Old/New Testament
Judecată împotriva duşmanilor lui Israel
9 O profeţie:
„Cuvântul Domnului
este împotriva ţării Hadrak[a],
iar Damascul este locul lui[b] de odihnă –
căci înspre Domnul se îndreaptă privirea oamenilor,
precum şi cea a seminţiilor lui Israel[c].
2 El este şi împotriva Hamatului, care se învecinează cu acesta,
precum şi împotriva Tirului şi a Sidonului,
chiar dacă sunt foarte înţelepte!
3 Tirul şi-a zidit o cetăţuie;
a strâns argint – ca praful,
şi aur – ca noroiul de pe străzi.
4 Iată însă că Stăpânul îl va lua în stăpânire,
îi va prăbuşi puterea în mare
şi va fi mistuit de foc!
5 Aşchelonul va privi şi se va teme,
Gaza se va zvârcoli de durere,
iar Ekronul va face la fel, căci nădejdea lor va fi dată de ruşine.
Regele din Gaza va pieri,
iar Aşchelonul nu va mai fi locuit.
6 Un bastard va locui în Aşdod
şi voi reteza mândria filistenilor.
7 Le voi scoate sângele din gură
şi necurăţiile[d] dintre dinţi!
Totuşi le va fi lăsată o rămăşiţă pentru Dumnezeul nostru
şi ea va fi ca un clan[e] în Iuda,
iar Ekronul va fi ca iebusiţii[f].
8 Îmi voi aşeza tabăra în jurul Casei[g] Mele,
ca s-o apăr de invadatori[h],
şi niciodată nu va mai trece asupritorul peste ei,
fiindcă acum Eu Însumi veghez cu ochii Mei!“
Venirea Împăratului Sionului
9 „Saltă de veselie, fiică a Sionului!
Strigă de bucurie, fiică a Ierusalimului!
Iată că Împăratul[i] tău vine la tine,
drept şi biruitor,
smerit şi călare pe un măgar,
pe un măgăruş, pe mânzul unei măgăriţe!
10 Voi distruge carele din Efraim[j]
şi caii din Ierusalim,
iar arcurile de luptă vor fi distruse.
El va vesti neamurilor pacea,
iar stăpânirea Lui se va întinde de la o mare la cealaltă
şi de la râu[k] până la marginile pământului[l].
11 Cât despre tine, din pricina sângelui legământului Meu cu tine,
îţi voi elibera captivii din groapa fără apă!
12 Întoarceţi-vă în fortăreaţă, prizonieri ai nădejdii!
O spun chiar astăzi că îţi voi întoarce îndoit[m]!
13 Căci Mi-l încordez pe Iuda ca pe un arc,
iar pe Efraim îl potrivesc ca pe o săgeată!
Îi voi ridica pe fiii tăi, Sioane,
împotriva fiilor tăi, ţară a Greciei,
şi te voi face ca sabia unui viteaz!
14 Domnul se va ivi deasupra lor
şi săgeata Lui va porni ca un fulger!
Stăpânul Domn va suna din corn
şi va înainta prin furtuna din sud!
15 Domnul Oştirilor îi va ocroti,
iar ei vor devora,
vor zdrobi pietrele de praştie[n]!
Ei vor bea şi vor striga ca ameţiţi de vin!
Vor fi plini ca o cupă,
asemenea colţurilor altarului![o]
16 Domnul, Dumnezeul lor, îi va izbăvi în ziua aceea,
căci ei sunt turma poporului Său!
Asemenea pietrelor unei coroane,
aşa vor străluci deasupra ţării Sale!
17 Cât de minunaţi şi cât de frumoşi vor fi!
Grânele îi vor face înfloritori pe tineri
iar mustul – pe fecioare.“
Domnul va avea grijă de Israel
10 „Cereţi de la Domnul ploaie,
ploaie târzie[p]!
Domnul este Cel Ce face norii de furtună[q];
El dă ploaie îmbelşugată oamenilor[r]
şi fiecăruia îi dă un câmp roditor.
2 Căci terafimii[s] rostesc lucruri nelegiuite[t],
iar ghicitorii văd minciuni;
visătorii spun visuri care sunt false[u]
şi mângâie cu nimicuri.
De aceea, poporul rătăceşte ca o turmă,
suferă pentru că nu este nici un păstor.
3 Mânia Mea s-a dezlănţuit împotriva păstorilor
şi îi voi pedepsi pe ţapi[v];
căci Domnul Oştirilor Îşi cercetează turma, Casa lui Iuda,
şi o va face asemenea calului Său maiestuos în luptă.
4 Din Iuda va ieşi piatra din capul unghiului,
din el va ieşi ţăruşul,
din el va ieşi arcul de război,
din el vor ieşi toţi conducătorii laolaltă!
5 Ei[w] vor fi ca vitejii
care bătătoresc noroiul uliţelor în luptă!
Ei se vor lupta, căci Domnul este cu ei,
şi îi vor face de ruşine pe călăreţi!
6 Voi întări Casa lui Iuda
şi voi izbăvi Casa lui Iosif[x]!
Îi voi aduce înapoi,
pentru că Îmi este milă de ei
şi vor fi
ca şi cum nu i-aş fi respins,
căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor,
şi Eu le voi răspunde!
7 Efraimiţii vor fi ca nişte viteji
şi inima lor se va bucura ca de vin!
Fiii lor vor vedea aceasta şi se vor bucura,
iar inima lor se va veseli în Domnul.
8 Le voi da un semnal[y] şi-i voi aduna,
căci i-am răscumpărat;
vor fi la fel de numeroşi cum erau odinioară!
9 Chiar dacă îi voi împrăştia printre popoare
şi acolo, departe, ei îşi vor aminti de Mine!
Ei şi fiii lor vor trăi
şi se vor întoarce.
10 Eu îi voi aduce înapoi din ţara Egiptului
şi îi voi aduna din Asiria!
Îi voi aduce în Ghilad şi în Liban
şi nu le va mai ajunge teritoriul!
11 Ei[z] vor trece prin marea necazului;
vor[aa] lovi în valurile mării
şi toate adâncimile Nilului vor fi uscate!
Mândria Asiriei va fi doborâtă
şi sceptrul Egiptului va fi îndepărtat.
12 Îi voi întări în Domnul
şi în Numele Lui vor umbla, zice Domnul.“
Cei doi păstori
11 „Deschide-ţi porţile, Libanule,
ca să-ţi mănânce focul cedrii!
2 Vaită-te, chiparosule, căci cedrul a căzut,
cei falnici au fost distruşi!
Văitaţi-vă, stejari din Başan,
căci pădurea cea deasă a fost doborâtă!
3 Se aude vaietul păstorilor,
căci le-a fost distrusă gloria[ab]!
Se aude răgetul puilor de lei,
căci a fost distrusă mândria[ac] Iordanului.“
4 Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul meu: „Păstoreşte oile care sunt pentru tăiere! 5 Cei ce le cumpără, le taie şi nu se simt vinovaţi, iar cei ce le vând, zic: «Binecuvântat să fie Domnul, căci ne-am îmbogăţit!» Nici chiar păstorii lor nu le cruţă! 6 Căci nu-i voi mai cruţa pe locuitorii ţării, zice Domnul, ci iată, îl voi da pe fiecare om pe mâna semenului său şi pe mâna regelui său! Ei vor devasta ţara, iar Eu n-o voi izbăvi din mâna lor.“
7 Am început să păstoresc oile care erau pentru tăiere, da, pe cele mai nenorocite oi din turmă. Am luat două toiege – pe unul l-am numit „Bunăvoinţă[ad]“, iar pe celălalt l-am numit „Unire“ – şi am păstorit turma. 8 Într-o lună m-am descotorosit de cei trei păstori.
Sufletul meu nu i-a[ae] mai răbdat, iar sufletul lor se scârbise şi el de mine! 9 Am zis: „Nu vă voi mai păstori! Cea care este pe moarte să moară, cea care este pentru tăiere să fie tăiată, iar cele ce vor rămâne, să se mănânce unele pe altele!“
10 Apoi mi-am luat toiagul numit „Bunăvoinţă“ şi l-am rupt, ca să rup astfel legământul pe care l-am încheiat cu toate popoarele. 11 A fost rupt în ziua aceea, iar oile cele nenorocite din turmă, care au luat seama la mine, au ştiut că acesta era Cuvântul Domnului.
12 Atunci le-am zis: „Dacă găsiţi cu cale, daţi-mi plata, dacă nu, nu mi-o daţi!“ Mi-au cântărit ca plată treizeci de arginţi[af].
13 Dar Domnul mi-a zis: „Aruncă olarului[ag] preţul aceasta «scump»[ah] la care am fost apreciat de către ei!“ Am luat cei treizeci de arginţi şi i-am aruncat olarului[ai], în Casa Domnului.
14 Apoi am rupt şi cel de-al doilea toiag, numit „Unire“ , ca să rup astfel frăţia dintre Iuda şi Israel. 15 Domnul mi-a zis: „Ia din nou uneltele păstorului nebun! 16 Căci iată, voi ridica în ţară un păstor căruia nu-i va păsa de oile care pier; pe cea tânără n-o va căuta, pe cea rănită n-o va vindeca şi pe cea sănătoasă n-o va hrăni, ci va mânca carnea celor grase şi le va smulge copitele.
17 Vai de păstorul de nimic,
care îşi părăseşte turma!
Să cadă sabia peste braţul lui
şi pe ochiul lui cel drept!
Să i se usuce braţul în întregime
şi să-i orbească de tot ochiul drept!“
Biruinţa Ierusalimului
12 O profeţie. Cuvântul Domnului cu privire la Israel, zice Domnul,
Cel Ce a întins cerurile şi a întemeiat pământul,
Cel Ce a întocmit duhul omului înăuntrul lui:
2 „Iată, voi preface Ierusalimul într-un potir ameţitor pentru toate popoarele dimprejur şi chiar şi pentru Iuda, atunci când Ierusalimul va fi asediat.
3 În ziua aceea, voi preface Ierusalimul într-o piatră grea pentru toate popoarele. Toţi cei ce vor încerca să o mişte se vor răni; da, toate neamurile pământului se vor strânge împotriva lui.
4 În ziua aceea, zice Domnul, voi lovi toţi caii cu panică, iar pe călăreţi cu nebunie. Voi avea însă ochii deschişi asupra Casei lui Iuda, atunci când voi lovi cu orbire toţi caii popoarelor! 5 Atunci conducătorii lui Iuda îşi vor zice în inima lor: «Locuitorii Ierusalimului sunt puterea noastră, prin[aj] Domnul Oştirilor, Dumnezeul lor!»
6 În ziua aceea, îi voi face pe conducătorii lui Iuda ca un vas cu jăratic sub o grămadă de lemne şi ca o torţă aprinsă într-un snop! Ei vor devora, în dreapta şi în stânga, toate popoarele din jur, în timp ce Ierusalimul va fi locuit din nou pe propriul lui loc[ak].
7 Domnul va izbăvi mai întâi corturile lui Iuda, pentru ca măreţia Casei lui David şi măreţia locuitorilor Ierusalimului să nu se înalţe peste Iuda. 8 În ziua aceea, Domnul îi va ocroti pe locuitorii Ierusalimului, astfel că cel mai neînsemnat dintre ei va fi, în acea zi, ca şi David, iar Casa lui David va fi ca Dumnezeu, ca Îngerul Domnului înaintea lor. 9 În ziua aceea, voi căuta să nimicesc toate neamurile care vor veni împotriva Ierusalimului.
Plânset pentru Cel pe Care L-au străpuns
10 Şi voi turna peste Casa lui David şi peste locuitorii Ierusalimului un duh[al] de har şi de rugăciune. Vor privi la Mine, la Cel pe Care L-au străpuns şi Îl vor jeli cum jeleşte cineva pe singurul său fiu şi se vor tângui amarnic, cum se tânguie cineva după întâiul născut. 11 În ziua aceea, jalea va fi mare în Ierusalim, la fel ca jalea lui Hadad-Rimon[am], în valea Meghido. 12 Ţara va jeli, fiecare clan jelind în mod separat:
clanul casei lui David, separat, şi soţiile lor, separat;
clanul casei lui Natan, separat, şi soţiile lor, separat;
13 clanul casei lui Levi, separat, şi soţiile lor, separat;
clanul lui Şimei, separat, şi soţiile lor, separat;
14 toate celelalte clanuri rămase, adică fiecare clan, separat, şi soţiile lor, separat.
Cei o mie de ani
20 Am văzut un înger care cobora din cer şi care avea cheia Adâncului şi un lanţ mare în mână. 2 El a înşfăcat balaurul, şarpele cel vechi, care este diavolul şi Satan, şi l-a legat pentru o mie de ani. 3 El l-a aruncat în Adânc, apoi a încuiat şi a pecetluit intrarea deasupra lui, ca să nu mai înşele neamurile până când se vor fi împlinit cei o mie de ani. După aceea, trebuie să fie eliberat pentru puţin timp.
4 Am văzut nişte tronuri, iar celor ce şedeau pe ele li s-a dat autoritatea să judece. Am văzut şi sufletele celor ce au fost decapitaţi din pricina mărturiei lui Isus şi din pricina Cuvântului lui Dumnezeu, care nu i s-au închinat fiarei, nici imaginii ei şi care n-au primit semnul ei pe frunte şi pe mână. Ei au înviat şi au domnit cu Cristos timp de o mie de ani. 5 (Ceilalţi morţi n-au înviat până când nu s-au împlinit cei o mie de ani.) Aceasta este prima înviere. 6 Fericiţi[a] şi sfinţi sunt cei care au parte de prima înviere! Asupra acestora a doua moarte nu are autoritate, ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Cristos şi vor domni cu El timp de o mie de ani.
Condamnarea lui Satan
7 Când se vor fi împlinit cei o mie de ani, Satan va fi eliberat din închisoarea lui 8 şi va ieşi ca să înşele neamurile care sunt în cele patru colţuri ale pământului – pe Gog şi Magog[b] – şi să le adune pentru război. La număr, ele sunt ca nisipul mării. 9 Ele s-au ridicat la orizontul pământului şi au înconjurat tabăra sfinţilor şi cetatea iubită. Atunci a coborât foc din cer şi i-a mistuit. 10 Diavolul, care-i înşela, a fost aruncat în lacul de foc şi pucioasă, unde erau fiara şi profetul fals. Ei vor fi chinuiţi zi şi noapte, în vecii vecilor.
Judecarea celor morţi
11 Apoi am văzut un tron mare şi alb şi pe Cel Ce şedea pe el. Pământul şi cerul au dispărut din prezenţa Lui şi nu s-a mai găsit loc pentru ele. 12 I-am văzut pe morţii mari şi mici stând înaintea tronului. Au fost deschise nişte cărţi şi a fost deschisă şi o altă carte, care este Cartea Vieţii. Morţii au fost judecaţi potrivit cu faptele lor, aşa cum erau ele scrise în cărţi. 13 Marea i-a dat pe morţii care erau în ea, moartea şi Locuinţa Morţilor[c] i-au dat pe morţii care erau în ele şi fiecare a fost judecat după faptele lui. 14 Moartea şi Locuinţa Morţilor au fost aruncate în lacul de foc. Aceasta este a doua moarte: lacul de foc. 15 Oricine n-a fost găsit scris în Cartea Vieţii a fost aruncat în lacul de foc.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.