întâmplat tocmai, dimpotrivă, că iudeii au stăpânit asupra vrăjmaşilor lor. 2 Iudeii s-au strâns(D) în cetăţile lor, în toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş, ca să pună mâna pe cei ce căutau să-i piardă(E). Nimeni n-a putut să le stea împotrivă, căci frica(F) de ei apucase pe toate popoarele! 3 Şi toţi mai-marii ţinuturilor, căpeteniile oştirii, dregătorii, slujbaşii împăratului au sprijinit pe iudei din pricina fricii pe care le-o insufla Mardoheu. 4 Căci Mardoheu era puternic în casa împăratului şi faima lui se răspândea în toate ţinuturile, pentru că ajungea din ce în ce mai puternic(G). 5 Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toţi vrăjmaşii lor, i-au omorât şi i-au prăpădit. Au făcut ce au vrut cu vrăjmaşii lor. 6 În capitala Susa, iudeii au ucis şi au prăpădit cinci sute de oameni, 7 şi au junghiat pe Parşandata, Dalfon, Aspata, 8 Porata, Adalia, Aridata, 9 Parmaşta, Arizai, Aridai şi Vaiezata, 10 cei zece(H) fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, vrăjmaşul iudeilor. Dar n-au pus mâna(I) pe averile lor. 11 În ziua aceea, numărul celor ce fuseseră ucişi în capitala Susa a ajuns la cunoştinţa împăratului. 12 Şi împăratul a zis împărătesei Estera: „Iudeii au ucis şi au prăpădit în capitala Susa cinci sute de oameni şi pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut în celelalte ţinuturi ale împăratului? Care-ţi(J) este cererea? Ea îţi va fi împlinită. Ce mai doreşti? Vei căpăta.” 13 Estera a răspuns: „Dacă împăratul găseşte cu cale, să fie îngăduit iudeilor care sunt la Susa să facă şi mâine după(K) porunca de azi şi să spânzure(L) pe lemn pe cei zece fii ai lui Haman.” 14 Şi împăratul a poruncit să se facă aşa. Porunca a fost adusă la cunoştinţa poporului din Susa. Au spânzurat pe cei zece fii ai lui Haman. 15 Iudeii care se aflau în Susa s-au strâns(M) din nou în a paisprezecea zi a lunii Adar şi au ucis în Susa trei sute de oameni. Dar n-au pus(N) mâna pe averile lor. 16 Ceilalţi iudei din celelalte ţinuturi ale împăratului s-au strâns(O) şi şi-au apărat viaţa. Au căpătat astfel odihnă, scăpând de vrăjmaşii lor, şi au ucis şaptezeci şi cinci de mii din cei ce le erau vrăjmaşi. Dar(P) n-au pus mâna pe averile lor.
Sărbătoarea Purim
17 Aceste lucruri s-au întâmplat în a treisprezecea zi a lunii Adar. În ziua a paisprezecea, iudeii s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie. 18 Cei ce se aflau la Susa s-au strâns în ziua a treisprezecea(Q) şi a paisprezecea, dar în ziua a cincisprezecea s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie. 19 De aceea, iudeii de la ţară, care locuiesc în cetăţi fără ziduri, au făcut din ziua a paisprezecea a lunii Adar o zi(R) de bucurie, de ospăţ şi de(S) sărbătoare, în care îşi trimit(T) daruri unii altora. 20 Mardoheu a scris aceste lucruri şi a trimis scrisori tuturor iudeilor din toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş, de aproape şi din depărtare. 21 Le poruncea să prăznuiască în fiecare an zilele a paisprezecea şi a cincisprezecea ale lunii Adar, 22 ca zile în care căpătaseră odihnă, scăpând de vrăjmaşii lor. Le-a poruncit să prăznuiască luna în care întristarea lor se prefăcuse(U) în bucurie şi jalea lor, în zi de sărbătoare şi să facă din aceste zile nişte zile de ospăţ şi de bucurie, când să-şi trimită(V) daruri de mâncare unii altora şi să împartă daruri celor lipsiţi. 23 Iudeii s-au îndatorat să facă ceea ce şi începuseră să facă şi ce le scrisese Mardoheu. 24 Căci Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmaşul tuturor iudeilor, făcuse planul(W) să-i piardă şi aruncase Pur, adică sorţul, ca să-i omoare şi să-i nimicească. 25 Dar Estera, venind(X) înaintea împăratului, împăratul a poruncit în scris să întoarcă(Y) asupra capului lui Haman planul cel rău pe care-l făcuse împotriva iudeilor şi să spânzure pe lemn pe el şi pe fiii lui. 26 De aceea, zilele acestea s-au numit Purim, de la numirea Pur.
Potrivit cu tot cuprinsul acestei scrisori(Z), potrivit cu cele ce văzuseră ei înşişi şi potrivit cu cele ce li se întâmplaseră, 27 iudeii au luat pentru ei, pentru sămânţa lor şi pentru toţi cei ce se vor lipi(AA) de ei hotărârea şi îndatorirea de neschimbat ca să prăznuiască în fiecare an aceste două zile, în felul rânduit şi la vremea hotărâtă. 28 Zilele acestea trebuiau să fie pomenite şi prăznuite din neam în neam, în fiecare familie, în fiecare ţinut şi în fiecare cetate. Şi zilele acestea, Purim, nu trebuiau desfiinţate niciodată din mijlocul iudeilor, nici să se şteargă aducerea aminte de ele printre urmaşii lor. 29 Împărăteasa Estera, fata lui Abihail(AB), şi iudeul Mardoheu au scris stăruitor a doua oară pentru ca să întărească scrisoarea(AC) privitoare la Purim. 30 Au trimis scrisori tuturor iudeilor în cele o sută douăzeci şi şapte(AD) de ţinuturi ale împăratului Ahaşveroş. Ele cuprindeau cuvinte de pace şi de credincioşie, 31 întărind ţinerea acestor zile Purim la vremea hotărâtă, cum le rânduiseră iudeul Mardoheu şi împărăteasa Estera pentru ei şi cum şi le rânduiseră şi pentru ei înşişi şi pentru sămânţa lor, cu prilejul postului(AE) lor şi ţipetelor lor. 32 Porunca Esterei a întărit aşezarea acestei sărbători Purim, şi lucrul acesta a fost scris în carte.
Lauda lui Mardoheu
10 Împăratul Ahaşveroş a pus un bir asupra ţării şi asupra ostroavelor(AF) mării. 2 Toate faptele privitoare la puterea şi isprăvile lui şi amănuntele despre mărimea la care(AG) a ridicat împăratul pe Mardoheu nu sunt scrise în Cartea Cronicilor împăraţilor mezilor şi perşilor? 3 Căci iudeul Mardoheu era cel dintâi(AH) după împăratul Ahaşveroş. El era cu vază între iudei şi iubit de mulţimea fraţilor săi, căci a căutat(AI) binele poporului său şi a vorbit pentru fericirea întregului său neam.
Cuvântarea de apărare a lui Ştefan
7 Marele preot a zis: „Aşa stau lucrurile?” 2 Ştefan a răspuns: „Fraţilor(A) şi părinţilor, ascultaţi! Dumnezeul slavei S-a arătat părintelui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, înainte ca să se aşeze în Haran. 3 Şi i-a zis: ‘Ieşi(B) din ţara ta şi din familia ta şi du-te în ţara pe care ţi-o voi arăta’. 4 El a ieşit atunci(C) din ţara haldeenilor şi s-a aşezat în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l-a strămutat în ţara aceasta, în care locuiţi voi acum. 5 Din ţara aceea nu i-a dat nimic în stăpânire, nici măcar o palmă de loc, ci i-a făgăduit(D) că i-o va da în stăpânire lui şi seminţei lui după el, măcar că n-avea niciun copil. 6 Dumnezeu i-a spus că sămânţa(E) lui va locui într-o ţară străină, va fi robită şi va fi chinuită patru(F) sute de ani. 7 Dar neamul căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu, a zis Dumnezeu. După aceea, vor ieşi şi-Mi vor(G) sluji în locul acesta. 8 Apoi i-a dat(H) legământul tăierii împrejur, şi astfel(I) Avraam, când a născut pe Isaac, l-a tăiat împrejur în ziua a opta, Isaac(J) a născut şi a tăiat împrejur pe Iacov şi Iacov(K) pe cei doisprezece patriarhi. 9 Iar(L) patriarhii, care pizmuiau pe Iosif, l-au vândut, ca să fie dus în Egipt. Dar(M) Dumnezeu a fost cu el 10 şi l-a izbăvit din toate necazurile lui; i-a dat înţelepciune şi trecere(N) înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, care l-a pus dregător peste Egipt şi peste toată casa lui. 11 A venit(O) o foamete în tot Egiptul şi Canaanul. Nevoia era mare, şi părinţii noştri nu găseau merinde. 12 Iacov(P) a auzit că în Egipt era grâu şi a trimis pe părinţii noştri întâiaşi dată acolo. 13 Şi(Q) când au venit a doua oară, Iosif a fost cunoscut de fraţii săi, şi Faraon a aflat din ce neam era Iosif. 14 Apoi(R), Iosif a trimis să cheme pe tatăl său Iacov şi pe toată(S) familia lui, şaptezeci şi cinci de suflete. 15 Iacov(T) s-a pogorât în Egipt, unde a murit(U), el şi părinţii noştri. 16 Şi(V) au fost strămutaţi la Sihem şi puşi în mormântul(W) pe care îl cumpărase Avraam cu o sumă de bani de la fiii lui Emor, în Sihem. 17 Se apropia vremea(X) când trebuia să se împlinească făgăduinţa pe care o făcuse Dumnezeu lui Avraam. Norodul a(Y) crescut şi s-a înmulţit în Egipt, 18 până când s-a ridicat un alt împărat, care nu cunoştea pe Iosif. 19 Împăratul acesta a uneltit împotriva neamului nostru şi a chinuit pe părinţii noştri, până acolo ca să-şi(Z) lepede pruncii, ca să nu trăiască.
Vremea lui Moise
20 Pe(AA) vremea aceasta s-a născut Moise, care era(AB) frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său. 21 Şi când a fost(AC) lepădat, l-a luat fiica lui Faraon şi l-a crescut ca pe copilul ei.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.