M’Cheyne Bible Reading Plan

David salvează cetatea Cheila

23 I s-a spus lui David:

– Filistenii luptă împotriva Cheilei şi îi pradă ariile.

² David L-a întrebat pe Domnul:

– Să mă duc să lupt împotriva acestor filisteni?

– Du-te, luptă împotriva filistenilor şi izbăveşte Cheila! i-a răspuns Domnul.

³ Dar oamenii lui David i-au zis acestuia:

– Noi ne temem chiar şi aici, în Iuda, deci cu cât mai mult ne vom teme dacă vom merge la Cheila, împotriva oştirilor filistene?

⁴ Atunci David L-a întrebat din nou pe Domnul şi Domnul i-a răspuns:

– Scoală-te şi mergi la Cheila, pentru că Eu îi dau pe filisteni în mâna ta.

⁵ David a plecat la Cheila, împreună cu oamenii lui. A luptat împotriva filistenilor, le-a luat turmele şi le-a pricinuit mari pierderi. Astfel, David i-a izbăvit pe locuitorii Cheilei. ⁶ Abiatar, fiul lui Ahimelek, adusese cu el şi efodul atunci când a fugit la David, la Cheila.

David, urmărit de Saul

⁷ Saul a fost înştiinţat că David a venit la Cheila. Atunci el a zis: „Dumnezeu l-a dat în mâna mea pentru că s-a închis, intrând într-o cetate cu porţi şi cu zăvoare. ⁸ Saul a chemat tot poporul la război ca să meargă la Cheila şi să-l asedieze pe David şi pe oamenii săi. ⁹ Însă David a aflat că Saul a întocmit planuri rele împotriva sa şi i-a zis preotului Abiatar:

– Adu efodul aici!

¹⁰ Apoi David a zis:

– Doamne, Dumnezeul lui Israel, robul Tău a auzit că Saul vrea să vină la Cheila pentru a distruge cetatea din cauza mea. ¹¹ Mă vor preda, oare, locuitorii Cheilei în mâna lui? Va veni, oare, Saul după cum a auzit robul Tău? Doamne, Dumnezeul lui Israel, Te rog, răspunde-i robului Tău.

– Va veni! i-a răspuns Domnul.

¹² David a continuat:

– Mă vor da locuitorii Cheilei pe mine şi pe oamenii mei în mâna lui Saul?

– Te vor da, i-a răspuns Domnul.

¹³ Astfel, David şi oamenii lui, în număr de aproape şase sute de bărbaţi, au părăsit Cheila şi au plecat încotro au putut. Când Saul a fost înştiinţat că David a scăpat din Cheila nu s-a mai dus acolo. ¹⁴ David a locuit în pustie, în fortificaţii^[a]; a locuit în regiunea muntoasă a pustiei Zif. Saul îl căuta în fiecare zi, însă Dumnezeu nu l-a dat în mâinile lui. ¹⁵ În timp ce se afla la Horeş, în pustia Zif, David a înţeles că Saul îl caută ca să-l omoare. ¹⁶ Ionatan, fiul lui Saul, s-a sculat şi s-a dus la David, la Horeş şi i-a întărit încrederea în Dumnezeu, ¹⁷ zicându-i:

– Nu te teme, pentru că mâna tatălui meu, Saul, nu te va găsi! Tu vei domni peste Israel, iar eu voi fi al doilea, după tine. Chiar şi tatăl meu, Saul, ştie că este aşa.

¹⁸ Apoi au încheiat amândoi un legământ înaintea Domnului. David a rămas la Horeş, iar Ionatan s-a întors acasă.

¹⁹ Zifiţii au venit la Saul, la Ghiva şi i-au zis:

– Oare nu se ascunde David printre noi, în fortificaţiile de la Horeş, de pe dealul Hachila, care se află la sud de Ieşimon? ²⁰ Acum, o, rege, vino, fiindcă aceasta este toată dorinţa sufletului tău, iar noi îl vom da în mâinile tale!

²¹ Saul le-a zis:

– Fiţi binecuvântaţi de Domnul pentru că aţi avut milă de mine. ²² Duceţi-vă, vă rog, să mai cercetaţi! Aflaţi şi vedeţi locul în care se află, precum şi cine l-a văzut acolo, pentru că mi s-a spus că este foarte şiret. ²³ Cercetaţi, aflaţi toate locurile în care se ascunde şi întoarceţi-vă la mine cu ceva sigur. Atunci voi veni cu voi şi, dacă se află în ţară, îl voi căuta printre toate miile lui Iuda.

²⁴ Zifiţii s-au sculat şi au plecat la Zif, înaintea lui Saul. David şi oamenii lui se aflau în pustia Maon, în Araba^[b], la sud de Ieşimon. ²⁵ Saul a plecat împreună cu oamenii lui să-l caute, însă David a fost înştiinţat de acest lucru. A coborât la stâncă şi a rămas acolo, în pustia Maon. Când a auzit Saul lucrul acesta, l-a urmărit pe David în pustia Maon. ²⁶ Saul mergea pe o parte a muntelui, iar David cu oamenii lui pe cealaltă parte. David se grăbea să se depărteze de Saul, în timp ce acesta şi oamenii lui încercau să-i înconjoare pe David şi pe oamenii săi ca să-i prindă. ²⁷ A venit însă un mesager la Saul ca să-i spună: „Grăbeşte-te să vii pentru că filistenii au invadat ţara!“ ²⁸ Atunci Saul s-a întors din urmărirea lui David şi a plecat împotriva filistenilor. Locul acela l-au numit Sela Hamahlekot^[c]. ²⁹ David a plecat de acolo şi a locuit în fortificaţiile din En-Ghedi.

Apostolii lui Cristos

4 Aşadar, oamenii ar trebui să ne vadă ca pe nişte slujitori ai lui Cristos, ca pe nişte administratori ai tainelor lui Dumnezeu. ² În rest, ce se cere de la administratori este ca fiecare să fie găsit credincios. ³ Cât despre mine, puţin îmi pasă că aş fi judecat de voi sau de vreun tribunal omenesc; ba încă nici eu însumi nu mă mai judec. ⁴ Căci n-am nimic să-mi reproşez; totuşi nu prin aceasta sunt îndreptăţit. Cel Ce mă judecă este Domnul. ⁵ De aceea, nu judecaţi nimic înainte de timpul potrivit, înainte să vină Domnul, Care va lumina lucrurile ascunse în întuneric şi va descoperi planurile inimilor. Atunci fiecare îşi va primi lauda de la Dumnezeu.

⁶ Fraţilor, am aplicat toate acestea mie şi lui Apolos, de dragul vostru, pentru ca, prin noi, să învăţaţi ce înseamnă „nimic dincolo de ceea ce este scris“ şi astfel nici unul dintre voi să nu se mândrească cu cineva împotriva altcuiva. ⁷ Căci cine te face diferit? Ce lucru ai, pe care să nu-l fi primit? Iar dacă l-ai primit, de ce te lauzi, ca şi cum nu l-ai fi primit? ⁸ Sunteţi deja sătui! V-aţi îmbogăţit deja! Aţi început să domniţi fără noi! Şi măcar de aţi domni, ca să domnim şi noi împreună cu voi! ⁹ Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, nişte condamnaţi la moarte, un spectacol pentru lume, pentru îngeri şi pentru oameni. ¹⁰ Noi suntem „nebuni“ de dragul lui Cristos, iar voi sunteţi înţelepţi în Cristos; noi suntem slabi, iar voi sunteţi puternici; voi sunteţi onoraţi, iar noi suntem dezonoraţi. ¹¹ Până acum suntem flămânzi şi însetaţi, suntem în zdrenţe, suntem bătuţi şi fără casă ¹² şi trudim lucrând cu mâinile noastre. Când suntem blestemaţi, binecuvântăm; când suntem persecutaţi, îndurăm; ¹³ când suntem defăimaţi, încurajăm. Am ajuns până în ziua de azi ca gunoiul acestei lumi, mizeria tuturor.

¹⁴ Nu vă scriu acestea ca să vă fac de ruşine, ci ca să vă sfătuiesc ca pe nişte copii preaiubiţi ai mei. ¹⁵ Chiar dacă aţi avea zece mii de călăuze în Cristos, totuşi nu aveţi mai mulţi părinţi, pentru că eu v-am născut în Cristos Isus, prin Evanghelie. ¹⁶ Vă îndemn deci, fiţi imitatorii mei! ¹⁷ De aceea vi l-am trimis pe Timotei, copilul meu preaiubit şi credincios în Domnul; el vă va reaminti căile mele în Cristos Isus, aşa cum le învăţ eu în toate bisericile. ¹⁸ Unii dintre voi au devenit aroganţi, ca şi cum n-aş veni la voi. ¹⁹ Însă, dacă Domnul va vrea, voi veni curând, şi atunci voi vedea nu cuvintele, ci puterea celor ce au devenit aroganţi. ²⁰ Căci Împărăţia lui Dumnezeu^[a] nu stă în cuvinte, ci în putere. ²¹ Ce vreţi? Să vin la voi cu nuiaua sau cu dragoste şi cu duhul blândeţii?

2 El mi-a zis: „Fiul omului, stai în picioare şi-ţi voi vorbi!“ ² Când mi-a vorbit, a venit un vânt spre mine şi m-a făcut să stau în picioare; şi am ascultat la Cel Ce-mi vorbea. ³ El mi-a mai zis: „Fiul omului, Eu te trimit la israeliţi, la aceste neamuri răzvrătite care s-au ridicat împotriva Mea! Atât ei, cât şi strămoşii lor s-au răzvrătit împotriva Mea până în ziua de azi. ⁴ Fiii la care te trimit Eu au feţe aspre şi inimi împietrite. Tu însă să le spui: «Aşa vorbeşte Stăpânul Domn!» ⁵ Atunci fie că vor asculta, fie că nu vor asculta, – căci sunt o Casă răzvrătită –, vor şti totuşi că în mijlocul lor se află un profet.

⁶ Cât despre tine, fiul omului, să nu te temi nici de ei, nici de cuvintele lor! Chiar dacă spinii şi mărăcinii cresc lângă tine şi chiar dacă locuieşti printre scorpioni, să nu te temi de cuvintele lor şi să nu te înspăimânţi de feţele lor, căci ei sunt o Casă răzvrătită. ⁷ Să le vorbeşti cuvintele Mele, fie că vor asculta, fie că nu vor asculta – căci ei sunt nişte răzvrătiţi. ⁸ Totodată, fiul omului, ascultă ce am să-ţi spun! Nu fi răzvrătit ca această Casă răzvrătită! Deschide gura şi mănâncă ceea ce-ţi voi da!“

⁹ M-am uitat şi am văzut o mână întinsă spre mine, iar în ea am văzut sulul unui document. ¹⁰ El l-a desfăşurat înaintea mea. Sulul era scris pe ambele părţi, fiind plin de plângeri, bocete şi vaiete.

Psalmul 38

Un psalm al lui David spre aducere-aminte