Old/New Testament
Psalmul 129
Un cântec de pelerinaj
1 „Mult m-au mai duşmănit încă din tinereţea mea“
– să spună acum Israel lucrul acesta!
2 „Mult m-au mai duşmănit încă din tinereţea mea,
dar nu m-au biruit.
3 Pe spatele meu au arat plugarii
şi au tras brazde lungi.
4 Însă Domnul este drept;
El a tăiat funiile celor răi.“
5 Să se ruşineze şi să dea înapoi
toţi cei ce urăsc Sionul.
6 Să fie ca iarba de pe acoperişuri,
care se usucă înainte de a fi smulsă.
7 Secerătorul nu-şi umple mâna cu ea
şi cel ce leagă snopii nu-şi încarcă braţul cu ea.
8 Trecătorii să nu zică:
„Fie binecuvântarea Domnului cu voi!“
sau „Vă binecuvântăm în Numele Domnului!“[a]
Psalmul 130
Un cântec de pelerinaj
1 Din adâncuri strig, Doamne!
2 Stăpâne, ascultă glasul meu!
Fie urechile Tale cu luare-aminte
la glasul cererii mele!
3 Dacă Tu, Stăpâne, ai păstra aducerea aminte a vinii noastre,
cine ar putea sta în picioare?
4 Dar la Tine este iertarea,
ca astfel să fii de temut.
5 Aştept pe Domnul.
Sufletul meu aşteaptă
şi nădăjduieşte în Cuvântul Lui.
6 Sufletul meu Îl aşteaptă pe Stăpânul
mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa,
da, mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa.
7 Israele, nădăjduieşte în Domnul,
căci îndurarea este a Domnului
şi la El găsim belşug de răscumpărare!
8 El îl răscumpără pe Israel
din toate vinovăţiile sale.
Psalmul 131
Un cântec de pelerinaj. Al lui David.
1 Doamne, inima mea nu este trufaşă,
iar privirile mele nu sunt semeţe;
nu umblu după lucruri prea mari
şi prea măreţe pentru mine.
2 Dimpotrivă, sufletul mi-e potolit şi liniştit,
ca un copil înţărcat lângă mama lui;
da, sufletul îmi este ca un copil înţărcat.
3 Israele, nădăjduieşte în Domnul,
de acum şi până-n veci!
11 Fiţi imitatorii mei, aşa cum şi eu sunt al lui Cristos!
Despre închinare, autoritate şi acoperirea capului
2 Vă laud, pentru că întotdeauna vă amintiţi de mine şi ţineţi tradiţiile aşa cum vi le-am încredinţat. 3 Dar vreau să ştiţi că Cristos este capul oricărui bărbat, că bărbatul este capul femeii, iar Dumnezeu este capul lui Cristos. 4 Orice bărbat care se roagă sau profeţeşte având ceva pe cap îşi necinsteşte Capul. 5 Şi orice femeie care se roagă sau profeţeşte cu capul descoperit îşi necinsteşte capul ei, pentru că este ca şi cum ar fi rasă pe cap. 6 Dacă femeia nu are capul acoperit, ar putea la fel de bine să-şi taie părul! Însă dacă este ruşinos pentru o femeie să aibă părul tăiat sau să fie rasă, atunci să fie acoperită! 7 Căci un bărbat nu este dator să-și acopere capul, pentru că el este imaginea şi slava lui Dumnezeu, iar femeia este slava bărbatului. 8 Nu bărbatul a fost făcut din femeie, ci femeia din bărbat, 9 şi nu bărbatul a fost creat pentru femeie, ci femeia pentru bărbat. 10 De aceea, femeia trebuie să aibă pe cap un simbol al autorităţii, din cauza îngerilor[a]. 11 Cu toate acestea, în Domnul, femeia nu este independentă de bărbat, nici bărbatul faţă de femeie, 12 pentru că, aşa cum femeia a venit din bărbat, la fel şi bărbatul vine prin femeie şi toate vin de la Dumnezeu. 13 Judecaţi voi singuri: este potrivit pentru o femeie să se roage lui Dumnezeu fără să fie acoperită? 14 Nu vă învaţă însăşi natura[b] că dacă un bărbat poartă părul lung, este o ruşine pentru el, 15 însă dacă o femeie are părul lung aceasta este gloria ei? Căci părul i-a fost dat ca învelitoare. 16 Dacă însă cineva vrea să se certe, noi n-avem un astfel de obicei, nici bisericile lui Dumnezeu.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.