Old/New Testament
21 Iosafat(A) a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Ioram.
Ioram, împăratul lui Iuda
2 Ioram avea ca fraţi, fii ai lui Iosafat, pe Azaria, Iehiel, Zaharia, Azaria, Micael şi Şefatia, toţi fii ai lui Iosafat, împăratul lui Israel. 3 Tatăl lor le dăduse daruri însemnate în argint, în aur şi în lucruri scumpe, împreună cu cetăţi întărite în Iuda, dar împărăţia a lăsat-o lui Ioram, pentru că el era întâiul născut. 4 Când a luat Ioram în stăpânire împărăţia tatălui său şi când s-a întărit, a omorât cu sabia pe toţi fraţii săi şi pe vreo câţiva din capii lui Israel. 5 Ioram avea treizeci şi doi(B) de ani când a ajuns împărat şi a domnit opt ani la Ierusalim. 6 El a umblat în calea împăraţilor lui Israel cum făcuse casa lui Ahab(C), căci avea de nevastă pe o fată a lui Ahab, şi a făcut ce este rău înaintea Domnului. 7 Dar Domnul n-a voit să piardă casa lui David, din pricina legământului pe care-l făcuse cu David şi din pricina făgăduinţei pe care o făcuse că îi va da totdeauna o lumină, lui şi fiilor(D) lui. 8 Pe vremea(E) sa, Edom s-a răsculat împotriva stăpânirii lui Iuda şi şi-a pus un împărat. 9 Ioram a pornit cu căpeteniile şi cu toate carele sale. Sculându-se noaptea, a bătut pe edomiţi, care-l înconjurau, şi pe căpeteniile carelor lor. 10 Răscoala lui Edom împotriva stăpânirii lui Iuda a ţinut până în ziua de azi. În acelaşi timp s-a răsculat şi Libna împotriva stăpânirii lui, pentru că părăsise pe Domnul, Dumnezeul părinţilor săi. 11 Ioram a făcut chiar înălţimi în munţii lui Iuda. A târât pe locuitorii Ierusalimului la curvie(F) şi a amăgit pe Iuda. 12 I-a venit o scrisoare de la prorocul Ilie, care zicea: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul tatălui tău David: ‘Pentru că n-ai umblat în căile tatălui tău Iosafat şi în căile lui Asa, împăratul lui Iuda, 13 ci ai umblat în calea împăraţilor lui Israel; pentru că ai târât(G) la curvie(H) pe Iuda şi locuitorii Ierusalimului, cum a făcut casa(I) lui Ahab faţă de Israel, şi pentru că ai omorât pe fraţii(J) tăi, care erau mai buni decât tine şi care făceau parte din însăşi casa tatălui tău – 14 iată, Domnul va lovi cu o mare urgie pe poporul tău, pe fiii tăi, pe nevestele tale şi tot ce este al tău. 15 Iar pe tine, te va lovi cu o boală grea, cu o boală de măruntaie(K), care se va îngreuia din zi în zi, până când îţi vor ieşi măruntaiele din pricina tăriei bolii’.” 16 Şi Domnul a aţâţat(L) împotriva lui Ioram duhul filistenilor şi al arabilor, care sunt în vecinătatea etiopienilor. 17 S-au suit împotriva lui Iuda, au năvălit în el, au jefuit toate bogăţiile care se aflau în casa împăratului şi i-au luat fiii(M) şi nevestele, aşa încât nu i-a mai rămas alt fiu decât Ioahaz[a], cel mai tânăr dintre fiii săi. 18 După toate acestea, Domnul l-a lovit cu o boală de măruntaie(N), care era fără leac. 19 Ea s-a îngreuiat din zi în zi şi, pe la sfârşitul anului al doilea, i-au ieşit lui Ioram măruntaiele din pricina tăriei bolii. A murit în dureri grele. Şi poporul lui n-a ars tămâie în cinstea lui, cum făcuse pentru părinţii(O) lui. 20 Avea treizeci şi doi de ani când a ajuns împărat şi a domnit opt ani la Ierusalim. A murit fără să lase părere de rău în urmă şi l-au îngropat în cetatea lui David, dar nu în mormintele împăraţilor.
Ahazia, împăratul lui Iuda
22 Locuitorii Ierusalimului au pus împărat în locul lui pe Ahazia(P), fiul lui cel mai tânăr, căci oastea venită în tabără cu arabii omorâse pe toţi cei(Q) mai mari în vârstă. Astfel a început să domnească Ahazia, fiul lui Ioram, împăratul lui Iuda. 2 Ahazia avea patruzeci şi doi de ani(R) când a ajuns împărat şi a domnit un an la Ierusalim. Mamă-sa se chema Atalia(S), fata lui Omri. 3 El a umblat în căile casei lui Ahab, căci mamă-sa îi dădea sfaturi nelegiuite. 4 A făcut ce este rău înaintea Domnului, ca şi casa lui Ahab, căci, după moartea tatălui său, ei îi erau sfetnici, spre pierzarea lui. 5 Târât de sfatul lor, s-a dus cu Ioram(T), fiul lui Ahab, împăratul lui Israel, la război împotriva lui Hazael, împăratul Siriei, la Ramot, în Galaad. Sirienii au rănit pe Ioram. 6 Ioram s-a întors(U) să se vindece la Izreel de rănile pe care i le făcuseră sirienii la Rama, când se bătea împotriva lui Hazael, împăratul Siriei. Azaria, fiul lui Ioram, împăratul lui Iuda, s-a pogorât să vadă pe Ioram, fiul lui Ahab, la Izreel, pentru că era bolnav. 7 Prin voia(V) lui Dumnezeu şi spre pierzarea lui a venit Ahazia la Ioram. Când a ajuns, a ieşit(W) cu Ioram să se ducă înaintea lui Iehu, fiul lui Nimşi, pe care-l(X) unsese Domnul ca să piardă casa lui Ahab. 8 Şi, pe când se răzbuna(Y) Iehu împotriva casei lui Ahab, a dat peste(Z) capii lui Iuda şi peste fiii fraţilor lui Ahazia, care erau în slujba lui Ahazia, şi i-a omorât. 9 Au căutat pe Ahazia(AA) şi l-au prins în Samaria, unde se ascunsese. L-au adus la Iehu şi l-au omorât. Apoi l-au îngropat, căci ziceau: „Este fiul lui Iosafat, care căuta pe(AB) Domnul din toată inima lui.” Şi n-a mai rămas nimeni din casa lui Ahazia care să fi fost în stare să domnească.
Atalia, împărăteasa lui Iuda
10 Atalia, mama lui Ahazia, văzând(AC) că fiul ei a murit, s-a sculat şi a omorât tot neamul împărătesc al casei lui Iuda. 11 Dar Ioşabeat(AD), fata împăratului, a luat pe Ioas, fiul lui Ahazia, l-a ridicat din mijlocul fiilor împăratului când au fost omorâţi, şi l-a pus cu doica lui în odaia paturilor. Astfel l-a ascuns Ioşabeat, fata împăratului Ioram, nevasta preotului Iehoiada şi sora lui Ahazia, de privirile Ataliei, care nu l-a omorât. 12 A stat şase ani ascuns cu ei în Casa lui Dumnezeu. Şi în ţară domnea Atalia.
Îmbărbătarea ucenicilor
14 „Să nu(A) vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine. 2 În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu(B) Mă duc să vă pregătesc un loc. 3 Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce(C) şi vă voi lua cu Mine, ca(D) acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi. 4 Ştiţi unde Mă duc şi ştiţi şi calea într-acolo.” 5 „Doamne”, I-a zis Toma, „nu ştim unde Te duci. Cum putem să ştim calea într-acolo?” 6 Isus i-a zis: „Eu sunt Calea(E), Adevărul(F)şi Viaţa(G). Nimeni(H) nu vine la Tatăl decât prin Mine. 7 Dacă(I) m-aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi de acum încolo Îl veţi cunoaşte, şi L-aţi şi văzut.” 8 „Doamne”, i-a zis Filip, „arată-ne pe Tatăl şi ne este de ajuns”. 9 Isus i-a zis: „De atâta vreme sunt cu voi şi nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine(J)M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar: ‘Arată-ne pe Tatăl’? 10 Nu crezi că Eu(K) sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine? Cuvintele pe care vi le spun Eu, nu(L)le spun de la Mine, ci Tatăl, care locuieşte în Mine, El face aceste lucrări ale Lui. 11 Credeţi-Mă că Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine; credeţi(M)cel puţin pentru lucrările acestea. 12 Adevărat(N), adevărat vă spun că cine crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face altele şi mai mari decât acestea, pentru că Eu mă duc la Tatăl, 13 şi(O) ori ce veţi cere în Numele Meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie proslăvit în Fiul. 14 Dacă veţi cere ceva în Numele Meu, voi face.
Păzirea poruncilor
15 Dacă(P) Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele. 16 Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt(Q) Mângâietor[a], care să rămână cu voi în veac; 17 şi anume Duhul(R) adevărului, pe(S)care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte, dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi şi(T)va fi în voi. 18 Nu(U)vă voi lăsa orfani, Mă voi(V) întoarce la voi. 19 Peste puţină vreme, lumea nu Mă va mai vedea, dar voi(W) Mă veţi vedea, pentru că(X) Eu trăiesc şi voi veţi trăi. 20 În ziua aceea, veţi cunoaşte că Eu(Y) sunt în Tatăl Meu, că voi sunteţi în Mine şi că Eu sunt în voi. 21 Cine(Z) are poruncile Mele şi le păzeşte, acela Mă iubeşte şi cine Mă iubeşte va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi şi Mă voi arăta lui.” 22 Iuda, nu Iscarioteanul, I-a zis(AA): „Doamne, cum se face că Te vei arăta nouă, şi nu lumii?” 23 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă(AB) Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el şi(AC) vom locui împreună cu el. 24 Cine nu Mă iubeşte nu păzeşte cuvintele Mele. Şi cuvântul(AD) pe care-l auziţi nu este al Meu, ci al Tatălui, care M-a trimis. 25 V-am spus aceste lucruri cât mai sunt cu voi. 26 Dar Mângâietorul(AE), adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă(AF)va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu. 27 Vă las pacea(AG), vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să(AH) nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte. 28 Aţi auzit că v-am(AI)spus: ‘Mă duc(AJ)şi Mă voi întoarce la voi’. Dacă M-aţi iubi, v-aţi fi bucurat că v-am zis: ‘Mă duc la Tatăl’, căci Tatăl(AK)este mai mare decât Mine. 29 Şi v-am spus aceste lucruri acum(AL), înainte ca să se întâmple, pentru ca, atunci când se vor întâmpla, să credeţi. 30 Nu voi mai vorbi mult cu voi, căci(AM) vine stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic în Mine, 31 dar vine pentru ca să cunoască lumea că Eu iubesc pe Tatăl şi că fac aşa cum(AN) Mi-a poruncit Tatăl. Sculaţi-vă, haidem să plecăm de aici!”
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.