Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

M’Cheyne Bible Reading Plan

The classic M'Cheyne plan--read the Old Testament, New Testament, and Psalms or Gospels every day.
Duration: 365 days
Kekchi (KEK)
Version
Error: Book name not found: Judg for the version: Kekchi
HECHOS 15

Eb laj cˈamol be queˈxchˈutub ribeb Jerusalén chixcˈu̱banquil cˈaˈru tento teˈxba̱nu laj pa̱banel li ma̱cuaˈeb aj judío

15  Cuanqueb aj pa̱banel queˈchal chak Judea. Queˈoc chixyebal reheb laj pa̱banel: ―Incˈaˈ naru texcolekˈ cui incˈaˈ te̱ba̱nu li circuncisión joˈ naxye li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés, chanqueb. Riqˈuin aˈan queˈxtiquib xcuechˈinquil ribeb riqˈuin laj Pablo ut laj Bernabé chirix li naˈleb aˈin. Ut queˈxcˈu̱b ru nak laj Pablo ut laj Bernabé teˈxic Jerusalén chixpatzˈbal reheb li apóstol ut reheb laj cˈamol be ma tento nak teˈxcˈul li circuncisión re nak teˈcolekˈ. Cuanqueb ajcuiˈ cuib oxib laj pa̱banel co̱eb chirixeb. Queˈtakla̱c xbaneb laj pa̱banel aran Antioquía. Nak yo̱queb chi numecˈ Fenicia ut Samaria, queˈxye resil nak queˈpa̱ban li ma̱cuaˈeb aj judío. Ut cˈajoˈ nak queˈsahoˈ saˈ xchˈo̱leb chixjunileb laj pa̱banel rabinquil nak yo̱queb chi pa̱ba̱nc. Ut nak queˈcuulac Jerusalén, queˈcˈuleˈ xbaneb li apóstol, eb laj cˈamol be joˈqueb ajcuiˈ chixjunileb laj pa̱banel. Ut queˈxserakˈi reheb chanru nak li Dios quixtenkˈaheb riqˈuin li cˈanjel queˈxba̱nu. Abanan cuanqueb cuib oxib laj pa̱banel aj fariseo. Eb aˈan queˈxye: ―Eb laj pa̱banel li ma̱cuaˈeb aj judío, tento teˈxba̱nu li circuncisión. Tento teˈxba̱nu li cˈaˈru naxye li chakˈrab li quixqˈue ke laj Moisés, chanqueb. Queˈxchˈutub ribeb li apóstol ut eb laj cˈamol be chixsicˈbal cˈaˈru teˈxba̱nu riqˈuin li chˈaˈajquilal aˈin. Ut nak ac xeˈxcuechˈi ribeb chi us chirix li naˈleb aˈin, laj Pedro quicuacli ut qui‑oc chi a̱tinac. Quixye reheb: ―Ex herma̱n, la̱ex nequenau nak ac junxil quixsicˈ chak cuu li Dios saˈ e̱ya̱nk re tinye resil li colba‑ib reheb li ma̱cuaˈeb aj judío re nak teˈpa̱ba̱nk ajcuiˈ eb aˈan. Li Dios naxnau cˈaˈru nanumeˈ saˈ xchˈo̱l li junju̱nk. Quixcˈut chiku nak naxraheb aˈan nak quixqˈue li Santil Musikˈej reheb joˈ nak quixqˈue ke la̱o. Moco jalan ta chic li colba‑ib li xqˈue ke la̱o chiru li xqˈue reheb aˈan. Quixcuy quixsach lix ma̱queb xban nak xeˈpa̱ban. 10 Anakcuan ut ¿cˈaˈut nak yo̱quex chixyalbal rix li Dios riqˈuin xqˈuebal li i̱k aˈin saˈ xbe̱neb laj pa̱banel li ma̱cuaˈeb aj judío? ¿Cˈaˈut nak te̱puersiheb chixba̱nunquil li naxye li chakˈrab li incˈaˈ xoru chixba̱nunquil la̱o chi moco eb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ? 11 Yal xban rusilal li Ka̱cuaˈ Jesús nak xopa̱ban ut xocoleˈ joˈ eb ajcuiˈ aˈan, chan laj Pedro. 12 Queˈxcanab a̱tinac chixjunileb li chˈutchˈu̱queb aran ut queˈoc chirabinquil nak laj Pablo ut laj Bernabé yo̱queb chixserakˈinquil chanru nak li Dios quixtenkˈaheb chixba̱nunquil li milagro ut li sachba chˈo̱lej saˈ xya̱nkeb li ma̱cuaˈeb aj judío. 13 Nak queˈrakeˈ chi a̱tinac, laj Jacobo quichakˈoc ut quixye: ―Ex inherma̱n, abihomak li oc cue xyebal e̱re. 14 Laj Simón Pedro ac xye e̱re chanru nak li Dios quixtiquib rosobtesinquileb li ma̱cuaˈeb aj judío. Quixsiqˈueb ru saˈ xya̱nkeb li ani teˈpa̱ba̱nk re. 15 Ut aˈan ajcuiˈ li queˈxtzˈi̱ba chak retalil li profeta junxil li naxye chi joˈcaˈin:

16 Ut chirix aˈin la̱in tincha̱lk ut tincuaclesi cuiˈchic lix tenamit laj David, li tˈanenak anakcuan. Tinyi̱b cuiˈchic li tzˈac li sutsu cuiˈ ut tinyi̱b cuiˈchic li juqˈuinbil. Tinqˈueheb cuiˈchic xcuanquil laj Israel,
17 re nak tineˈxpa̱b li ma̱cuaˈeb aj judío. Tineˈxpa̱b chixjunileb li sicˈbileb ru inban chokˈ cualal incˈajol, chan li Ka̱cuaˈ Dios.
18 Ut li Ka̱cuaˈ Dios li quiyehoc chak re aˈin, aˈan ajcuiˈ li ta̱ba̱nu̱nk re.

19 Joˈcan nak la̱in ninye nak incˈaˈ takapuersi ruheb chixba̱nunquil li naxye li chakˈrab li ma̱cuaˈeb aj judío li yo̱queb chixpa̱banquil li Ka̱cuaˈ. 20 Li tento takaba̱nu, aˈan tzˈi̱bac riqˈuineb ut xyebal reheb nak incˈaˈ teˈxmux rib riqˈuin xtzacanquil li tzacae̱mk mayejanbil chiruheb li yi̱banbil dios. Incˈaˈ teˈcoˈbe̱tak teˈyumbe̱tak. Ut incˈaˈ teˈxtiu xtibel li yatzˈbil xul chi moco teˈxtzaca li quicˈ. 21 Joˈcaˈin ajcuiˈ naxye li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés xban li Dios. Ut chalen chak najter cuan li ani najultican re saˈ eb li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío rajlal hiloba̱l cutan, chan laj Jacobo.

Li hu li queˈxtzˈi̱ba reheb li ma̱cuaˈeb aj judío

22 Eb li apóstol, ut eb laj cˈamol be rochbeneb chixjunileb laj pa̱banel queˈxsicˈ ruheb li teˈxtakla Antioquía chirixeb laj Pablo ut laj Bernabé. Ut queˈxsiqˈueb ru laj Silas ut laj Judas, aj Barsabás nequeˈxye ajcuiˈ re. Eb li cui̱nk aˈin qˈuebileb xcuanquil xbaneb li rech aj pa̱banelil. 23 Queˈxtzˈi̱ba jun li hu ut queˈxtakla chirixeb laj Judas ut laj Silas. Joˈcaˈin naxye saˈ li hu queˈxtakla: Ex herma̱n, li ma̱cuaˈex aj judío, la̱o li apóstol, ut eb laj cˈamol be joˈqueb ajcuiˈ chixjunileb laj pa̱banel nakatakla xsahil e̱chˈo̱l la̱ex li cuanquex saˈ eb li tenamit Antioquía, Siria ut Cilicia. Sahak taxak saˈ e̱chˈo̱l. 24 Xkabi resil nak cuanqueb li xeˈel arin saˈ kaya̱nk ut xeˈco̱eb aran saˈ le̱ tenamit che̱chˈiˈchˈiˈinquil ut chixpoˈbal e̱chˈo̱l riqˈuin li cˈaˈru nequeˈxye. Abanan moco la̱o ta xotaklan reheb. 25 Joˈcan nak xkachˈutub kib ut xkacˈu̱b ru nak takasicˈ ruheb li ani takatakla e̱riqˈuin chirixeb laj Bernabé ut laj Pablo, li raro̱queb kaban. 26 Eb li kaherma̱n aˈin ac xeˈxkˈaxtesi ribeb chi ca̱mc saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Jesucristo. 27 Ut xkasicˈ ruheb laj Judas ut laj Silas ut xkataklaheb e̱riqˈuin re nak teˈxchˈolob che̱ru li cˈaˈru xkatzˈi̱ba saˈ li hu aˈin. 28 Xcˈul xchˈo̱l li Santil Musikˈej joˈ ajcuiˈ la̱o nak incˈaˈ texkapuersi chixba̱nunquil chixjunil li naxye saˈ li chakˈrab. Caˈaj cuiˈ eb li naˈleb aˈin tento te̱ba̱nu. 29 Incˈaˈ te̱tzaca li tzacae̱mk mayejanbil chiru li yi̱banbil dios chi moco te̱tzaca li quicˈ chi moco te̱tzaca xtibel li yatzˈbil xul. Ut incˈaˈ te̱mux e̱rib riqˈuin coˈbe̱tac yumbe̱tac. Cui te̱col e̱rib chiru chixjunil aˈin, us te̱ba̱nu. Cherilak e̱rib, chan laj Jacobo. 30 Eb li cui̱nk li queˈtakla̱c co̱eb Antioquía. Queˈxchˈutub chixjunileb laj pa̱banel ut queˈxkˈaxtesi reheb li hu li queˈxcˈam. 31 Nak queˈril xsaˈ li hu, cˈajoˈ nak queˈsahoˈ saˈ xchˈo̱leb laj pa̱banel ut queˈcˈojla xchˈo̱leb riqˈuin li cˈaˈru quitakla̱c xyebal reheb. 32 Laj Judas ut laj Silas qˈuebileb xma̱tan chixchˈolobanquil xya̱lal li ra̱tin li Dios. Queˈxchˈolob xya̱lal chiruheb li chˈutchˈu̱queb aran ut queˈxqˈue xcacuilal xchˈo̱leb ut queˈxcˈojob xchˈo̱leb riqˈuin li a̱tin li queˈxye reheb. 33 Najt queˈcana saˈ xya̱nkeb. Mokon chic queˈchakˈrabi̱c re nak teˈsukˈi̱k cuiˈchic Jerusalén riqˈuineb laj pa̱banel li queˈtaklan reheb Antioquía. Ut queˈxtzˈa̱ma rusilal li Dios saˈ xbe̱neb. 34 Abanan laj Silas toj quiraj cana̱c aran. 35 Laj Pablo ut laj Bernabé queˈcana ajcuiˈ aran Antioquía. Yo̱queb chixcˈutbal li ra̱tin li Dios ut yo̱queb chixchˈolobanquil xya̱lal li colba‑ib. Ut cuanqueb ajcuiˈ nabaleb li queˈtenkˈan reheb.

Laj Pablo quixjach rib riqˈuin laj Bernabé ut co̱ xcaˈ sut chirulaˈaninquil laj pa̱banel

36 Mokon chic laj Pablo quixye re laj Bernabé: ―Toxic cuiˈchic saˈ eb li tenamit conumeˈ cuiˈ chak chixyebal ra̱tin li Dios re takil chanru cuanqueb laj pa̱banel li cuanqueb saˈ eb li naˈajej aˈan, chan. 37 Ut laj Bernabé quiraj raj xcˈambal chirixeb laj Juan li nequeˈxye ajcuiˈ Marcos re. 38 Abanan incˈaˈ quixcˈul xchˈo̱l laj Pablo xban nak junxil laj Juan Marcos quixjach rib riqˈuineb aran Panfilia ut incˈaˈ chic co̱ chirixeb chixba̱nunquil li cˈanjel. 39 Queˈxcuechˈi ribeb laj Pablo ut laj Bernabé ut queˈxcanab ribeb. Laj Bernabé co̱ aran Chipre chiru haˈ ut quixcˈam laj Juan Marcos chirix. 40 Laj Pablo quixsicˈ ru laj Silas re tixcˈam chirix. Eb laj pa̱banel li cuanqueb aran Antioquía queˈxkˈaxtesiheb laj Pablo ut laj Silas saˈ rukˈ li Ka̱cuaˈ nak queˈel aran. 41 Quilajeˈxbeni li naˈajej Siria ut Cilicia. Queˈxchˈolob xya̱lal chiruheb laj pa̱banel ut queˈcacuu xchˈo̱leb saˈ xpa̱ba̱leb.

Error: Book name not found: Jer for the version: Kekchi
SAN MARCOS 10

Incˈaˈ naru teˈxjach rib li sumsu̱queb

10  Ut qui‑el li Jesús Capernaum. Queˈco̱eb saˈ jun li naˈajej cuan xcue̱nt Judea ut queˈco̱eb ajcuiˈ toj jun pacˈal li nimaˈ Jordán. Ut queˈcuulac laj fariseo riqˈuin chi patzˈoc yal re xyalbal rix ut queˈxye re: ―¿Cˈaˈru nacaye la̱at? ¿Ma ta̱ru̱k tixjach rib junak cui̱nk riqˈuin li rixakil? chanqueb re. Ut nak quichakˈoc li Jesús, quixye reheb: ―¿Cˈaˈru le̱ chakˈrabinquil quixcanab e̱re laj Moisés?― Eb aˈan queˈxye: ―Laj Moisés quixye nak junak li cui̱nk ta̱ru̱k tixyi̱b lix hu re jachoc ib ut riqˈuin aˈan naru tixjach rib riqˈuin li rixakil.― Li Jesús quichakˈoc ut quixye: ―Xban nak kˈaxal cau e̱chˈo̱l, joˈcan nak quixqˈue li chakˈrab chi joˈcan. Abanan ma̱cuaˈ joˈcan saˈ xticlajic li ruchichˈochˈ. Nak quixyi̱b li ruchichˈochˈ li Dios, quixyoˈobtesi li cui̱nk ut quixyoˈobtesi li ixk. Joˈcan nak li cui̱nk tixcanab xnaˈ xyucuaˈ ut tixlakˈab rib riqˈuin li rixakil. Li ani teˈxlakˈab rib junajeb chic. Moco cuibeb ta chic. Li ani naxlakˈab li Dios, ma̱ ani chic naru najachoc re, chan li Jesús. 10 Ut nak ac cuanqueb saˈ cab, lix tzolom li Jesús queˈxpatzˈ cuiˈchic re chirix li naˈleb aˈin. 11 Ut li Jesús quixye reheb: ―Li ani tixjach rib riqˈuin li rixakil ut tixcˈam jalan chic ixk, aˈan tixmux ru lix sumlajic. 12 Ut cui junak ixk tixjach rib riqˈuin lix be̱lom, ut ta̱cˈamekˈ xban jalan chic cui̱nk, aˈan tixmux ru lix sumlajic.―

Li Jesús quirosobtesiheb li cocˈal

13 Saˈ jun li cutan cuan li cocˈal queˈcˈameˈ chak riqˈuin li Jesús re nak tixqˈue li rukˈ saˈ xbe̱neb ut ta̱rosobtesiheb. Ut lix tzolom queˈxkˈus li queˈcˈamoc chak reheb li cocˈal. 14 Nak li Jesús quixqˈue retal li yo̱queb chixba̱nunquil, cˈajoˈ nak quipoˈ ut quixye reheb lix tzolom: ―Canabomakeb li cocˈal chi cha̱lc cuiqˈuin. Me̱ram chiruheb xban nak lix nimajcual cuanquilal li Dios, aˈan reheb li nequeˈpa̱ban joˈ nak nequeˈpa̱ban li cocˈal. 15 Relic chi ya̱l tinye e̱re li ani incˈaˈ napa̱ban joˈ li cocˈal, aˈan incˈaˈ ta̱re̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan. 16 Ut li Jesús quixkˈaluheb li cocˈal, quixqˈue li rukˈ saˈ xbe̱neb, ut quirosobtesiheb.

Jun li cui̱nk biom quia̱tinac riqˈuin li Jesús

17 Nak ac xic re li Jesús saˈ jalan chic naˈajej, quichal jun li cui̱nk saˈ a̱nil, colxcuikˈib rib chiru ut quixye re: ―At cha̱bil tzolonel, ¿cˈaˈru ta̱ru̱k tinba̱nu re nak tincue̱chani li yuˈam chi junelic?― 18 Li Jesús quixye: ―¿Cˈaˈut nak nacaye cha̱bil cue cui incˈaˈ nacanau anihin la̱in? Jun ajcuiˈ li cha̱bil ut aˈan li Dios. 19 La̱at nacanau cˈaˈru naxye li chakˈrab: Matmuxuc caxa̱r. Ma̱camsi a̱cuas a̱cui̱tzˈin. Mat‑elkˈac. Matyoˈoban a̱tin chirix a̱cuas a̱cui̱tzˈin. Matbalakˈic. Cha‑oxlokˈi la̱ naˈ a̱yucuaˈ.― 20 Nak quichakˈoc li cui̱nk quixye: ―At tzolonel, chixjunil aˈin ac xinba̱nu ajcuiˈ chak chalen saˈ incaˈchˈinal.― 21 Li Jesús cˈajoˈ nak quixra li cui̱nk. Quixcaˈya ut quixye re: ―Jun chic toj ma̱jiˈ nacaba̱nu. Ayu, cˈayi chixjunil li cˈaˈru cuan a̱cue ut ta̱si lix tzˈak reheb li nebaˈ re nak ta̱cua̱nk a̱biomal saˈ choxa. Nak ac xaba̱nu aˈan, tatcha̱lk cuiqˈuin ut tina̱ta̱ke usta ca̱mc ta̱cˈul saˈ incˈabaˈ, chan. 22 Nak quirabi aˈan, li cui̱nk co̱ chi ra saˈ xchˈo̱l xban nak nabal lix biomal cuan. 23 Li Jesús quirileb lix tzolom ut quixye reheb: ―Cˈajoˈ xchˈaˈajquil chokˈ re junak biom re̱chaninquil lix nimajcual cuanquilal li Dios.― 24 Lix tzolom queˈsach xchˈo̱leb nak queˈrabi aˈan. Aban li Jesús quixye cuiˈchic reheb: ―Ex cualal incˈajol, cˈajoˈ xchˈaˈajquil nak teˈoc saˈ xnimajcual cuanquilal li Dios li nequeˈxic xchˈo̱l chirix lix biomal. 25 Ma̱min ta̱ru̱k ta̱numekˈ junak nimla xul camello saˈ ru junak cu̱x. Joˈcan ajcuiˈ eb li biom. Ma̱ jokˈe ta̱ru̱k teˈoc saˈ xnimajcual cuanquilal li Dios cui caˈaj cuiˈ lix biomal nequeˈxcˈoxla.― 26 Eb lix tzolom cˈajoˈ nak queˈsach xchˈo̱leb ut queˈxye: ―¿Ani put ta̱ru̱k ta̱colekˈ chi joˈcanan?― 27 Li Jesús quirileb ut quixye reheb: ―Li cui̱nk incˈaˈ naru tixba̱nu aˈan, aban li Dios ma̱cˈaˈ chˈaˈaj chiru. Aˈan naru tixba̱nu chixjunil.― 28 Laj Pedro quixye re li Jesús: ―La̱o xkacanab chixjunil li cˈaˈru cuan ke xban a̱ta̱kenquil.― 29 Li Jesús quixye: ―Relic chi ya̱l tinye e̱re, li ani naxcanab cˈaˈru re saˈ incˈabaˈ la̱in, tixcˈul re̱kaj. Li ani naxcanab xnaˈ xyucuaˈ, li ras ut li ri̱tzˈin ut li ralal xcˈajol saˈ incˈabaˈ la̱in malaj ut saˈ xcˈabaˈ li evangelio, aˈan tixcˈul re̱kaj. Joˈcan ajcuiˈ li naxcanab xchˈochˈ ut li rochoch saˈ incˈabaˈ la̱in, tixcˈul ajcuiˈ re̱kaj. 30 Aˈan tixcˈul oˈtakcˈa̱l (100) chic chokˈ re̱kaj li cˈaˈru re li tixcanab joˈ rochoch, joˈ li ras, joˈ li ri̱tzˈin, joˈ li ralal xcˈajol, joˈ xnaˈ xyucuaˈ ut joˈ lix chˈochˈ. Usta naxcˈul ra xi̱cˈ arin saˈ ruchichˈochˈ, abanan ta̱re̱chani li junelic yuˈam saˈ eb li cutan cha̱lel. 31 Li cuanqueb xcuanquil anakcuan, ma̱cˈaˈak chic xcuanquileb mokon. Ut li ma̱cˈaˈeb xcuanquil anakcuan, aˈaneb chic li teˈcua̱nk xcuanquil mokon,― chan li Jesús.

Li Jesús quixye cuiˈchic resil lix camic

32 Nak yo̱queb chi xic Jerusalén cˈamol be li Jesús chiruheb. Nak cuanqueb chiru be sachso̱queb xchˈo̱l lix tzolom ut li yo̱queb chi ta̱ke̱nc reheb teˈxucuak ajcuiˈ. Tojoˈnak li Jesús quixcˈameb cuiˈchic lix cablaju chi tzolom xjuneseb ut qui‑oc chixyebal reheb li cˈaˈru tixcˈul. 33 Quixye reheb: ―Qˈuehomak retal. Anakcuan yo̱co chi xic Jerusalén. Aran tinkˈaxtesi̱k la̱in li Cˈajolbej saˈ rukˈeb lix be̱nil aj tij joˈ ajcuiˈ saˈ rukˈeb laj tzˈi̱b. Eb aˈan teˈxteneb ca̱mc saˈ inbe̱n ut tineˈxkˈaxtesi saˈ rukˈeb li ma̱cuaˈeb aj judío. 34 Ut tineˈxhob, tineˈxsacˈ, tineˈxchu̱ba ut tineˈxcamsi. Aban saˈ rox li cutan tincuacli̱k cuiˈchic chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak.―

Laj Jacobo ut laj Juan queˈxtzˈa̱ma chiru li Ka̱cuaˈ nak tixqˈueheb xcuanquil

35 Laj Jacobo ut laj Juan, eb li ralal laj Zebedeo, queˈjiloc chixcˈatk li Jesús ut queˈxye re: ―Ka̱cuaˈ, la̱o nakaj nak ta̱ba̱nu li usilal li takatzˈa̱ma cha̱cuu.― 36 Ut li Jesús quixye reheb: ―¿Cˈaˈru li usilal te̱raj tinba̱nu e̱re? chan reheb. 37 Queˈxye re: ―Nak ac xat‑oc saˈ la̱ lokˈal, nakatzˈa̱ma cha̱cuu nak jun ke ta̱cua̱nk saˈ la̱ nim ut jun ta̱cua̱nk saˈ la̱ tzˈe.― Queˈxye chi joˈcan xban nak teˈraj oc saˈ xcuanquileb. 38 Ut li Jesús quixye reheb: ―La̱ex incˈaˈ nequenau xya̱lal li yo̱quex chixtzˈa̱manquil chicuu. ¿Ma te̱cuy xcˈulbal li raylal li oc cue chixcˈulbal la̱in? Ut, ¿ma te̱cuy xnumsinquil li raylal joˈ li tincˈul la̱in?― 39 ―¡Takacuy! chanqueb. Ut li Jesús quichakˈoc ut quixye: ―Ya̱l ajcuiˈ nak la̱ex te̱cˈul li raylal joˈ li tincˈul la̱in. Ut te̱cuy xnumsinquil li raylal joˈ li tincuy xnumsinquil la̱in. 40 Abanan li naˈajej saˈ lin nim ut saˈ lin tzˈe ma̱cuaˈ la̱in tinqˈuehok re li naˈajej aˈan, xban nak ac chˈolchˈo chiru li Dios ani aj e li naˈajej aˈan, chan li Jesús reheb. 41 Ut nak queˈrabi li cˈaˈru queˈxpatzˈ laj Jacobo ut laj Juan, li laje̱b chic lix tzolom queˈpoˈ riqˈuineb. 42 Ut li Jesús quixbokeb riqˈuin ut quixye reheb: ―La̱ex nequenau nak li nequeˈtaklan saˈ ruchichˈochˈ nequeˈnumta saˈ xbe̱n li tenamit. Li ni̱nkeb xcuanquil, aˈaneb li nequeˈtaklan. 43 Abanan ma̱cuaˈ joˈcan te̱ba̱nu la̱ex. Li ani naraj xcuanquil saˈ e̱ya̱nk, tento nak tixcubsi rib ut ta̱cˈanjelak che̱ru. 44 Li ani naraj nima̱k xcuanquil saˈ e̱ya̱nk, tento tixcubsi rib ut ta̱cˈanjelak chiruheb li ras ri̱tzˈin. 45 La̱in li Cˈajolbej. Abanan incˈaˈ xinchal re nak teˈcˈanjelak chicuu. Xinchal ban re nak tincˈanjelak chiruheb chixjunileb ut chixqˈuebal lin yuˈam re xtojbal rix lix ma̱queb, chan li Jesús reheb.

Li Jesús quixqˈuirtesi laj Bartimeo li mutzˈ

46 Queˈcuulac Jericó ut nak qui‑el chak li Jesús saˈ li tenamit aˈan rochbeneb lix tzolom nabal li tenamit queˈta̱ken re. Ut chunchu jun li mutzˈ chire be. Yo̱ chi lemoxnic. Lix xcˈabaˈ, aˈan aj Bartimeo, ralal laj Timeo. 47 Nak quirabi li mutzˈ nak yo̱ chi cha̱lc li Jesús aj Nazaret, quixjap re chixyebal: ―¡At Jesús, ralalat xcˈajol laj David, chacuuxta̱na taxak cuu! chan. 48 Ut nabaleb li tenamit queˈkˈusuc re ut queˈxye re, ―¡Matchokin! chanqueb re. Ut aˈan kˈaxal cuiˈchic cau quixjap re ut quixye, ―¡At ralalat xcˈajol laj David, chacuuxta̱na taxak cuu!― 49 Nak quirabi aˈan li Jesús quixakli ut quixtakla xbokbal li mutzˈ. Queˈco̱eb chixcˈambal ut queˈxye re: ―Ma̱chˈina a̱chˈo̱l. Quim. Yo̱ cha̱bokbal li Ka̱cuaˈ.― 50 Li mutzˈ quirisi lix tˈicr lanlo cuiˈ. Quicuacli saˈ junpa̱t ut co̱ riqˈuin li Jesús. 51 Li Jesús quixye re: ―¿Cˈaˈru ta̱cuaj tinba̱nu a̱cue?― Ut li mutzˈ quixye: ―Ka̱cuaˈ, tincuaj nak ta̱ilok li xnakˈ cuu.― 52 Li Jesús quixye re: ―Anakcuan naru tatxic. Xatqˈuira xban nak xapa̱b nak cuan incuanquil cha̱qˈuirtesinquil, chan re. Ut saˈ junpa̱t qui‑iloc li mutzˈ ut co̱ chirixeb.