Old/New Testament
Instrucţiunile lui David pentru construirea Casei Domnului
28 David a strâns la Ierusalim toate căpeteniile lui Israel, căpeteniile seminţiilor, căpeteniile cetelor care îl slujeau pe rege, căpeteniile peste mii, căpeteniile peste sute, toate căpeteniile care aveau grijă de proprietăţile şi turmele regelui şi ale fiilor săi, împreună cu ofiţerii, vitejii şi toţi războinicii oştirii. 2 Regele David s-a ridicat în picioare şi a zis:
„Ascultaţi-mă, fraţii mei şi poporul meu! Mă gândeam să zidesc o Casă ca loc de odihnă pentru Chivotul Legământului cu Domnul şi ca aşternut al picioarelor Dumnezeului nostru; chiar mă pregăteam să o zidesc. 3 Dumnezeu mi-a zis însă: «Nu tu vei zidi o Casă Numelui Meu, căci eşti un războinic şi ai vărsat sânge.» 4 Domnul, Dumnezeul lui Israel, m-a ales pe mine din toată familia mea ca să fiu rege peste Israel pe vecie, căci El a ales pe Iuda drept conducător, din Casa lui Iuda a ales familia mea, iar dintre fiii tatălui meu Lui i-a plăcut să mă aleagă pe mine ca să domnesc peste tot Israelul. 5 Apoi dintre toţi fiii mei, căci Domnul mi-a dat mulţi fii, El l-a ales pe Solomon, fiul meu, ca să stea pe tronul regatului Domnului, peste Israel. 6 El Însuşi mi-a zis: «Solomon, fiul tău, el Îmi va zidi Casa şi curţile Mele, căci l-am ales ca fiu al Meu, iar Eu îi voi fi Tată. 7 Îi voi întări regatul pe vecie, dacă va fi hotărât să împlinească poruncile şi hotărârile Mele, aşa cum este şi astăzi.» 8 Şi acum, în prezenţa întregului Israel, a adunării Domnului, şi în auzul Dumnezeului nostru, hotărâţi-vă să păziţi şi să căutaţi toate poruncile Dumnezeului nostru, ca să stăpâniţi ţara aceasta bună şi să o lăsaţi moştenire urmaşilor voştri pe vecie!
9 Iar tu, fiul meu Solomon, cunoaşte-L pe Dumnezeul strămoşilor tăi şi slujeşte-I din toată inima şi cu dorinţă în suflet, căci Domnul cercetează toate inimile şi înţelege orice închipuire a gândurilor. Dacă Îl vei căuta, El Se va lăsa găsit de tine, dar dacă Îl vei părăsi, El te va lepăda pentru totdeauna. 10 Vezi acum că Domnul te-a ales să zideşti o Casă drept Lăcaş al Său. Deci întăreşte-te şi începe lucrul!“
11 David i-a dat fiului său Solomon,
proiectul porticului Templului şi al clădirilor lui,
al vistieriilor lui,
al odăilor lui de sus, al odăilor lui interioare
al locului ispăşirii,
12 proiectul cu tot ceea ce avea în gând prin Duhul pentru curţile Casei Domnului,
pentru toate încăperile dimprejur,
pentru vistieriile Casei lui Dumnezeu,
pentru depozitele cu lucrurile sfinte,
13 pentru cetele preoţilor şi leviţilor, pentru toată lucrarea de slujire a Casei Domnului
şi pentru toate uneltele folosite la slujba Casei Domnului.
14 El i-a dat greutatea în aur a tuturor uneltelor de aur pentru fiecare slujbă,
greutatea în argint a tuturor uneltelor de argint pentru fiecare slujbă,
15 adică greutatea sfeşnicelor din aur şi a candelelor lor din aur, – greutatea fiecărui sfeşnic cu candelele lui, –
precum şi greutatea sfeşnicelor de argint, fiecare cu candelele lui, după întrebuinţarea fiecărui sfeşnic în parte.
16 A mai dat greutatea în aur a meselor pentru pâinea prezentării, greutatea fiecărei mese în parte,
greutatea în argint pentru mesele de argint,
17 greutatea în aur curat pentru furculiţe, pentru cupe, pentru ulcioare; pentru lighenele de aur a dat şi greutatea fiecărui lighean în aur,
iar pentru lighenele de argint a dat greutatea fiecărui lighean în argint.
18 A dat aur pur de o greutate necesară pentru altarul tămâierii,
precum şi proiectul pentru carul heruvimilor[a] din aur, care îşi întind aripile şi acoperă Chivotul Legământului cu Domnul.
19 „Toate acestea, a zis David, le-am scris când mâna Domnului a fost asupra mea şi El m-a făcut să înţeleg toate amănuntele privitoare la proiect.“
20 David i-a zis fiului său Solomon: „Fii tare şi curajos şi începe lucrul! Să nu te temi şi să nu te înspăimânţi, pentru că Domnul Dumnezeu, Dumnezeul meu, este cu tine. El nu te va uita şi nu te va părăsi, ca astfel să poţi termina toată lucrarea pentru slujba Casei Domnului. 21 Iată, ai lângă tine cetele preoţilor şi leviţilor pentru toată slujirea de la Casa lui Dumnezeu; îi ai cu tine, pentru toată lucrarea, pe toţi cei binevoitori, cu îndemânare în tot felul de lucrări; ai cu tine căpeteniile şi tot poporul gata să asculte de cuvintele tale!“
Daruri pentru construirea Casei Domnului
29 Apoi regele David a zis întregii adunări:
„Fiul meu Solomon, singurul pe care l-a ales Dumnezeu, este tânăr şi plăpând, iar lucrarea este atât de mare, căci Templul[b] nu este pentru un om, ci pentru Însuşi Domnul Dumnezeu. 2 Am pregătit din răsputeri pentru Casa lui Dumnezeu aur pentru ce este din aur, argint pentru ce este din argint, bronz pentru ce este din bronz, fier pentru ce este din fier, lemn pentru ce este din lemn, pietre de onix de fixat pe monturi, pietre de antimoniu[c], tot felul de pietre preţioase, pietre de diferite culori, precum şi pietre de alabastru din belşug. 3 De asemenea, în râvna mea pentru Casa lui Dumnezeu, pe lângă toate pregătirile pe care le-am făcut pentru Sfântul Lăcaş, ofer pentru Casa Dumnezeului meu bogăţiile mele în aur şi argint 4 – trei mii de talanţi[d] de aur, aur de Ofir, şi şapte mii de talanţi[e] de argint pur – pentru poleirea pereţilor clădirilor 5 şi pentru întreaga lucrare pe care o vor face meşteşugarii; ofer aur pentru lucrările din aur şi argint pentru lucrările din argint. Aşadar, cine îşi mai aduce contribuţia, dedicându-se astăzi Domnului?“
Răspunsul poporului la mesajul regelui
6 Căpeteniile familiilor, căpeteniile seminţiilor lui Israel, căpeteniile peste mii şi peste sute şi căpeteniile responsabile cu lucrarea regelui şi-au adus contribuţia. 7 Ei au dat pentru lucrarea de la Casa lui Dumnezeu:
cinci mii de talanţi[f] de aur
şi zece mii de darici[g] de aur,
zece mii de talanţi[h] de argint,
optsprezece mii de talanţi[i] de bronz
şi o sută de mii de talanţi[j] de fier.
8 Cine a avut pietre preţioase le-a dăruit pentru vistieria Casei Domnului, de care avea grijă gherşonitul Iehiel. 9 Poporul s-a bucurat de darurile pe care le-a făcut, căci le-a dăruit Domnului din toată inima; de asemenea, şi regele David s-a bucurat nespus de mult.
Rugăciunea lui David
10 David a binecuvântat pe Domnul înaintea întregii adunări, zicând astfel:
„Binecuvântat să fii Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Părintele nostru, pentru veci de veci! 11 Ale Tale sunt, Doamne, măreţia, puterea, gloria, biruinţa şi maiestatea, atât în ceruri, cât şi pe pământ! A Ta, Doamne, este stăpânirea şi Tu Te înalţi ca suveran peste toate! 12 Bogăţia şi slava vin dinaintea Ta. Tu stăpâneşti peste toate. În mâna Ta este puterea şi tăria; mâna Ta poate să înalţe şi să întărească pe oricine. 13 Acum, Dumnezeul nostru, noi Îţi aducem mulţumiri şi lăudăm slăvitul Tău Nume. 14 Căci ce sunt eu şi ce este poporul meu, ca să putem fi în stare să-Ţi oferim aceste daruri? De la Tine le avem pe toate şi ceea ce Ţi-am oferit a fost primit din mâna Ta. 15 Înaintea Ta noi suntem doar nişte străini şi peregrini, la fel ca şi strămoşii noştri. Zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră, fără nădejde. 16 Doamne, Dumnezeul nostru, tot acest belşug pe care l-am strâns ca să zidim o Casă Numelui Tău cel sfânt, vine din mâna Ta şi totul Îţi aparţine Ţie. 17 Dumnezeul meu, ştiu că Tu cercetezi inima, iar curăţia Îţi este plăcută. Eu am dăruit toate acestea în curăţie de inimă şi am privit cu bucurie la poporul Tău, care se află aici, aducându-Ţi darurile lui. 18 Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel, strămoşii noştri, păstrează această dorinţă în inima poporului Tău pe vecie şi ţine-le inima aproape de Tine! 19 Iar fiului meu Solomon, dă-i o inimă dedicată întru totul, ca să păzească poruncile Tale, mărturiile Tale şi rânduielile Tale, să le împlinească pe toate şi să zidească Templul pentru care am făcut pregătiri.“
20 Apoi David i-a zis întregii adunări: „Binecuvântaţi pe Domnul, Dumnezeul vostru!“ Şi toată adunarea a binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul strămoşilor lor; ei s-au închinat cu toţii, plecându-se înaintea Domnului şi a regelui.
Solomon recunoscut drept rege
21 În ziua următoare au adus jertfe Domnului şi au oferit ca arderi de tot Domnului o mie de boi, o mie de berbeci şi o mie de miei, împreună cu jertfe de băutură şi o mulţime de alte jertfe aduse din partea întregului Israel. 22 În ziua aceea au mâncat şi au băut în prezenţa Domnului cu mare bucurie, l-au făcut rege a doua oară pe Solomon, fiul lui David, şi l-au uns drept conducător al[k] Domnului, iar pe Ţadok – ca preot. 23 Solomon s-a aşezat pe tronul Domnului, ca să domnească în locul lui David, tatăl său; el a avut izbândă şi întregul Israel a ascultat de el. 24 Toate căpeteniile, vitejii şi toţi fiii regelui David, s-au supus regelui Solomon. 25 Domnul l-a înălţat pe Solomon înaintea întregului Israel şi i-a făcut parte de o domnie mai strălucită decât a oricărui alt rege al lui Israel care a fost înainte de el.
Necrologul lui David
26 David, fiul lui Işai, a domnit peste întregul Israel. 27 El a domnit peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit timp de şapte ani, iar la Ierusalim a domnit timp de treizeci şi trei de ani. 28 David a murit după o bătrâneţe fericită, sătul de zile, de bogăţie şi de slavă. În locul lui a domnit fiul său Solomon. 29 Faptele regelui David, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în „Cronicile văzătorului Samuel“, în „Cronicile profetului Natan“ şi în „Cronicile văzătorului Gad“, 30 împreună cu toată domnia şi puterea lui şi cu evenimentele care au avut loc în viaţa lui, în Israel şi în toate regatele celorlalte ţări.
24 L-au chemat a doua oară pe omul care fusese orb şi i-au zis:
– Dă slavă lui Dumnezeu! Noi ştim că Omul Acesta este păcătos.
25 El le-a răspuns:
– Dacă este păcătos, nu ştiu. Eu una ştiu: eram orb, iar acum văd!
26 Ei l-au întrebat:
– Ce ţi-a făcut? Cum ţi-a deschis ochii?
27 El le-a răspuns:
– V-am spus deja, dar n-aţi ascultat. De ce vreţi să auziţi din nou? Doar nu vreţi şi voi să deveniţi ucenicii Lui?!
28 Ei l-au insultat şi i-au zis:
– Tu eşti ucenicul Aceluia! Noi însă suntem ucenicii lui Moise! 29 Noi ştim că lui Moise i-a vorbit Dumnezeu, dar Acesta nu ştim de unde este!
30 Omul le-a răspuns:
– Dar tocmai acesta este lucrul de mirare, că voi nu ştiţi de unde este şi totuşi El mi-a deschis ochii! 31 Ştim că Dumnezeu nu-i ascultă pe păcătoşi, dar dacă cineva este temător de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acela îl ascultă. 32 De când este lumea nu s-a auzit ca cineva să deschidă ochii unuia care s-a născut orb. 33 Dacă Acesta nu era de la Dumnezeu, n-ar fi putut face nimic.
34 Ei i-au zis:
– Tu ai fost născut cu totul în păcat şi tu ne înveţi pe noi?!
Şi l-au dat afară.
Orbirea spirituală
35 Isus a auzit că l-au dat afară şi când l-a găsit l-a întrebat:
– Tu crezi în Fiul Omului[a]?
36 El I-a răspuns:
– Şi Cine este, Domnule, ca să cred în El?
37 Isus i-a zis:
– L-ai şi văzut; Cel Ce vorbeşte cu tine este Acela!
38 (El a răspuns:
– Cred, Doamne!
Şi I s-a închinat. 39 Isus i-a zis:)[b]
– Eu am venit în lumea aceasta pentru judecată, pentru ca cei ce nu văd, să vadă, iar cei ce văd, să devină orbi.
40 Unii dintre fariseii care erau cu El, când au auzit acestea, I-au zis:
– Doar nu suntem şi noi orbi?!
41 Isus le-a răspuns:
– Dacă aţi fi orbi, n-aţi avea păcat; dar acum, pentru că ziceţi: „Vedem!“, păcatul vostru rămâne!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.