Old/New Testament

Criza spirituală a iudeilor repatriaţi şi rugăciunea lui Ezra

9 După ce s-au isprăvit toate acestea, căpeteniile s-au apropiat de mine, zicându-mi: „Poporul lui Israel, inclusiv preoţii şi leviţii, nu s-au separat de popoarele ţărilor dimprejur, ci s-au dedat la necurăţiile canaaniţilor, hitiţilor, periziţilor, iebusiţilor, amoniţilor, moabiţilor, egiptenilor şi amoriţilor. ² Ei şi-au luat soţii dintre fetele acestora, atât pentru ei, cât şi pentru fiii lor. Neamul cel sfânt s-a amestecat astfel cu popoarele ţărilor dimprejur, iar cei dintâi care au fost necredincioşi au fost chiar căpeteniile şi dregătorii.“

³ Când am auzit vestea aceasta, mi-am sfâşiat hainele şi mantaua. Mi-am smuls păr din cap şi din barbă şi m-am lăsat jos înmărmurit. ⁴ S-au strâns la mine toţi aceia care tremurau de frică la auzul cuvintelor Dumnezeului lui Israel cu privire la necredincioşia celor ce fuseseră în captivitate. Am rămas aşa îngrozit până la jertfa de seară. ⁵ Apoi, la jertfa de seară, m-am ridicat din starea mea smerită, cu hainele şi cu mantaua sfâşiate, m-am plecat pe genunchi şi, întinzând mâinile spre Domnul, Dumnezeul meu, ⁶ am zis:

10 În timp ce Ezra se ruga şi se destăinuia plângând şi stând cu capul plecat înaintea Casei lui Dumnezeu, s-a strâns la el o mare mulţime de bărbaţi, de femei şi de copii din Israel. Şi poporul a început astfel să plângă şi el cu amar. ² Atunci Şecania, fiul lui Iehiel, dintre urmaşii lui Elam, a luat cuvântul şi i-a zis lui Ezra: „I-am fost necredincioşi Dumnezeului nostru, căsătorindu-ne cu femei străine, care fac parte din popoarele ţării! Dar, în ciuda acestui lucru, încă mai există speranţă pentru Israel! ³ Să încheiem acum un legământ cu Dumnezeul nostru, angajându-ne să izgonim toate femeile acestea şi pe cei ce li s-au născut, potrivit cu sfatul stăpânului meu şi a celor ce se tem de porunca Dumnezeului nostru. Să se facă după Lege! ⁴ Ridică-te, căci este responsabilitatea ta, iar noi vom fi alături de tine! Fii tare şi lucrează!“

⁵ Ezra s-a ridicat şi le-a pus pe căpeteniile preoţilor şi ale leviţilor şi pe tot poporul lui Israel să jure că vor face ce s-a hotărât. Şi ei au jurat. ⁶ Ezra s-a retras dinaintea Casei lui Dumnezeu şi s-a dus în odaia lui Iehohanan, fiul lui Eliaşib. Când a intrat acolo, pâine nu a mâncat şi apă nu a băut, căci a continuat să bocească necredincioşia celor ce fuseseră în captivitate. ⁷ Au răspândit în Iuda şi în Ierusalim vestea ca toţi cei întorşi din captivitate să se strângă la Ierusalim, ⁸ urmând ca, potrivit sfatului căpeteniilor şi al celor din sfatul bătrânilor, toţi aceia care nu vor veni în trei zile să fie deposedaţi de toată averea şi să fie separaţi de adunarea celor întorşi din captivitate.

⁹ În trei zile, toţi bărbaţii lui Iuda şi ai lui Beniamin s-au strâns la Ierusalim – era a douăzecea zi a lunii a noua. Tot poporul stătea în piaţeta dinaintea Casei lui Dumnezeu, tremurând din cauza veştii şi din cauza ploii. ¹⁰ Preotul Ezra s-a ridicat şi le-a zis:

– Aţi fost necredincioşi şi v-aţi căsătorit cu femei străine, adăugând astfel la vina lui Israel. ¹¹ Daţi slavă^[a] acum Domnului, Dumnezeul strămoşilor voştri, şi împliniţi voia Lui! Separaţi-vă de popoarele din ţară şi de soţiile străine!

¹² Toată adunarea a răspuns cu glas tare:

– Vom face precum ne-ai spus! ¹³ Poporul însă este numeros, iar vremea este ploioasă şi nu putem sta afară. De altfel, aceasta nu este o treabă de o zi sau două, căci sunt mulţi printre noi care au păcătuit în această privinţă. ¹⁴ Să rămână căpeteniile noastre în locul întregii adunări. Apoi toţi cei din cetăţile noastre care şi-au luat soţii străine să vină la date stabilite împreună cu cei din sfatul bătrânilor şi cu judecătorii cetăţii respective, până se va abate de la noi mânia aprigă a Dumnezeului nostru cu privire la acest lucru.

¹⁵ Doar Ionatan, fiul lui Asael, şi Iahzeia, fiul lui Tikva, au fost împotrivă, ei fiind susţinuţi de Meşulam şi de levitul Şabtai. ¹⁶ Prin urmare, cei întorşi din captivitate au făcut cum s-a propus. L-au ales pe preotul Ezra şi au numit căpetenii de familii, potrivit familiilor lor. Aceştia s-au aşezat să cerceteze problema în prima zi a lunii a zecea. ¹⁷ În prima zi a lunii întâi au isprăvit de rezolvat problema în legătură cu toţi bărbaţii care se căsătoriseră cu femei străine.

Cei vinovaţi de căsătorii mixte

¹⁸ Dintre urmaşii preoţilor, iată-i pe cei pe care i-au găsit căsătoriţi cu femei străine:

dintre urmaşii lui Iosua, fiul lui Ioţadak, şi dintre fraţii săi:

¹⁹ Ei s-au înţeles să le alunge pe soţiile lor şi au adus pentru vina lor un berbec din turmă ca jertfă pentru vină.

²⁰ Dintre urmaşii lui Imer:

²¹ dintre urmaşii lui Harim:

²² dintre urmaşii lui Paşhur:

²³ dintre leviţi:

²⁴ dintre cântăreţi:

dintre portari:

²⁵ Dintre ceilalţi din Israel:

dintre urmaşii lui Paroş:

²⁶ dintre urmaşii lui Elam:

²⁷ dintre urmaşii lui Zatu:

²⁸ dintre urmaşii lui Bebai:

²⁹ dintre urmaşii lui Bani:

³⁰ dintre urmaşii lui Pahat-Moab:

³¹ dintre urmaşii lui Harim:

³³ dintre urmaşii lui Haşum:

³⁴ dintre urmaşii lui Bani:

⁴³ dintre urmaşii lui Nebo:

⁴⁴ Toţi aceştia se căsătoriseră cu femei străine şi unii chiar avuseseră fii cu ele.^[c]

Promisiunea Duhului Sfânt şi înălţarea lui Isus la cer

1 Teofilus,

În prima carte^[a] am scris despre toate lucrurile pe care a început Isus să le facă şi să-i înveţe pe oameni ² până în ziua în care a fost luat în cer, după ce le dăduse mai întâi porunci, prin Duhul Sfânt, apostolilor pe care-i alesese. ³ După suferinţa Lui, li S-a înfăţişat viu, prin multe dovezi convingătoare, arătându-li-Se deseori timp de patruzeci de zile şi vorbind despre Împărăţia lui Dumnezeu^[b].

⁴ În timp ce se afla laolaltă cu ei, le-a poruncit astfel: „Să nu vă îndepărtaţi de Ierusalim, ci să aşteptaţi promisiunea Tatălui, despre care aţi auzit de la Mine. ⁵ Căci Ioan a botezat cu^[c] apă, dar voi, nu după multe zile, veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt.“

⁶ Prin urmare, atunci când s-au strâns laolaltă, ei L-au întrebat:

– Doamne, în vremea aceasta vei restaura împărăţia lui Israel?

⁷ El le-a răspuns:

– Nu este treaba voastră să cunoaşteţi vremurile sau momentele pe care Tatăl le-a aşezat prin propria Sa autoritate. ⁸ Voi însă veţi primi putere atunci când va veni Duhul Sfânt peste voi şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria şi până la marginile pământului.

⁹ După ce a spus aceste lucruri, Isus a fost înălţat şi, în timp ce ei se uitau, un nor L-a luat dinaintea ochilor lor. ¹⁰ Şi cum priveau ei spre cer, în timp ce El pleca, iată că li s-au înfăţişat doi bărbaţi îmbrăcaţi în haine albe, ¹¹ care le-au zis: „Bărbaţi galileeni, de ce staţi şi vă uitaţi spre cer?! Acest Isus, Care a fost luat în cer de la voi, va veni în acelaşi fel în care L-aţi văzut mergând spre cer.“

Matia ales în locul lui Iuda

¹² Atunci ei s-au întors în Ierusalim de pe muntele numit „al Măslinilor“, care este lângă Ierusalim, departe cât un drum parcurs în ziua de Sabat^[d]. ¹³ Când au intrat în casă, au urcat în camera de sus, unde stăteau de obicei. Acolo erau: Petru, Ioan, Iacov, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov – fiul lui Alfeus –, Simon zelotul şi Iuda – fiul lui Iacov. ¹⁴ Toţi aceştia stăruiau în rugăciune în acelaşi gând, împreună cu femeile, cu Maria – mama lui Isus – şi cu fraţii Lui.

¹⁵ În zilele acelea, Petru s-a ridicat în mijlocul fraţilor, o mulţime de aproape o sută douăzeci de oameni, şi le-a zis: ¹⁶ „Bărbaţi, fraţilor, trebuia să se împlinească Scriptura spusă mai dinainte de Duhul Sfânt, prin gura lui David, cu privire la Iuda, care a devenit călăuza celor ce L-au arestat pe Isus. ¹⁷ El era numărat ca fiind unul dintre noi şi fusese ales să ia parte la această slujire. ¹⁸ (Din răsplata pentru nelegiuirea lui, omul acesta şi-a cumpărat un ogor şi, căzând cu capul în jos, a plesnit în două pe la mijloc şi i s-au vărsat toate intestinele în acel loc. ¹⁹ Lucrul acesta a devenit cunoscut tuturor locuitorilor din Ierusalim, astfel că ogorul acela a fost numit, în limba lor, „Acheldama“, adică „Ogorul sângelui“.) ²⁰ Căci în cartea Psalmilor este scris:

şi

²¹ Trebuie deci ca, dintre bărbaţii care ne-au însoţit în toată perioada în care Domnul Isus a umblat printre noi, ²² începând de la botezul lui Ioan şi până în ziua în care Isus a fost luat sus de la noi, unul din aceştia să devină împreună cu noi un martor al învierii Lui.“

²³ Şi au propus doi: pe Iosif, numit Barsabas, căruia i se mai zicea şi Iustus, şi pe Matias. ²⁴ Ei s-au rugat astfel: „Tu, Doamne, Care cunoşti inimile tuturor, arată-ne pe care dintre aceştia doi l-ai ales ²⁵ ca să ia locul în slujirea şi apostolia aceasta, de la care s-a abătut Iuda ca să se ducă la locul lui!“ ²⁶ Au tras la sorţi şi sorţul a căzut pe Matias, care a fost socotit împreună cu cei unsprezece apostoli.