M’Cheyne Bible Reading Plan
Laj Timoteo co̱ chirixeb laj Pablo ut laj Silas
16 Laj Pablo quicuulac saˈ eb li tenamit Derbe ut Listra. Ut aran quixtau jun aj pa̱banel aj Timoteo xcˈabaˈ. Lix naˈ, aˈan jun aj pa̱banel aj judío ut lix yucuaˈ, aˈan aj griego. Ma̱cuaˈ aj judío. 2 Cha̱bil nequeˈxye chirix laj Timoteo eb laj pa̱banel li cuanqueb Listra ut Iconio. 3 Laj Pablo quiraj xcˈambal laj Timoteo chirix. Joˈcan nak quixba̱nu li circuncisión re. Incˈaˈ quiraj nak teˈchˈina̱nk xchˈo̱leb laj judío li cuanqueb saˈ eb li naˈajej aran xban nak chixjunileb queˈxnau nak lix yucuaˈ laj Timoteo ma̱cuaˈ aj judío. 4 Ut nak yo̱queb chi numecˈ saˈ li junju̱nk chi tenamit, yo̱queb chixyebal reheb laj pa̱banel nak tento teˈxba̱nu li cˈaˈru queˈxcˈu̱b ru eb li apóstol joˈqueb ajcuiˈ laj cˈamol be li cuanqueb aran Jerusalén. 5 Joˈcaˈin nak yo̱queb chi qˈui̱c laj pa̱banel saˈ xpa̱ba̱leb. Ut rajlal cutan yo̱queb chi ta̱mc.
Jun li cui̱nk aj Macedonia quicˈuteˈ chiru laj Pablo saˈ visión
6 Li Santil Musikˈej quixcˈut chiruheb nak incˈaˈ teˈxic chixchˈolobanquil resil li colba‑ib saˈ li naˈajej Asia. Joˈcan nak queˈco̱eb Frigia ut queˈnumeˈ ajcuiˈ saˈ li naˈajej Galacia. 7 Nak queˈcuulac Misia, queˈraj raj xic Bitinia. Abanan li Santil Musikˈej incˈaˈ quixcanabeb re teˈxic aran. 8 Joˈcan nak yal queˈnumeˈ Misia ut co̱eb Troas. 9 Nak cuanqueb aran saˈ jun li kˈojyi̱n quicˈuteˈ jun li visión chiru laj Pablo. Jun li cui̱nk aj Macedonia xakxo chiru nak quiril. Yo̱ chixtzˈa̱manquil chiru ut quixye re: ―Cha̱lkat saˈ katenamit Macedonia ut choa̱tenkˈa, chuˈux re nak quiril. 10 Ut nak ac xcˈuteˈ li visión chiru laj Pablo, saˈ junpa̱t quikacauresi kib la̱o chi xic Macedonia. Kanau chi tzˈakal nak li Dios yo̱ chi takla̱nc ke aran chixyebal resil li colba‑ib reheb li cuanqueb aran.
Lix Lidia quipa̱ban nak laj Pablo quixchˈolob xya̱lal aran Filipos
11 Co‑el aran Troas ut ti̱c co̱o chiru haˈ toj Samotracia. Ut cuulajak chic cocuulac Neápolis. 12 Chirix aˈan co̱o Macedonia saˈ li nimla tenamit Filipos. Li tenamit aˈan cuan xcue̱nt Roma. Cocuan cuib oxib cutan saˈ li tenamit aˈan. 13 Ut saˈ li hiloba̱l cutan co̱o chire li tenamit cuan cuiˈ jun li nimaˈ saˈ li naˈajej li nequeˈtijoc cuiˈ eb laj judío. Cocˈojla ut co‑oc chixyebal resil li colba‑ib reheb li ixk li queˈchˈutla aran. 14 Jun reheb li ixk aˈan xLidia xcˈabaˈ. Tiatira xtenamit. Aˈan nacˈayin cha̱bil tˈicr. Naxpa̱b li Dios ut yo̱ chi abi̱nc xban nak li Dios quixcˈut chiru nak tixqˈue retal li yo̱ chixyebal laj Pablo. 15 Quixcˈul li cubi haˈ rochbeneb chixjunileb li cuanqueb saˈ rochoch, ut quixye ke: ―Cui nequepa̱b nak la̱in xinpa̱b li Ka̱cuaˈ chi anchal inchˈo̱l, naru nequexcana chi hila̱nc saˈ li cuochoch, chan ke. Ut quirelaji ku chi cana̱c.
Laj Pablo ut laj Silas queˈqˈueheˈ saˈ tzˈalam aran Filipos
16 Saˈ jun li cutan yo̱co chi xic chi tijoc nak kacˈul jun li xkaˈal aj kˈe. Cuan ma̱us aj musikˈej riqˈuin. Aˈan jun mo̱s ut naxsicˈ nabal xtumin lix patrón riqˈuin kˈehi̱nc. 17 Li xkaˈal aˈan yo̱ chikata̱kenquil. Japjo re chixyebal: ―Eb li cui̱nk aˈin aˈan xmo̱seb li nimajcual Dios. Yo̱queb chixchˈolobanquil chiku chanru nak ta̱ru̱k tocolekˈ, chan. 18 Nabal cutan quixba̱nu chi joˈcan. Nak ac xtitzˈ chirabinquil, laj Pablo quixxakab rib, ut quiril li xkaˈal, ut quixye re li ma̱us aj musikˈej: ―Saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Jesucristo, tinye a̱cue: Elen riqˈuin li xkaˈal aˈin, chan. Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan, li ma̱us aj musikˈej qui‑el riqˈuin. 19 Nak queˈxqˈue retal lix patrón li xkaˈal nak incˈaˈ chic ta̱ru̱k tixsicˈ xtumineb, queˈxchap laj Pablo ut laj Silas ut queˈxcˈam saˈ po̱pol chiruheb laj rakol a̱tin. 20 Nak queˈxxakab chiru laj rakol a̱tin, queˈxye: ―Eb li cui̱nk aˈin, aˈaneb aj judío ut yo̱queb chikachˈiˈchˈiˈinquil saˈ li katenamit. 21 Yo̱queb chixcˈutbal jalan naˈleb saˈ li katenamit. La̱o incˈaˈ naru nakacˈul chi moco naru takaba̱nu li nequeˈxye xban nak la̱o aj Roma, chanqueb. 22 Ut queˈxtu̱b rib li tenamit chixjitbaleb. Eb laj rakol a̱tin queˈxkˈichi li rakˈeb laj Pablo ut laj Silas ut queˈxtakla xsacˈbaleb riqˈuin cheˈ. 23 Nak ac xeˈtacuasi̱c chi us, queˈqˈueheˈ saˈ tzˈalam. Ut eb laj rakol a̱tin queˈxye reheb laj ilol tzˈalam nak teˈril chi us laj Pablo ut laj Silas re nak incˈaˈ teˈe̱lelik. 24 Ut nak quiyeheˈ chi joˈcan, queˈcˈameˈ ut queˈqˈueheˈ saˈ tzˈalam saˈ jun li naˈajej li cuan toj chi saˈ ut queˈnatˈeˈ li rok saˈ cheˈ. 25 Tuktu chic kˈojyi̱n nak laj Pablo ut laj Silas yo̱queb chi tijoc ut yo̱queb chi bicha̱nc re xlokˈoninquil li Dios. Ut eb li cuanqueb chi pre̱xil yo̱queb chi abi̱nc. 26 Ma̱cˈaˈ saˈ xchˈo̱leb nak quichal jun nimla hi̱c. Qui‑ecˈasi̱c chi cau li tzˈalam, ut quilajeˈteli lix puertil. Ut quilajeˈhiteˈ li cadena li bacˈbo̱queb cuiˈ li pre̱x. 27 Ut nak qui‑aj ru laj ilol tzˈalam, quiril nak teto lix puertil li tzˈalam. Quixchap lix chˈi̱chˈ ut oc raj re chixcamsinquil rib. Saˈ xchˈo̱l aˈan nak xeˈe̱lelic chixjunileb li pre̱x. 28 Ut laj Pablo quixjap re chi cau ut quixye: ―Ma̱camsi a̱cuib. Chikajunilo cuanco arin, chan. 29 Ut laj ilol tzˈalam quixpatzˈ lix xam ut qui‑oc chi saˈ li tzˈalam chirilbal. Nasicsot xban xxiu nak quixcut rib chi rokeb laj Pablo ut laj Silas. 30 Laj ilol tzˈalam quirisiheb xjuneseb laj Pablo ut laj Silas ut quixye reheb: ―¿Cˈaˈru us tinba̱nu re nak tincolekˈ? 31 Eb aˈan queˈxye: ―Pa̱b li Ka̱cuaˈ Jesucristo. Tatcolekˈ la̱at joˈqueb ajcuiˈ li cuanqueb saˈ la̱ cuochoch, chan laj Pablo. 32 Ut quixchˈolob xya̱lal li ra̱tin li Ka̱cuaˈ chiru aˈan joˈ ajcuiˈ chiruheb li joˈ qˈuial li cuanqueb saˈ li rochoch. 33 Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan laj ilol tzˈalam quirisiheb saˈ tzˈalam laj Pablo ut laj Silas. Quixchˈaj ru lix tochˈoleb xban nak queˈsaqˈueˈ. Ut ticto quicubsi̱c xhaˈ laj ilol tzˈalam rochbeneb chixjunileb li cuanqueb saˈ li rochoch. 34 Quixcˈameb laj Pablo ut laj Silas saˈ rochoch ut quixqˈueheb xtzacae̱mk. Cˈajoˈ nak quisahoˈ saˈ xchˈo̱l nak quixpa̱b li Dios rochbeneb li cuanqueb saˈ rochoch. 35 Nak quisake̱u, eb laj rakol a̱tin queˈxtakla xyebal re laj ilol tzˈalam nak tixcanabeb chi xic eb li cui̱nk aˈan. 36 Laj ilol tzˈalam quixye reheb: ―Eb laj rakol a̱tin xeˈxtakla chak xyebal nak tex‑achˈaba̱k. Joˈcan nak ayukex chi ma̱cˈaˈ e̱cˈaˈux, chan. 37 Laj Pablo quixye reheb: ―Incˈaˈ. Xosaqˈueˈ chiruheb li tenamit chi ma̱jiˈ queˈxrak a̱tin saˈ kabe̱n. Xoeˈxqˈue saˈ tzˈalam usta la̱o aj Roma. Ut anakcuan, teˈraj toeˈrisi chi mukmu. Incˈaˈ naru chi joˈcan. Cha̱lkeb ban aˈan ut choeˈrisihak, chan. 38 Ut eb li takl queˈco̱eb chixyebal re laj rakol a̱tin li cˈaˈru quixye laj Pablo. Cˈajoˈ nak queˈxucuac nak queˈrabi nak laj Pablo ut laj Silas, aˈaneb aj Roma. 39 Nak queˈcuulac, queˈxkˈunbesiheb ut queˈxtzˈa̱ma chiruheb nak teˈe̱lk saˈ li tenamit. 40 Nak queˈel saˈ tzˈalam laj Pablo ut laj Silas, coxeˈocak saˈ rochoch lix Lidia. Nak ac xeˈril ruheb laj pa̱banel, queˈxqˈue xcacuilal xchˈo̱leb ut queˈco̱eb.
Li Jesús quiqˈueheˈ xcuanquil aran Jerusalén
11 Queˈnachˈoc Jerusalén bar cuan cuiˈ li cuib chi tenamit Betfagé ut Betania. Cuanqueb chiru li tzu̱l Olivos nak li Jesús quia̱tinac riqˈuin cuibeb lix tzolom. 2 Quixye reheb: ―Ayukex saˈ li chˈina tenamit aˈan, ut nak texcuulak, te̱tau jun li chˈina bu̱r bacˈbo. Li chˈina bu̱r aˈan toj ma̱ ani nabe̱c chirix. Te̱hit chak ut te̱cˈam chak arin. 3 Ut cui ani nayehoc e̱re, “¿Cˈaˈru yo̱quex?”, te̱ye reheb nak li Ka̱cuaˈ ta̱ajok re li chˈina bu̱r ut a que ajcuiˈ tixtakla chak ho̱n, chaˈkex reheb.― 4 Queˈco̱eb ut queˈxtau li chˈina bu̱r bacˈbo saˈ be chire puerta. Ut que‑oc chixhitbal. 5 Eb li cuanqueb aran queˈxye: ―¿Cˈaˈru yo̱quex? ¿Cˈaˈut nak yo̱quex chixhitbal li chˈina bu̱r?― 6 Eb lix tzolom queˈxye reheb li cˈaˈru quixye li Jesús, ut eb aˈan queˈcanaba̱c re nak teˈxcˈam li chˈina bu̱r. 7 Queˈxcˈam riqˈuin li Jesús ut queˈxqˈue li rakˈeb chirix li chˈina bu̱r ut li Jesús quitakeˈ chirix. 8 Nabaleb queˈxhel li rakˈeb saˈ be bar ta̱numekˈ cuiˈ li Jesús. Cuan queˈxyocˈ chak rukˈ cheˈ ut queˈxqˈue li xak saˈ be. 9 Nak yo̱ chi xic li Jesús cuan li yo̱queb chi xic chiru ut cuan li yo̱queb chi xic chirix. Japjo̱queb re chixyebal: ―¡Aj Colol ke taxak! ¡Osobtesinbil taxak li xchal saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Dios! 10 Osobtesinbil taxak li tenamit ta̱takla̱nk cuiˈ li xchal chokˈ re̱kaj laj David li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. Aj Colol ke taxak li xchal chak riqˈuin li Dios,― chanqueb. 11 Nak quicuulac Jerusalén, li Jesús qui‑oc saˈ li rochoch li Dios. Quixsuti rilbal chixjunil li cˈaˈak re ru cuan aran. Xban nak qui‑ecuu co̱ aran Betania rochbeneb lix tzolom cablaju.
Li Jesús quixtzˈekta̱na li jun to̱n chi higo
12 Joˈ cuulajak chic nak queˈel aran Betania, quichal xtzˈocajic li Jesús. 13 Toj najt ajcuiˈ cuan chak nak quiril jun to̱n li cheˈ higo ut co̱ chirilbal ma cuan ru. Nak quicuulac cuan cuiˈ li cheˈ quiril nak ma̱cˈaˈ ru. Junes xak cuan xban nak toj ma̱jiˈ xkˈehil ta̱u̱chi̱nk. 14 Ut li Jesús quixye re li jun to̱n chi higo: ―Ma̱ ani chic ta̱tzaca̱nk re li nacacuu̱chin xban nak ma̱ jun cua chic tatu̱chi̱nk, chan. Ut eb lix tzolom queˈrabi li cˈaˈru quixye.
Li Jesús quirisiheb laj cˈay saˈ rochoch li Dios
15 Nak queˈcuulac Jerusalén, li Jesús qui‑oc saˈ li rochoch li Dios. Quiril nak yo̱queb chi cˈayi̱nc ut yo̱queb chi lokˈoc aran. Qui‑oc chixyolesinquileb. Quixbalkˈusi lix me̱xeb laj jalol tumin ut quixbalkˈusi ajcuiˈ lix temeb li yo̱queb chi cˈayi̱nc paloma. 16 Ut incˈaˈ chic quixcanabeb li tenamit chi numecˈ saˈ rochoch li Dios chi cuan ri̱keb. 17 Ut qui‑oc xchˈolobanquil xya̱lal chiruheb ut quixye: ―¿Ma incˈaˈ ta biˈ tzˈi̱banbil saˈ li Santil Hu li cˈaˈru quixye li Dios? “Li cuochoch, aˈan re teˈtijok cuiˈ chixjunileb li tenamit.” Abanan la̱ex xeqˈue li rochoch li Dios chokˈ xnaˈajeb laj e̱lkˈ, chan li Jesús. 18 Eb li xbe̱nil aj tij ut eb laj tzˈi̱b nak queˈrabi aˈan queˈoc chixcˈu̱banquil chanru nak teˈxcamsi li Jesús. Cˈajoˈ nak queˈxucuac xban nak queˈril nak sachso̱queb xchˈo̱l li qˈuila tenamit chirabinquil li tijleb li yo̱ chixyebal li Jesús. 19 Nak qui‑ecuu, qui‑el li Jesús saˈ li tenamit Jerusalén rochbeneb lix tzolom. 20 Joˈ cuulajak chic nak queˈnumeˈ cuan cuiˈ li xto̱nal li higo, queˈril nak ac xchakic chi junaj cua. 21 Ut laj Pedro quinak saˈ xchˈo̱l nak li Jesús quixtzˈekta̱na li cheˈ ut quixye re: ―Ka̱cuaˈ, il li cheˈ li xatzˈekta̱na. Xchakic chi junaj cua.― 22 Ut li Jesús quixye reheb: ―Chepa̱b nak nim xcuanquil li Dios. 23 Relic chi ya̱l tinye e̱re li ani tixye re junak tzu̱l, “Elen arin ut cut a̱cuib saˈ li palau”, ut cui incˈaˈ tixcuiba xchˈo̱l, ut cui tixpa̱b chi tzˈakal nak ta̱uxk li tixye, ta̱uxma̱nk li cˈaˈru tixye. 24 Joˈcan nak tinye e̱re nak chixjunil li cˈaˈru te̱tzˈa̱ma chiru li Dios nak yo̱quex chi tijoc, chepa̱b chi tzˈakal nak ta̱qˈuehekˈ e̱re ut te̱cˈul li cˈaˈru te̱tzˈa̱ma. 25 Nak yo̱kex chi tijoc, checuy xma̱c li ani cuan xma̱c che̱ru re nak li kaYucuaˈ li cuan saˈ choxa tixcuy ajcuiˈ e̱ma̱c la̱ex. 26 Ut cui incˈaˈ nequecuyeb xma̱c li cuanqueb xma̱c che̱ru, incˈaˈ ajcuiˈ tixcuy e̱ma̱c la̱ex li kaYucuaˈ li cuan saˈ choxa, chan li Jesús.
Eb laj tzˈi̱b queˈxcuechˈ rix xcuanquil li Jesús
27 Queˈsukˈi cuiˈchic aran Jerusalén. Nak yo̱ chi be̱c li Jesús saˈ li rochoch li Dios queˈcuulac li xbe̱nileb aj tij riqˈuin. Ut queˈcuulac laj tzˈi̱b ut joˈcan ajcuiˈ li xakabanbileb chi cˈanjelac saˈ li rochoch li Dios. 28 Queˈxye re li Jesús: ―¿Ani xtaklan chak a̱cue chixba̱nunquil li cˈaˈru yo̱cat chixba̱nunquil? Ut ¿ani xqˈuehoc a̱cuanquil? chanqueb. 29 Li Jesús quixye: ―La̱in tincuaj ajcuiˈ patzˈoc e̱re. Cui te̱sume li cˈaˈru tinpatzˈ e̱re, la̱in tinye e̱re ani xqˈuehoc incuanquil chixba̱nunquil li cˈaˈru ninba̱nu. 30 ¿Ani quitaklan chak re laj Juan chi cubsi̱nc haˈ? ¿Ma li Dios malaj ut cui̱nk quitaklan chak re? Yehomak cue anakcuan, chan reheb. 31 Ut queˈoc chixyebal chi ribileb rib: ―¿Cˈaˈru takasume cuiˈ? Cui takaye nak li Dios xtaklan chak re, aˈan tixye ke cˈaˈut nak incˈaˈ xkapa̱b li cˈaˈru quixye laj Juan. 32 Ut cui takaye nak cui̱nk xtaklan chak re, teˈpokˈ li tenamit saˈ kabe̱n, chanqueb. Eb aˈan queˈxxucua ru li tenamit xban nak chixjunileb nequeˈxnau nak laj Juan, aˈan tzˈakal profeta. 33 Ut eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye re li Jesús: ―La̱o incˈaˈ nakanau, chanqueb. Tojoˈnak li Jesús quixye reheb: ―Chi moco la̱in tinye e̱re ani quiqˈuehoc incuanquil, chan reheb.
Copyright © 2000 by Wycliffe Bible Translators International