Old/New Testament
Semnul lui Emanuel
7 În perioada când Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Uzia, era rege peste Iuda, Reţin, regele Aramului, împreună cu Pekah, fiul lui Remalia şi rege peste Israel, au asediat Ierusalimul, dar n-au reuşit să-l cucerească. 2 Când Casa lui David a aflat că Aram s-a aliat cu Efraim[a], inima lui Ahaz şi a poporului său a început să tremure aşa cum tremură copacii din pădure din pricina vântului. 3 Atunci Domnul i-a zis lui Isaia:
– Du-te împreună cu fiul tău Şear-Iaşub[b] ca să-l întâlneşti pe Ahaz, la capătul canalului de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Ogorul Spălătorului 4 şi spune-i: „Fii cu băgare de seamă, stai liniştit şi nu te teme! Nu te lăsa copleşit din cauza acestor doi tăciuni fumegânzi, din cauza mâniei aprige a lui Reţin, a lui Aram şi a fiului lui Remalia. 5 Într-adevăr, Aram, împreună cu Efraim şi cu fiul lui Remalia, uneltesc împotriva ta, zicând: 6 «Să atacăm Iuda, s-o sfâşiem şi s-o împărţim între noi, iar pe fiul lui Tabeel să-l punem rege peste ea!» 7 Stăpânul Domn însă spune astfel:
«Aşa ceva nu se va întâmpla,
nu va avea loc,
8 pentru că Damascul este capitala Aramului,
iar căpetenia Damascului este Reţin.
În ceea ce-l priveşte pe Efraim,
în şaizeci şi cinci de ani va fi prea împrăştiat ca să mai fie un popor.
9 Samaria este capitala lui Efraim,
iar căpetenia Samariei este fiul lui Remalia.
Dacă nu veţi sta fermi în credinţă,
nu veţi mai sta deloc!»“
10 Domnul i-a vorbit lui Ahaz din nou:
11 – Cere-I Domnului, Dumnezeul tău, un semn, fie acesta în adâncimile Locuinţei Morţilor, fie în înălţimile cerului.
12 Dar Ahaz a răspuns:
– Nu voi cere! Nu-L voi pune la încercare pe Domnul!
13 Atunci Isaia a zis:
– Ascultă dar, Casă a lui David! Nu vă ajunge că încercaţi răbdarea oamenilor? O veţi încerca şi pe a Dumnezeului meu? 14 De aceea Însuşi Stăpânul vă va da un semn. Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi îi va pune numele Emanuel[c]. 15 El va mânca smântână şi miere până va şti cum să respingă răul şi să aleagă binele.[d]
16 Dar, înainte de a şti copilul cum să respingă răul şi să aleagă binele, ţara celor doi regi de care te temi va fi pustiită. 17 Domnul va aduce peste tine, peste poporul tău şi peste casa ta vremuri cum n-au mai fost din perioada când Efraim s-a despărţit de Iuda – El îl va aduce pe împăratul Asiriei.
18 Se va-ntâmpla în ziua aceea
că Domnul va şuiera
muştelor de la izvoarele râurilor Egiptului
şi albinelor din Asiria.
19 Ele vor veni şi se vor aşeza, toate,
în vâlcelele abrupte, în crăpăturile stâncilor,
pe toţi mărăcinii şi pe toate păşunile[e].
20 În ziua aceea Stăpânul va rade
cu un brici împrumutat de dincolo de râu[f],
cu împăratul Asiriei,
capul, părul de pe picioare
şi chiar barba.
21 În ziua aceea
un om va îngriji doar o juncă şi două oi,
22 dar, pentru că vor da lapte din belşug,
el va avea smântână să mănânce;
oricine va fi lăsat în ţară
va mânca smântână şi miere.
23 În ziua aceea,
în orice loc unde erau
o mie de butuci de vie, preţuind o mie de şecheli de argint[g],
vor fi doar mărăcini şi spini;
24 Oamenii vor intra acolo cu arcuri şi săgeţi,
pentru că toată ţara va fi numai mărăcini şi spini.
25 În ce priveşte toate dealurile, care odinioară erau cultivate,
nu vei mai merge pe acolo de frica mărăcinilor şi a spinilor;
acestea vor fi păscute de vite şi călcate în picioare de oi.
Semnul lui Maher-şalal-haş-baz
8 Domnul mi-a zis: „Ia o placă mare şi scrie pe ea cu un stilet obişnuit[h]: «Maher-şalal-haş-baz[i]». 2 Iar ca martori vrednici de încredere îi voi chema pe preotul Urie şi pe Zaharia, fiul lui Ieberechia.“
3 M-am apropiat apoi de profetesă; ea a a rămas însărcinată şi a născut un fiu. Domnul mi-a zis: „Pune-i numele Maher-şalal-haş-baz. 4 Înainte să ştie copilul să zică: «Tatăl meu!» şi «Mama mea!», bogăţia Damascului şi prada din Samaria vor fi luate de împăratul Asiriei.“
5 Domnul mi-a vorbit din nou astfel:
6 „Pentru că poporul acesta a refuzat
apele din Şiloah[j] care curg lin,
şi s-a bucurat
de[k] Reţin şi de fiul lui Remalia,
7 de aceea Stăpânul va ridica împotriva ta
apele mari şi puternice ale râului[l],
adică pe împăratul Asiriei şi toată gloria sa.
El se va ridica deasupra albiei
şi se va revărsa peste maluri!
8 Va năvăli în Iuda ca un puhoi
şi, curgând peste, le va ajunge până la gât!
Aripile sale întinse
vor acoperi întinderea ţării tale, Emanuele[m]!“
9 „Faceţi rău, popoare, cât voiţi,
căci tot veţi fi zdrobite!
Luaţi aminte voi, toate ţările îndepărtate!
Pregătiţi-vă oricât de luptă, căci tot veţi fi zdrobite!
Pregătiţi-vă oricât de luptă, căci tot veţi fi zdrobite!
10 Faceţi planuri cât voiţi, căci tot vor fi zădărnicite!
Luaţi hotărâri cât voiţi, căci nu vor rămâne în picioare,
pentru că Dumnezeu este cu noi[n]!“
Israel să se teamă de Domnul
11 Domnul mi-a vorbit în timp ce mâna Sa puternică era asupra mea şi m-a avertizat să nu umblu pe calea acestui popor. El a zis:
12 „Nu numiţi uneltire
tot ceea ce poporul acesta numeşte uneltire!
Nu vă temeţi de ce se teme el
şi nu vă înspăimântaţi!
13 Ci pe Domnul Oştirilor să-L priviţi ca sfânt;
El este Cel de Care să vă temeţi şi de El trebuie să vă înspăimântaţi.
14 El va fi un Lăcaş,
însă pentru cele două Case ale lui Israel
va fi o piatră de poticnire
şi o stâncă de cădere;
va fi un laţ şi o cursă
pentru locuitorii Ierusalimului.
15 Mulţi dintre ei se vor împiedica,
vor cădea şi vor fi sfărâmaţi,
vor fi prinşi în laţ şi capturaţi.“
16 „Leagă această mărturie,
şi pecetluieşte această învăţătură între ucenicii Mei!
17 Voi nădăjdui în Domnul,
Care Îşi ascunde faţa de Casa lui Iacov,
şi îmi voi pune încrederea în El!
18 Iată-mă, eu şi copiii pe care mi i-a dat Domnul!
Suntem semne şi prevestiri în Israel
de la Domnul Oştirilor, Care locuieşte pe muntele Sion.
19 Dacă vă vor zice să întrebaţi pe cei ce cheamă duhurile morţilor şi pe descântători, pe cei care îngaimă şi bolborosesc, să răspundeţi: «Nu va întreba oare un popor pe Dumnezeul său? De ce să întrebe pe cei morţi şi nu pe cei vii? 20 La învăţătură şi la mărturie!» Dacă ei nu vor vorbi aşa, nu vor vedea lumina zorilor.
21 Necăjiţi şi flămânzi
vor pribegi prin ţară,
iar când le va fi foame
se vor mânia şi, uitându-se în sus,
vor blestema pe regele lor şi pe Dumnezeul lor.
22 Apoi se vor uita spre pământ
şi vor vedea numai necaz, întuneric şi negură înspăimântătoare
şi vor fi izgoniţi în întuneric.
Aduşi la viaţă împreună cu Cristos
2 Voi eraţi morţi în greşelile şi păcatele voastre, 2 în care trăiaţi odinioară, urmând căile acestei lumi şi pe domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării. 3 Noi toţi am trăit odinioară între ei, împlinind poftele firii noastre, urmând dorinţele şi gândurile firii şi eram, din fire, copii ai mâniei, ca şi ceilalţi. 4 Dar Dumnezeu, Care este bogat în îndurare, datorită dragostei Lui mari cu care ne-a iubit, 5 ne-a adus la viaţă împreună cu Cristos, cu toate că eram morţi în păcatele noastre: prin har aţi fost mântuiţi. 6 El ne-a înviat împreună cu Cristos şi ne-a aşezat împreună cu El în locurile cereşti, în Cristos Isus, 7 pentru ca, în veacurile care vin, să-Şi arate nemărginita bogăţie a harului Său, în bunătatea Sa faţă de noi în Cristos Isus. 8 Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă; şi aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu; 9 nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni. 10 Căci noi suntem lucrarea Lui, creaţi în Cristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.
Una în Cristos
11 De aceea, amintiţi-vă că eraţi neamuri prin naştere, numiţi „necircumcişi“ de către cei numiţi „circumcişi“, – circumcizie făcută în carne de mâini omeneşti –, 12 că, în acel timp, eraţi fără Cristos, separaţi de poporul Israel, străini de legămintele promisiunii, fără nădejde şi fără Dumnezeu în lume. 13 Dar acum, în Cristos Isus, voi, care odată eraţi departe, aţi fost aduşi aproape, prin sângele lui Cristos.
14 Căci El este pacea noastră, Cel Care din doi a făcut unul, dărâmând, prin trupul Său, zidul care-i despărţea, adică duşmănia. 15 El a înlăturat Legea cu poruncile şi regulile ei, pentru a crea din cei doi, în El, un om nou, făcând astfel pace, 16 şi i-a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu într-un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit duşmănia. 17 El a venit şi v-a vestit pacea, vouă, celor care eraţi departe, şi a adus pace celor care erau aproape, 18 pentru ca, prin El, amândoi să avem acces, într-un singur Duh, la Tatăl. 19 Aşadar, acum nu mai sunteţi străini sau de alt neam, ci sunteţi cetăţeni împreună cu sfinţii şi membri ai casei lui Dumnezeu, 20 fiind zidiţi pe temelia pusă de apostoli şi de profeţi, piatra din capul unghiului fiind Cristos Isus. 21 În El, întreaga clădire, bine închegată, creşte până devine un templu sfânt în Domnul. 22 Şi, prin El, şi voi sunteţi zidiţi împreună pentru a deveni o locuinţă în care trăieşte Dumnezeu prin Duhul Său.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.