Old/New Testament
Altarul arderilor
3 Când a venit luna a şaptea, copiii lui Israel erau în cetăţile lor. Atunci, poporul s-a strâns ca un singur om la Ierusalim. 2 Iosua, fiul lui Ioţadac, cu fraţii săi preoţii şi Zorobabel, fiul lui Şealtiel(A), cu fraţii săi s-au sculat şi au zidit altarul Dumnezeului lui Israel, ca să aducă pe el arderi-de-tot, după cum este scris(B) în Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu. 3 Au aşezat din nou altarul pe temeliile lui, măcar că au avut să se teamă de popoarele ţării, şi au adus arderi-de-tot(C) Domnului: arderile-de-tot de dimineaţă şi de seară. 4 Au prăznuit(D) Sărbătoarea Corturilor, cum(E) este scris, şi au adus(F) zi de zi arderi-de-tot, după numărul poruncit pentru fiecare zi. 5 După aceea, au adus arderea-de-tot(G) necurmată, arderile-de-tot pentru fiecare lună nouă şi pentru toate sărbătorile închinate Domnului, afară de cele pe care le aducea fiecare, ca daruri de bunăvoie Domnului. 6 Din cea dintâi zi a lunii a şaptea, au început să aducă Domnului arderi-de-tot. Însă temeliile Templului Domnului nu erau încă puse. 7 Au dat argint cioplitorilor de piatră şi tâmplarilor şi merinde(H), băuturi şi untdelemn sidonienilor şi tirienilor, ca să aducă pe mare până la Iafo(I) lemne de cedru din Liban, după(J) învoirea dată de Cirus, împăratul perşilor.
Punerea temeliilor Templului
8 În al doilea an de la venirea lor la Casa lui Dumnezeu la Ierusalim, în luna a doua, Zorobabel, fiul lui Şealtiel, Iosua, fiul lui Ioţadac, cu ceilalţi fraţi ai lor, preoţi şi leviţi, şi toţi cei ce se întorseseră din robie la Ierusalim s-au pus pe lucru şi au însărcinat(K) pe leviţii de la douăzeci de ani în sus să vegheze asupra lucrărilor Casei Domnului. 9 Şi Iosua(L), cu fiii şi fraţii săi, Cadmiel, cu fiii săi, fiii lui Iuda, fiii lui Henadad, cu fiii şi fraţii lor leviţii s-au pregătit toţi, ca un om, să vegheze asupra celor ce lucrau la Casa lui Dumnezeu. 10 Când au pus lucrătorii temeliile Templului Domnului, au aşezat(M) pe preoţi în veşminte, cu trâmbiţe, şi pe leviţi, fiii lui Asaf, cu chimvale, ca să laude pe Domnul, după rânduiala lui David(N), împăratul lui Israel. 11 Cântau(O) mărind şi lăudând pe Domnul prin aceste cuvinte: „Căci(P) este bun, căci îndurarea Lui pentru Israel ţine(Q) în veac!” Şi tot poporul scotea mari strigăte de bucurie, lăudând pe Domnul, pentru că puneau temeliile Casei Domnului. 12 Dar mulţi(R) din preoţi şi leviţi, şi din capii de familii mai în vârstă, care văzuseră casa dintâi, plângeau tare când se puneau sub ochii lor temeliile casei acesteia. Mulţi alţii îşi arătau bucuria prin strigăte, 13 aşa încât nu se putea deosebi glasul strigătelor de bucurie de glasul plânsetelor poporului, căci poporul scotea mari strigăte, al căror sunet se auzea de departe.
Amânarea zidirii Templului
4 Vrăjmaşii(S) lui Iuda şi Beniamin au auzit că fiii robiei zidesc un templu Domnului, Dumnezeului lui Israel. 2 Au venit la Zorobabel şi la capii de familii şi le-au zis: „Să zidim şi noi cu voi, căci şi noi chemăm ca şi voi pe Dumnezeul vostru şi-I aducem jertfe din vremea lui Esar-Hadon(T), împăratul Asiriei, care ne-a adus aici.” 3 Dar Zorobabel, Iosua şi ceilalţi capi ai familiilor lui Israel le-au răspuns: „Nu(U) se cuvine să zidiţi împreună cu noi Casa Dumnezeului nostru, ci noi singuri o vom zidi Domnului, Dumnezeului lui Israel, cum ne-a poruncit(V) împăratul Cirus, împăratul perşilor.” 4 Atunci, oamenii(W) ţării au muiat inima poporului lui Iuda, l-au înfricoşat ca să-l împiedice să zidească 5 şi au mituit cu preţ de argint pe sfetnici, ca să-i zădărnicească lucrarea. Aşa a fost tot timpul vieţii lui Cirus, împăratul perşilor, până la domnia lui Darius, împăratul perşilor. 6 Sub domnia lui Asuerus, la începutul domniei lui, au scris o pâră împotriva locuitorilor din Iuda şi din Ierusalim. 7 Şi, pe vremea lui Artaxerxe, Bişlam, Mitredat, Tabeel şi ceilalţi tovarăşi de slujbă ai lor, au scris lui Artaxerxe, împăratul perşilor. Scrisoarea a fost scrisă cu slove aramaice şi tălmăcită în limba aramaică. 8 Dregătorul Rehum şi logofătul Şimşai au scris împăratului Artaxerxe scrisoarea următoare la Ierusalim. 9 Dregătorul Rehum, logofătul Şimşai şi ceilalţi tovarăşi de slujbă ai lor, cei din Din(X), din Arfarsatac, din Tarpel, din Afaras, din Erec, din Babilon, din Susa, din Deha, din Elam 10 şi celelalte popoare pe care le-a mutat marele şi vestitul Osnapar şi le-a aşezat în cetatea Samariei şi în celelalte locuri de dincoace de Râu şi aşa mai departe. 11 Iată cuprinsul scrisorii pe care au trimis-o împăratului Artaxerxe: „Robii tăi, oamenii de dincoace de Râu, şi aşa mai departe. 12 Să ştie împăratul că iudeii plecaţi de la tine şi veniţi printre noi la Ierusalim zidesc din nou cetatea aceea răzvrătită şi rea, îi ridică zidurile şi-i dreg temeliile. 13 Să ştie dar împăratul că, dacă se va zidi cetatea aceasta şi i se vor ridica zidurile, nu vor mai plăti nici bir(Y), nici dare, nici drept de trecere, şi vistieria împărătească va suferi din pricina aceasta. 14 Şi, fiindcă noi mâncăm sarea curţii domneşti şi nu ne şade bine să vedem pe împărat păgubit, trimitem împăratului aceste ştiri. 15 Să se facă cercetări în Cartea Cronicilor părinţilor tăi şi vei găsi şi vei vedea în Cartea Cronicilor că cetatea aceasta este o cetate răzvrătită, vătămătoare împăraţilor şi ţinuturilor şi că s-a dedat la răscoală încă din vremuri străbune. De aceea a fost nimicită cetatea aceasta. 16 Facem cunoscut împăratului că, dacă va fi zidită din nou cetatea aceasta şi dacă i se vor ridica zidurile, prin chiar faptul acesta nu vei mai avea stăpânire dincoace de Râu.” 17 Iată răspunsul trimis de împărat dregătorului Rehum, logofătului Şimşai şi celorlalţi tovarăşi ai lui de slujbă, care locuiau la Samaria şi în alte locuri de cealaltă parte a Râului. „Sănătate şi aşa mai departe. 18 Scrisoarea pe care ne-aţi trimis-o a fost citită întocmai înaintea mea. 19 Am dat poruncă să se facă cercetări şi s-a găsit că, din vremuri vechi, cetatea aceasta s-a răsculat împotriva împăraţilor şi s-a dedat la răscoală şi la răzvrătire. 20 Au fost la Ierusalim împăraţi puternici, stăpâni(Z) peste toată ţara de dincolo(AA) de Râu şi cărora li se plătea bir, dare şi drept de trecere pe drum. 21 Ca urmare, porunciţi să înceteze lucrările oamenilor acelora şi să nu se mai zidească cetatea aceasta până ce nu vor avea o învoire din partea mea. 22 Vedeţi să nu vă abateţi de la porunca aceasta, ca să nu crească răul acela spre paguba împăraţilor.” 23 Îndată ce s-a citit cuprinsul scrisorii împăratului Artaxerxe înaintea lui Rehum, înaintea logofătului Şimşai şi înaintea tovarăşilor lor de slujbă, s-au dus în grabă la Ierusalim, la iudei, şi i-au oprit cu silă şi cu putere de la lucrările lor. 24 Atunci s-a oprit lucrarea Casei lui Dumnezeu la Ierusalim şi a fost oprită până în anul al doilea al domniei lui Darius, împăratul perşilor.
Zidirea Templului începe iarăşi
5 Prorocii Hagai(AB), prorocul, şi Zaharia(AC), fiul lui Ido, au prorocit iudeilor care erau în Iuda şi la Ierusalim în Numele Dumnezeului lui Israel. 2 Atunci, Zorobabel(AD), fiul lui Şealtiel, şi Iosua, fiul lui Ioţadac, s-au sculat şi au început zidirea Casei lui Dumnezeu la Ierusalim. Şi împreună cu ei erau şi prorocii lui Dumnezeu care-i ajutau. 3 În aceeaşi vreme, Tatnai(AE), dregătorul de dincoace de Râu, Şetar-Boznai şi tovarăşii lor de slujbă au venit la ei şi le-au vorbit aşa: „Cine(AF) v-a dat învoire să zidiţi casa aceasta şi să ridicaţi zidurile acestea?” 4 Ei le-au mai(AG) zis: „Care sunt numele oamenilor care zidesc clădirea aceasta?” 5 Dar ochiul(AH) lui Dumnezeu veghea asupra bătrânilor iudeilor. Şi au lăsat să meargă înainte lucrările până la trimiterea unei înştiinţări către Darius şi până la primirea unei scrisori(AI) de la el în această privinţă. 6 Iată cuprinsul scrisorii trimise împăratului Darius de Tatnai, dregătorul de dincoace de Râu, de Şetar-Boznai(AJ) şi tovarăşii lor din Afarsac, care locuiau dincoace de Râu. 7 I-au trimis o scrisoare cu următorul cuprins:
„Către împăratul Darius, sănătate! 8 Să ştie împăratul că ne-am dus în ţinuturile lui Iuda, la Casa Dumnezeului celui mare. Ea se zideşte din pietre cioplite şi în pereţi se pune lemn; lucrul merge repede şi izbuteşte în mâinile lor. 9 Am întrebat pe bătrâni şi le-am vorbit aşa: ‘Cine v-a dat(AK) învoire să zidiţi casa aceasta şi să ridicaţi zidurile acestea?’ 10 Le-am cerut şi numele lor ca să ţi le facem cunoscut şi am pus în scris numele oamenilor care sunt în fruntea lor. 11 Iată răspunsul pe care ni l-au dat: ‘Noi suntem slujitorii Dumnezeului cerurilor şi al pământului şi zidim din nou casa care fusese zidită acum mulţi ani. Un mare împărat(AL) al lui Israel o zidise şi o isprăvise. 12 Dar, după ce(AM) părinţii noştri au mâniat pe Dumnezeul cerurilor, El i-a dat în mâinile lui Nebucadneţar(AN), împăratul Babilonului, haldeeanul care a nimicit casa aceasta şi a luat pe popor rob la Babilon. 13 Totuşi, în cel dintâi an al lui Cirus(AO), împăratul Babilonului, împăratul Cirus a dat poruncă să se zidească din nou această casă a lui Dumnezeu. 14 Şi chiar împăratul Cirus a scos din templul din Babilon uneltele de aur(AP) şi de argint ale Casei lui Dumnezeu, pe care le luase Nebucadneţar din Templul de la Ierusalim şi le dusese în templul din Babilon, le-a dat în mâna aşa-zisului(AQ) Şeşbaţar, pe care l-a pus dregător, 15 şi i-a zis: «Ia uneltele acestea, du-te de le pune în Templul din Ierusalim şi să se zidească din nou Casa lui Dumnezeu pe locul unde era». 16 Acest Şeşbaţar a venit dar şi a pus(AR) temeliile Casei lui Dumnezeu la Ierusalim. De atunci până acum se zideşte ea, şi nu s-a(AS) isprăvit.’ 17 Acum, dacă împăratul găseşte cu cale, să se facă cercetări(AT) în casa vistieriilor împăratului la Babilon, ca să vadă dacă s-a dat din partea împăratului Cirus o poruncă pentru zidirea Casei acesteia a lui Dumnezeu la Ierusalim. Apoi, să ne trimită împăratul voinţa lui asupra acestui lucru.”
Învierea lui Isus Hristos
20 În ziua(A) dintâi a săptămânii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineaţă la mormânt, pe când era încă întuneric, şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt. 2 A alergat la Simon Petru şi la celălalt(B) ucenic, pe care-l iubea Isus, şi le-a zis: „Au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştiu unde L-au pus”. 3 Petru(C) şi celălalt ucenic au ieşit şi au plecat spre mormânt. 4 Au început să alerge amândoi împreună. Dar celălalt ucenic alerga mai repede decât Petru şi a ajuns cel dintâi la mormânt. 5 S-a plecat şi s-a uitat înăuntru, a văzut fâşiile(D) de pânză jos, dar n-a intrat. 6 Simon Petru, care venea după el, a ajuns şi el, a intrat în mormânt şi a văzut fâşiile de pânză jos. 7 Iar ştergarul(E), care fusese pus pe capul lui Isus, nu era cu fâşiile de pânză, ci făcut sul şi pus într-un alt loc, singur. 8 Atunci, celălalt ucenic, care ajunsese cel dintâi la mormânt, a intrat şi el şi a văzut, şi a crezut. 9 Căci tot nu pricepeau că, după Scriptură(F), Isus trebuia să învieze din morţi. 10 Apoi, ucenicii s-au întors acasă.
Isus Se arată Mariei
11 Dar(G) Maria şedea afară lângă mormânt şi plângea. Pe când plângea, s-a plecat să se uite în mormânt. 12 Şi a văzut doi îngeri în alb, şezând în locul unde fusese culcat trupul lui Isus; unul la cap şi altul la picioare. 13 „Femeie”, i-au zis ei, „pentru ce plângi?” Ea le-a răspuns: „Pentru că au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde L-au pus”. 14 După ce(H) a zis aceste vorbe, s-a întors şi a văzut pe Isus stând acolo în picioare, dar nu ştia că este Isus. 15 „Femeie”, i-a zis Isus, „de ce plângi? Pe cine cauţi?” Ea a crezut că este grădinarul şi I-a zis: „Domnule, dacă L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus şi mă voi duce să-L iau”. 16 Isus i-a zis: „Marie!” Ea s-a întors şi I-a zis în evreieşte: „Rabuni!” adică „Învăţătorule!” 17 „Nu mă ţine”, i-a zis Isus, „căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Ci du-te la fraţii(I) Mei şi spune-le că Mă(J) sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul(K) Meu şi Dumnezeul vostru.” 18 Maria Magdalena s-a(L) dus şi a vestit ucenicilor că a văzut pe Domnul şi că i-a spus aceste lucruri.
Isus Se arată ucenicilor
19 În(M) seara aceleiaşi zile, cea dintâi a săptămânii, pe când uşile locului unde erau adunaţi ucenicii erau încuiate de frica iudeilor, a venit Isus, a stat în mijlocul lor şi le-a zis: „Pace vouă!” 20 Şi după ce a zis aceste vorbe, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Ucenicii(N) s-au bucurat când au văzut pe Domnul. 21 Isus(O) le-a zis din nou: „Pace vouă! Cum(P) M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi.” 22 După aceste vorbe, a suflat peste ei şi le-a zis: „Luaţi Duh Sfânt! 23 Celor ce(Q) le veţi ierta păcatele vor fi iertate şi celor ce le veţi ţine vor fi ţinute.”
Isus Se arată şi lui Toma
24 Toma, zis(R) Geamăn, unul din cei doisprezece, nu era cu ei când a venit Isus. 25 Ceilalţi ucenici i-au zis deci: „Am văzut pe Domnul!” Dar el le-a răspuns: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede”. 26 După opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăşi în casă şi era şi Toma împreună cu ei. Pe când erau uşile încuiate, a venit Isus, a stat în mijloc şi le-a zis: „Pace vouă!” 27 Apoi a zis lui Toma: „Adu-ţi(S) degetul încoace şi uită-te la mâinile Mele şi adu-ţi mâna şi pune-o în coasta Mea, şi nu fi necredincios, ci credincios”. 28 Drept răspuns, Toma I-a zis: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!” 29 „Tomo” i-a zis Isus, „pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice(T) de cei ce n-au văzut, şi au crezut.”
Rostul celor scrise aici
30 Isus a mai făcut înaintea ucenicilor Săi multe(U) alte semne, care nu sunt scrise în cartea aceasta. 31 Dar(V) lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu şi(W), crezând, să aveţi viaţa în Numele Lui.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.