Old/New Testament
Familia lui Ahab ucisă de Iehu
10 În Samaria erau şaptezeci dintre urmaşii lui Ahab. Iehu a scris scrisori şi le-a trimis în Samaria, conducătorilor lui Izreel[a], celor din sfatul bătrânilor şi îngrijitorilor urmaşilor lui Ahab, zicându-le:
2 „De îndată ce va ajunge scrisoarea aceasta la voi – pentru că urmaşii stăpânului vostru sunt la voi şi aveţi care şi cai, o cetate fortificată şi arme – 3 alegeţi-l pe cel mai bun şi mai vrednic dintre urmaşii stăpânului vostru, puneţi-l pe tronul tatălui său şi luptaţi pentru dinastia stăpânului vostru.“
4 Ei însă s-au temut foarte tare şi au zis: „Dacă doi regi n-au putut să-i stea împotrivă, cum vom putea să-i stăm noi împotrivă?“ 5 Administratorul palatului împreună cu mai marele cetăţii, cei din sfatul bătrânilor şi îngrijitorii i-au trimis lui Iehu următorul mesaj:
„Noi suntem slujitorii tăi şi vom face tot ce ne vei spune. Nu vom pune pe nimeni rege. Prin urmare, fă ce crezi de cuviinţă.“
6 Iehu le-a scris o a doua scrisoare, spunându-le:
„Dacă sunteţi de partea mea şi dacă vreţi să mă ascultaţi, luaţi capetele urmaşilor stăpânului vostru şi veniţi la mine în Izreel mâine, pe vremea aceasta.“
Cei şaptezeci de urmaşi ai regelui erau în grija mai marilor cetăţii, care-i crescuseră. 7 Când a ajuns scrisoarea la ei, i-au luat pe cei şaptezeci de urmaşi ai regelui, i-au înjunghiat, le-au pus capetele în coşuri şi i le-au trimis lui Iehu, la Izreel. 8 Mesagerul a venit şi l-a înştiinţat pe Iehu, spunându-i:
– Au adus capetele fiilor regelui.
– Faceţi cu ele două grămezi la intrarea porţii şi lăsaţi-le acolo până dimineaţă, le-a zis Iehu.
9 Dimineaţa, el a ieşit, a stat înaintea întregului popor şi a zis: „Voi sunteţi fără vină! Iată că eu am uneltit împotriva stăpânului meu şi l-am ucis, dar pe toţi aceştia cine i-a omorât? 10 Să ştiţi acum că nimic din Cuvântul Domnului, pe care Domnul l-a rostit împotriva familiei lui Ahab, nu va rămâne neîmplinit. Domnul a făcut ce a spus prin robul Său Ilie.“
11 Iehu a ucis tot ce a rămas din familia lui Ahab în Izreel, pe toţi demnitarii lui, pe prietenii şi pe preoţii lui, astfel încât n-a mai rămas nici un supravieţuitor. 12 Apoi s-a ridicat, a ieşit şi a plecat spre Samaria. Pe drum, când a ajuns la Bet-Ekedul Păstorilor, 13 Iehu a întâlnit nişte rude ale lui Ahazia, regele lui Iuda. El a întrebat:
– Cine sunteţi voi?
– Noi suntem rudele lui Ahazia şi ne ducem să-i salutăm pe urmaşii regelui şi pe urmaşii reginei, i-au răspuns ei.
14 – Prindeţi-i vii! a poruncit Iehu.
Ei i-au prins vii şi i-au înjunghiat lângă fântâna Bet-Ekedului. Erau în număr de patruzeci şi doi şi n-a cruţat pe nici unul.
15 După ce a plecat de acolo, s-a întâlnit cu Iehonadab, fiul lui Recab, care venea să-l întâlnească. Iehu l-a binecuvântat şi i-a zis:
– Inima ta este tot atât de sinceră cum este şi inima mea faţă de tine?
– Este! i-a răspuns Iehonadab.
– Dacă este aşa, a zis Iehu, dă-mi mâna.
Iehonadab i-a dat mâna şi Iehu l-a suit în car. 16 În timp ce îl urca în carul lui, Iehu i-a zis:
– Vino cu mine şi vei vedea râvna mea pentru Domnul.
17 Când a ajuns Iehu în Samaria, i-a ucis pe toţi aceia care îi rămăseseră lui Ahab în Samaria, nimicindu-i după cuvântul pe care-l profeţise Domnul prin Ilie.
Slujitorii lui Baal ucişi de Iehu
18 Apoi Iehu a strâns tot poporul şi le-a zis: „Ahab i-a slujit puţin lui Baal[b]. Iehu însă îi va sluji mult! 19 Chemaţi-i la mine pe toţi profeţii lui Baal, pe toţi cei ce-l slujesc şi pe toţi preoţii lui. Aveţi grijă să nu lipsească nici unul, pentru că doresc să aduc o mare jertfă lui Baal. Toţi cei ce vor lipsi vor muri.“ Însă Iehu lucra cu viclenie, cu scopul de a-i ucide pe toţi slujitorii lui Baal. 20 „Aşadar, vestiţi o adunare în cinstea lui Baal!“ a continuat Iehu. Şi ei au vestit-o. 21 Iehu a trimis veste prin tot Israelul şi au venit toţi slujitorii lui Baal, aşa încât n-a rămas nici unul care să nu fi venit. Au intrat în templul lui Baal, până când templul lui Baal s-a umplut de la un capăt la celălalt.
22 Apoi Iehu i-a zis celui ce păzea veşmintele: „Adu veşminte pentru toţi slujitorii lui Baal!“ Şi el a adus veşminte tuturor. 23 Iehu şi Iehonadab, fiul lui Recab, au intrat în templul lui Baal. Ei au spus slujitorilor lui Baal: „Uitaţi-vă împrejur şi vedeţi ca nu cumva să fie printre voi vreun slujitor al Domnului, ci doar slujitorii lui Baal.“
24 Aşadar, ei au intrat în templu ca să aducă jertfe şi arderi de tot. Însă Iehu pusese afară optzeci de oameni cărora le spusese: „Cine va lăsa să scape pe vreunul dintre aceia pe care îi dau în mâinile voastre, va plăti cu propria viaţă pentru viaţa omului aceluia.“ 25 De îndată ce a isprăvit de adus arderile de tot, Iehu a poruncit gărzilor[c] şi ofiţerilor: „Intraţi şi ucideţi-i fără să lăsaţi să vă scape vreunul!“ După ce i-au omorât cu sabia, gărzile şi ofiţerii i-au aruncat afară din templu.“ Apoi s-au dus până în sanctuarul templului lui Baal, 26 au scos afară stâlpul sacru din templul lui Baal şi l-au ars. 27 Au dărâmat atât stâlpul lui Baal, cât şi templul lui Baal, folosindu-l apoi ca latrină până în ziua de azi.
28 Astfel a nimicit Iehu închinarea la Baal din Israel. 29 Dar Iehu nu a renunţat la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască, şi anume la închinarea înaintea viţeilor de aur din Betel şi Dan. 30 Domnul i-a zis lui Iehu: „Pentru că ai făcut bine, îndeplinind ce este drept înaintea Mea, şi ai făcut familiei lui Ahab tot ce era după voia Mea, urmaşii tăi vor domni peste Israel până la a patra generaţie.“ 31 Totuşi Iehu nu a vegheat să păzească Legea Domnului, Dumnezeul lui Israel, din toată inima lui. El nu a renunţat la păcatele lui Ieroboam, care l-a făcut pe Israel să păcătuiască.
32 În acele zile Domnul a început să reducă teritoriul Israelului. Hazael i-a învins pe israeliţi prin toate teritoriile din ţară: 33 de la Iordan, spre răsărit, toată ţara Ghiladului, şi anume teritoriul lui Gad, al lui Ruben şi al lui Manase; apoi de la Aroer, care este lângă uedul[d] Arnon, până la Ghilad şi Başan. 34 Celelalte fapte ale lui Iehu, tot ce a făcut el şi toate isprăvile lui, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? 35 Iehu s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în Samaria, iar în locul său a domnit fiul său, Iehoahaz. 36 Iehu a domnit peste Israel, în Samaria, timp de douăzeci şi opt de ani.
Domnia Ataliei peste Iuda
11 Când Atalia, mama lui Ahazia, a văzut că fiul ei a murit, a uneltit să-i omoare pe toţi urmaşii familiei regale. 2 Dar Iehoşeba, fiica regelui Iehoram[e] şi sora lui Ahazia, l-a luat pe ascuns pe Ioaş, fiul lui Ahazia, din mijlocul fiilor regelui, înainte ca ei să fi fost ucişi şi l-a pus împreună cu doica lui într-un dormitor[f]. Astfel ea l-a ascuns de Atalia şi el n-a fost omorât. 3 Vreme de şase ani, Ioaş a rămas ascuns împreună cu doica lui în Casa Domnului, timp în care Atalia a domnit peste ţară.
4 În cel de-al şaptelea an, Iehoiada a trimis după căpeteniile peste sute, după cariţi[g] şi după gărzi[h]. După ce i-a adus la el, în Casa Domnului, regele a încheiat un legământ cu ei, punându-i să jure în Casa Domnului. Apoi le-a arătat pe fiul regelui şi 5 le-a poruncit astfel: „Iată care este lucrul pe care trebuie să-l faceţi: o treime din voi – adică cei ce intraţi în slujbă în ziua de Sabat şi care păziţi palatul regelui – 6 împreună cu o altă treime din voi – adică cei ce sunteţi la Poarta Sur – şi cu încă o treime din voi, – adică cei ce sunteţi la poartă, înapoia gărzilor, şi care păziţi Casa cu schimbul, – 7 precum şi cele două cete ale voastre – adică toţi cei care ieşiţi de la slujbă în ziua de Sabat – veţi păzi Casa Domnului, unde este regele. 8 Va trebui să staţi împrejurul regelui, fiecare om cu arma în mână. Oricine se va apropia de şirurile voastre trebuie ucis. Staţi aproape de rege când va ieşi şi când va intra!“
9 Căpeteniile peste sute au făcut întocmai cum le-a poruncit preotul Iehoiada. Şi-au luat fiecare oamenii, atât pe cei care intrau în slujbă în ziua de Sabat, cât şi pe cei care ieşeau de la slujbă în ziua de Sabat, şi au venit la preotul Iehoiada. 10 Apoi preotul le-a dat căpeteniilor peste sute suliţele şi scuturile care aparţinuseră regelui David şi care erau în Casa Domnului. 11 Gărzile, fiecare cu arma în mână, s-au aşezat de jur împrejurul regelui, din partea dreaptă a Casei până în partea stângă a Casei, aproape de altar şi de Casă.
12 Atunci Iehoiada l-a adus pe fiul regelui, i-a pus coroana pe cap şi i-a înmânat Mărturia[i]. L-au numit rege şi l-au uns bătând din palme şi strigând: „Trăiască regele!“
13 Când a auzit Atalia vuietul gărzilor şi al poporului, a venit spre mulţimea de la Casa Domnului. 14 S-a uitat şi iată că regele stătea lângă stâlp, aşa cum era obiceiul. Căpeteniile şi trâmbiţaşii erau lângă rege şi tot poporul ţării se bucura şi suna din trâmbiţe. Atunci Atalia şi-a sfâşiat hainele şi a strigat: „Trădare! Trădare!“ 15 Preotul Iehoiada le-a poruncit căpeteniilor peste sute, cei care conduceau oştirea, astfel: „Scoateţi-o afară dintre rânduri şi oricine o va urma să fie omorât cu sabia!“ Căci preotul zisese: „Să nu fie omorâtă în Casa Domnului!“ 16 Au pus mâna pe ea în momentul în care trecea prin locul pe unde intră caii în incinta palatului regelui şi au omorât-o acolo.
Domnia lui Ioaş peste Iuda
17 Iehoiada a încheiat un legământ între Domnul, pe de o parte, şi rege şi popor, pe de altă parte, potrivit căruia ei vor fi poporul Domnului. De asemenea, a încheiat un legământ între rege şi popor. 18 Tot poporul ţării s-a dus la templul lui Baal şi l-a dărâmat. Ei au sfărâmat altarele şi chipurile, iar pe Matan, preotul lui Baal, l-au omorât în faţa altarelor.
Apoi preotul a pus supraveghetori la Casa Domnului. 19 După aceea, Iehoiada a luat cu el pe căpeteniile peste sute, pe cariţi, gărzile şi tot poporul ţării. Aceştia l-au coborât împreună pe rege de la Casa Domnului şi au venit la palatul regelui pe drumul care duce prin poarta gărzilor. Regele s-a aşezat pe tronul regal. 20 Şi tot poporul ţării s-a bucurat, iar cetatea s-a liniştit pentru că Atalia fusese omorâtă cu sabia la palatul regelui. 21 Ioaş[j] era în vârstă de şapte ani când a devenit rege.
Ioaş repară Casa Domnului
12 Ioaş[k] a devenit rege în al şaptelea an al domniei lui Iehu şi a domnit la Ierusalim timp de patruzeci de ani. Mama lui se numea Ţibia şi era din Beer-Şeba. 2 Ioaş a făcut ce este drept înaintea Domnului, în tot timpul în care a fost îndrumat de preotul Iehoiada. 3 Numai că înălţimile nu au fost îndepărtate şi poporul încă mai aducea jertfe şi tămâie pe înălţimi.
4 Ioaş le-a zis preoţilor: „Strângeţi tot argintul care a fost adus ca dar sfânt la Casa Domnului, argintul strâns la numărătoarea poporului[l], argintul pentru răscumpărarea lucrurilor închinate[m] şi tot argintul pe care cineva îl aduce de bunăvoie la Casa Domnului. 5 Fiecare preot să-l ia de la vistiernici şi să-l folosească la restaurarea Casei, oriunde va descoperi ceva de restaurat.“ 6 Dar în al douăzeci şi treilea an al regelui Ioaş, preoţii încă nu restauraseră Casa, 7 aşa că regele Ioaş i-a chemat pe preotul Iehoiada şi pe ceilalţi preoţi şi le-a zis: „De ce n-aţi restaurat încă Templul? Acum, să nu mai luaţi argint de la vistiernicii voştri, ci să-l daţi pentru restaurarea Templului.“ 8 Preoţii au fost de acord să nu mai ia argint de la popor şi să nu se mai ocupe ei de restaurarea Templului. 9 Prin urmare, preotul Iehoiada a luat un cufăr, i-a făcut o gaură în capac şi l-a pus alături de altar, pe partea dreaptă cum se intră în Casa Domnului. Preoţii care păzeau poarta puneau în el tot argintul care se aducea la Casa Domnului. 10 Şi când vedeau că era prea mult argint în cufăr, venea scribul regelui împreună cu marele preot, numărau tot argintul care era adus la Casa Domnului şi îl puneau în săculeţi. 11 Apoi dădeau argintul cântărit celor ce supravegheau lucrarea la Casa Domnului. Acest argint era folosit pentru plata tâmplarilor şi a constructorilor care lucrau la Casa Domnului, 12 a zidarilor şi a cioplitorilor în piatră, pentru cumpărarea lemnelor şi a pietrelor cioplite necesare restaurării Casei Domnului şi pentru orice altă cheltuială care se făcea pentru restaurarea Casei. 13 Argintul care era adus la Casa Domnului n-a fost folosit pentru confecționarea lighenelor de argint, a mucarniţelor, a cupelor, a trâmbiţelor şi nici pentru achiziţionarea vreunui vas de aur sau de argint pentru Casa Domnului, 14 ci cu el au fost plătiţi cei ce lucrau la restaurarea Casei Domnului. 15 Nu se cerea nici o socoteală oamenilor cărora li se încredinţa argintul pentru a plăti lucrătorii, fiindcă erau cinstiţi. 16 Argintul de la jertfele pentru vină şi argintul de la jertfele pentru păcat nu era adus la Casa Domnului, ci era pentru preoţi.
17 În vremea aceea, Hazael, regele Aramului, a pornit asaltul asupra Gatului şi l-a capturat. Apoi a înaintat împotriva Ierusalimului. 18 Dar Ioaş, regele lui Iuda, a luat toate lucrurile sfinte care au fost închinate Domnului de către înaintaşii lui, regii lui Iuda, şi anume Iehoşafat, Iehoram şi Ahazia, şi tot aurul care se afla în vistieria Casei Domnului şi în palatul regelui şi le-a trimis lui Hazael, regele Aramului, care nu a mai înaintat împotriva Ierusalimului.
19 Celelalte fapte ale lui Ioaş şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 20 Slujitorii lui s-au răsculat şi au uneltit împotriva lui la Bet-Milo, pe drumul care coboară spre Sila[n]. 21 Iozabad, fiul lui Şimat, şi Iehozabad, fiul lui Şomer, slujitorii săi, l-au lovit şi el a murit. Apoi l-au înmormântat alături de părinţii săi, în Cetatea lui David. Şi în locul lui a domnit fiul său Amaţia.
Isus, Mielul lui Dumnezeu
29 În ziua următoare, Ioan L-a văzut pe Isus venind la el şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Care îndepărtează păcatul lumii! 30 El este Cel despre Care spuneam: «După mine vine un om Care este înaintea mea, pentru că era înainte de mine. 31 Nici eu nu-L cunoşteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă, ca El să fie făcut cunoscut Israelului.»“ 32 Ioan a depus următoarea mărturie: „L-am văzut pe Duhul coborând din cer ca un porumbel şi rămânând peste El. 33 Nici eu nu-L cunoşteam, dar Cel Ce m-a trimis să botez cu apă mi-a zis: «Cel peste Care vei vedea Duhul coborând şi rămânând, Acela este Cel Care botează cu Duhul Sfânt!» 34 Iar eu am văzut şi am depus mărturie că Acesta este Fiul lui Dumnezeu[a].“
Primii ucenici
35 În ziua următoare, Ioan stătea iarăşi cu doi dintre ucenicii lui 36 şi, văzându-L pe Isus trecând, a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu!“ 37 Cei doi ucenici ai lui au auzit ce a spus şi L-au urmat pe Isus. 38 Isus S-a întors şi, văzând că aceştia Îl urmează, i-a întrebat:
– Ce căutaţi?
Ei I-au răspuns:
– Rabbi[b] – care tradus, înseamnă „Învăţătorule“ – unde stai?
39 El le-a zis:
– Veniţi şi veţi vedea!
Ei s-au dus şi au văzut unde stătea; şi în ziua aceea au rămas cu El. Era cam pe la ceasul al zecelea[c]. 40 Unul din cei doi, care auziseră cuvintele lui Ioan şi-L urmaseră pe Isus, era Andrei, fratele lui Simon Petru. 41 El l-a găsit mai întâi pe fratele său, Simon, şi i-a zis: „Noi L-am găsit pe Mesia!“ – care este tradus „Cristos“. 42 Şi l-a dus la Isus. Când l-a văzut, Isus i-a zis: „Tu eşti Simon, fiul lui Ioan[d]; tu vei fi numit «Chifa»“ – care este tradus „Petru“[e].
43 A doua zi Isus a vrut să se ducă în Galileea. L-a găsit pe Filip şi i-a zis: „Urmează-Mă!“ 44 Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei şi a lui Petru.
45 Filip l-a găsit pe Natanael[f] şi i-a zis:
– Noi L-am găsit pe Cel despre Care a scris Moise în Lege, precum şi profeţii, pe Isus, fiul lui Iosif din Nazaret!
46 Natanael i-a zis:
– Poate ieşi ceva bun din Nazaret?!
Filip i-a răspuns:
– Vino şi vezi!
47 Isus l-a văzut pe Natanael venind la El şi a zis despre el: „Iată, într-adevăr, un israelit în care nu este viclenie!“
48 Natanael L-a întrebat:
– De unde mă cunoşti?
Isus i-a răspuns:
– Te-am văzut când stăteai sub smochin[g], înainte ca Filip să te cheme.
49 Natanael a zis:
– Rabbi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Împăratul lui Israel![h]
50 Isus i-a răspuns:
– Crezi pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin? Vei vedea lucruri mai mari decât acestea! 51 Apoi i-a zis:
– Adevărat, adevărat vă spun că veţi vedea cerul deschis şi pe îngerii lui Dumnezeu înălţându-se şi coborându-se peste Fiul Omului[i]!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.