Old/New Testament
Domnia lui Iehoahaz peste Israel
13 Iehoahaz, fiul lui Iehu, a început să domnească peste Israel, în Samaria, în al douăzeci şi treilea an al domniei lui Ioaş, fiul lui Ahazia, şi a domnit timp de şaptesprezece ani. 2 El a făcut ce este rău înaintea Domnului, trăind în păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască, şi nu s-a depărtat de la ele. 3 Mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Israel, şi El l-a dat pe mâna lui Hazael, regele Aramului, şi pe mâna lui Ben-Hadad, fiul său, în tot timpul cât au trăit aceştia. 4 Iehoahaz a căutat faţa Domnului şi Domnul l-a ascultat pentru că a văzut felul în care Israel era asuprit, căci regele Aramului îi asuprea pe israeliţi. 5 Prin urmare, Domnul i-a dat lui Israel un eliberator şi poporul a scăpat din mâna arameilor. Israeliţii au locuit în corturile lor[a] ca mai înainte. 6 Dar cu toate acestea ei nu s-au depărtat de păcatele familiei lui Ieroboam, care l-a făcut pe Israel să păcătuiască, ci au umblat în ele. De asemenea, stâlpul Aşerei[b] a continuat să rămână în picioare în Samaria.
7 Din toată oştirea lui Iehoahaz, n-au mai rămas decât cincizeci de călăreţi, zece care şi zece mii de pedestraşi, căci regele Aramului îi distrusese şi îi făcuse ca pulberea pe care o calci în picioare. 8 Celelalte fapte ale lui Iehoahaz, tot ce a făcut el şi isprăvile lui, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? 9 Iehoahaz s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în Samaria, iar în locul lui a domnit fiul său Iehoaş[c].
Domnia lui Iehoaş peste Israel
10 În al treizeci şi şaptelea an al domniei lui Ioaş, regele lui Iuda, Iehoaş, fiul lui Iehoahaz, a început să domnească peste Israel, în Samaria, şi a domnit timp de şaisprezece ani. 11 El a făcut ce este rău înaintea Domnului şi nu s-a depărtat de nici unul din păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască. 12 Celelalte fapte ale lui Iehoaş, tot ce a făcut el şi isprăvile lui din războiul împotriva lui Amaţia, regele lui Iuda, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? 13 Iehoaş s-a culcat alături de părinţii săi şi în locul lui a domnit Ieroboam. Iehoaş a fost înmormântat în Samaria, alături de regii lui Israel.
14 Elisei s-a îmbolnăvit de o boală de care a murit. Iehoaş, regele lui Israel, venise la el ca să-l vadă şi plânsese înaintea lui, bocind astfel:
– Părintele meu! Părintele meu! Carul lui Israel şi călăreţii lui!
15 – Ia un arc şi nişte săgeţi! i-a zis Elisei.
Şi el a luat un arc şi nişte săgeţi.
16 – Acum încordează arcul cu mâna ta! i-a zis el regelui lui Israel.
După ce a încordat arcul cu mâna lui, Elisei şi-a pus mâinile pe mâinile regelui.
17 – Deschide fereastra dinspre răsărit! i-a zis Elisei.
Şi el a deschis-o.
– Trage! i-a zis Elisei.
Şi el a tras.
– Aceasta este săgeata biruinţei Domnului, o săgeată a biruinţei împotriva lui Aram, i-a zis Elisei, căci tu îi vei lovi pe aramei la Afek până îi vei nimici.
18 Apoi i-a zis:
– Ia săgeţile!
Şi el le-a luat.
– Loveşte pământul cu ele! i-a zis el regelui lui Israel.
El a lovit pământul de trei ori, după care s-a oprit.
19 Omul lui Dumnezeu s-a mâniat pe el şi i-a zis:
– Ar fi trebuit să loveşti de cinci sau de şase ori şi atunci i-ai fi lovit pe aramei până i-ai fi nimicit. Acum însă îi vei învinge doar de trei ori.
20 Aşadar, Elisei a murit şi a fost înmormântat. În anul următor nişte cete de moabiţi au invadat ţara. 21 Când au văzut una dintre aceste cete, nişte israeliţi care îngropau un mort s-au grăbit şi au aruncat trupul mortului în mormântul lui Elisei[d]. Când trupul mortului a atins oasele lui Elisei, omul a înviat şi s-a ridicat în picioare.
22 Hazael, regele Aramului, l-a asuprit pe Israel în tot timpul vieţii lui Iehoahaz. 23 Totuşi Domnul a fost îndurător faţă de israeliţi şi a avut milă de ei, întorcându-Şi faţa spre ei datorită legământului Său cu Avraam, Isaac şi Iacov. Nici până acum n-a dorit să-i distrugă sau să-i izgonească din prezenţa Lui. 24 Hazael, regele Aramului, a murit, iar în locul lui a domnit fiul său Ben-Hadad. 25 Atunci Iehoaş, fiul lui Iehoahaz, a luat înapoi de sub stăpânirea lui Ben-Hadad, fiul lui Hazael, cetăţile pe care le cucerise Hazael de la Iehoahaz, tatăl său. Iehoaş l-a învins de trei ori şi astfel a luat înapoi cetăţile lui Israel.
Domnia lui Amaţia peste Iuda
14 În al doilea an al domniei lui Iehoaş, fiul lui Iehoahaz, regele lui Israel, a început să domnească Amaţia, fiul lui Ioaş, regele lui Iuda. 2 El era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi nouă de ani. Mama lui se numea Iehoadin şi era din Ierusalim. 3 El a făcut ce este bine înaintea Domnului, dar totuşi nu cum făcuse strămoşul său David, ci, în toate lucrurile, a făcut la fel cum făcuse tatăl său, Ioaş. 4 El nu a îndepărtat înălţimile, astfel încât poporul încă mai aducea jertfe şi tămâie pe înălţimi.
5 După ce şi-a întărit domnia, el i-a omorât pe slujitorii care-l uciseseră pe tatăl său, regele. 6 Totuşi pe fiii ucigaşilor el nu i-a omorât din pricina a ceea ce este scris în Cartea Legii lui Moise, unde Domnul porunceşte: „Să nu-i omori pe părinţi pentru copii şi nici pe copii pentru părinţi, ci fiecare om să fie omorât pentru păcatul lui.“[e]
7 El a omorât zece mii de edomiţi în Valea Sării şi a cucerit Sela prin luptă, numind-o apoi Iokteel, nume pe care şi l-a păstrat până în ziua aceasta. 8 După aceea, Amaţia a trimis nişte soli la Iehoaş, fiul lui Iehoahaz, fiul lui Iehu, regele lui Israel, zicându-i:
– Vino să ne confruntăm!
9 Dar Iehoaş, regele lui Israel, i-a răspuns lui Amaţia, regele lui Iuda, astfel:
– Spinul din Liban a trimis un sol să-i spună cedrului din Liban: „Dă-o pe fiica ta de soţie fiului meu!“ Imediat însă animalele sălbatice au trecut pe acolo şi au călcat spinul în picioare. 10 Tu ai învins într-adevăr Edomul şi de aceea ţi s-a înălţat inima! Bucură-te de slava ta şi rămâi acasă. De ce să stârneşti o nenorocire care ar putea duce la căderea ta şi a lui Iuda?
11 Amaţia însă nu a ascultat. Prin urmare, Iehoaş, regele lui Israel, a pornit la atac. El şi Amaţia, regele lui Iuda, s-au confruntat la Bet-Şemeş, în Iuda. 12 Iuda a fost învins de Israel şi fiecare om a fugit acasă. 13 Iehoaş, regele lui Israel, l-a prins pe Amaţia, regele lui Iuda, fiul lui Ioaş, fiul lui Ahazia, la Bet-Şemeş. Apoi a venit la Ierusalim şi a spart zidul Ierusalimului de la Poarta Efraim până la Poarta Colţului, pe o lungime de patru sute de coţi[f]. 14 A luat tot aurul şi argintul împreună cu toate obiectele pe care le-a găsit în Casa Domnului şi în vistieriile palatului regelui. A luat şi prizonieri, după care s-a întors în Samaria.
15 Celelalte fapte ale lui Iehoaş, ce a făcut el şi isprăvile lui din războiul împotriva lui Amaţia, regele lui Iuda, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? 16 Iehoaş s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în Samaria, alături de regii lui Israel. Şi în locul lui a domnit fiul său Ieroboam.
17 Amaţia, fiul lui Ioaş, regele lui Iuda, a mai trăit încă cincisprezece ani după moartea lui Iehoaş, fiul lui Iehoahaz, regele lui Israel. 18 Celelalte fapte ale lui Amaţia, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 19 Slujitorii lui Amaţia au pus la cale un complot împotriva lui la Ierusalim. El a fugit la Lachiş, dar ei au trimis după el oameni care l-au omorât acolo. 20 L-au adus pe cai şi a fost înmormântat la Ierusalim, alături de părinţii săi, în Cetatea lui David. 21 Şi tot poporul lui Iuda l-a luat pe Azaria[g], care era în vârstă de şaisprezece ani şi l-a numit rege în locul tatălui său, Amaţia. 22 După ce regele Amaţia a murit, Azaria a rezidit Elatul şi l-a adus din nou sub stăpânirea lui Iuda.
Domnia lui Ieroboam II peste Israel
23 Ieroboam, fiul lui Iehoaş, regele lui Israel, a început să domnească la Samaria în al cincisprezecelea an al domniei lui Amaţia, fiul lui Ioaş, regele lui Iuda. El a domnit timp de patruzeci şi unu de ani. 24 El a făcut ce este rău înaintea Domnului şi nu s-a depărtat de nici unul din păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască. 25 El a luat înapoi hotarele lui Israel, de la Lebo-Hamat[h] până la Marea Arabei[i], după Cuvântul Domnului, Dumnezeul lui Israel, rostit prin robul Său Iona, fiul lui Amitai, profetul din Gat-Hefer – 26 căci Domnul văzuse că necazul fiecărui israelit, sclav sau liber, era nespus de mare şi nu era nici un ajutor pentru Israel. 27 Domnul nu hotărâse că va şterge numele lui Israel de sub ceruri, astfel că El i-a izbăvit prin Ieroboam, fiul lui Iehoaş.
28 Celelalte fapte ale lui Ieroboam, tot ce a făcut el şi isprăvile lui din războiul în urma căruia a luat înapoi, pentru Israel, Damascul şi Hamatul, care aparţinuseră lui Iuda, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? 29 Ieroboam s-a culcat alături de părinţii săi, regii lui Israel. Şi în locul lui a domnit fiul său Zaharia.
Apa preschimbată în vin
2 A treia zi a fost o nuntă în Cana Galileii. Mama lui Isus era acolo. 2 La nuntă au fost invitaţi şi Isus cu ucenicii Săi. 3 Când s-a terminat vinul, mama lui Isus I-a zis:
– Nu mai au vin!
4 Isus i-a răspuns:
– Femeie[a], ce am Eu de-a face cu tine?[b] Nu mi-a sosit încă ceasul!
5 Mama Lui le-a zis slujitorilor: „Faceţi orice vă va spune!“ 6 Erau acolo şase vase de piatră, puse după obiceiul de curăţire al iudeilor, în fiecare încăpând două sau trei măsuri[c]. 7 Isus le-a zis: „Umpleţi vasele cu apă!“ Şi ei le-au umplut până sus. 8 El le-a mai zis: „Acum scoateţi din ele şi duceţi-i mai-marelui ospăţului!“ Şi ei i-au dus. 9 Mai-marele ospăţului a gustat apa care fusese făcută vin – el nu ştia de unde este, însă slujitorii care scoseseră apa ştiau – l-a chemat pe mire şi i-a zis: 10 „Orice om pune la masă mai întâi vinul cel bun, iar după ce oaspeţii au băut mult, îl pune pe cel mai puţin bun. Tu însă ai ţinut vinul cel bun până acum!“
11 Isus a făcut acest început al semnelor[d] Lui în Cana Galileii şi Şi-a arătat slava, iar ucenicii Lui au crezut în El.
Isus curăţă Templul
12 După aceea S-a coborât la Capernaum împreună cu mama, fraţii şi ucenicii Lui, şi acolo n-au rămas decât câteva zile.
13 Paştele iudeilor era aproape şi Isus S-a suit la Ierusalim. 14 I-a găsit în Templu[e] pe cei care vindeau boi, oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani[f] stând la mesele lor. 15 A făcut un bici din frânghii şi i-a scos pe toţi afară din Templu, împreună cu oile şi boii lor. A împrăştiat monedele schimbătorilor de bani şi le-a răsturnat mesele, 16 iar celor ce vindeau porumbei le-a zis: „Ridicaţi acestea de aici! Nu faceţi din Casa Tatălui Meu o casă de negoţ!“ 17 Ucenicii Lui şi-au adus aminte că este scris: „Râvna pentru Casa Ta Mă mistuie!“[g] 18 Atunci iudeii I-au zis:
– Prin ce semn ne arăţi că ai dreptul să faci acestea?
19 Isus le-a răspuns:
– Dărâmaţi acest Templu, şi în trei zile îl voi ridica!
20 Iudeii I-au zis:
– Au trebuit patruzeci şi şase de ani ca să fie construit Templul[h] acesta, şi Tu-l vei ridica în trei zile?!
21 El însă vorbea despre Templul trupului Său. 22 Atunci când El a fost înviat dintre cei morţi, ucenicii Lui şi-au amintit că spusese aceste vorbe şi au crezut Scripturile şi cuvântul pe care-l spusese Isus.
23 Pe când Isus era în Ierusalim, în timpul Sărbătorii Paştelui, mulţi au crezut în Numele Lui, văzând semnele pe care le făcea. 24 Dar Isus nu se încredea în ei, pentru că îi cunoştea pe toţi 25 şi nu avea nevoie ca cineva să facă mărturisiri despre vreun om, fiindcă El Însuşi ştia ce era în om.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.