Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

M’Cheyne Bible Reading Plan

The classic M'Cheyne plan--read the Old Testament, New Testament, and Psalms or Gospels every day.
Duration: 365 days
Kekchi (KEK)
Version
Error: Book name not found: Judg for the version: Kekchi
HECHOS 9

Laj Saulo quipa̱ban

Nak yo̱ chi cˈulma̱nc aˈin, laj Saulo toj yo̱ chixrahobtesinquileb li nequeˈpa̱ban re li Ka̱cuaˈ ut yo̱ chixyebal nak toj tixcamsiheb. Joˈcan nak co̱ riqˈuin li xyucuaˈil aj tij. Ut quixtzˈa̱ma lix hu chiru re tixkˈaxtesi saˈ eb li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío aran Damasco re ta̱ru̱k tixchapeb laj pa̱banel li tixtau aran, joˈ cui̱nk joˈ ixk. Tixchapeb ut tixcˈameb chi pre̱xil Jerusalén. Yo̱ chi xic ut nak ac cuulac re saˈ li tenamit Damasco, saˈ junpa̱t quisuteˈ xban jun chanchan xam quichal saˈ choxa. Quitˈaneˈ saˈ chˈochˈ laj Saulo ut quirabi jun xya̱b cux yo̱ chixyebal re: ―At Saulo, at Saulo, ¿Cˈaˈut nak yo̱cat chixba̱nunquil raylal cue?― Laj Saulo quixye: ―¿Anihat la̱at, at Ka̱cuaˈ?― Ut li yo̱ chi a̱tinac quixye: ―La̱in li Jesús li xicˈ yo̱cat chirilbal. Yo̱cat chixtacuasinquil a̱cuib nak xicˈ yo̱cat chicuilbal, chan. Nasicsot xban xxiu laj Saulo nak quixye: ―Ka̱cuaˈ, ¿cˈaˈru ta̱cuaj tinba̱nu? chan. Ut li Ka̱cuaˈ quixye: ―Cuaclin ut ayu saˈ li tenamit, ut aran ta̱yehekˈ a̱cue cˈaˈru us ta̱ba̱nu, chan. Ut eb li cui̱nk li yo̱queb chi xic rochben sachso̱queb xchˈo̱l queˈcana. Yo̱queb chirabinquil li yo̱ chi a̱tinac, abanan incˈaˈ queˈril ru li ani yo̱ chi a̱tinac. Quicuacli laj Saulo ut nak quixte li xnakˈ ru, incˈaˈ chic qui‑iloc. Chˈilonbil chi rukˈ nak quicˈameˈ saˈ li tenamit Damasco. Aran quicuan chiru oxib cutan. Incˈaˈ na‑iloc ut incˈaˈ quicuaˈac chi moco qui‑ucˈac. 10 Aran Damasco cuan jun laj pa̱banel aj Ananías xcˈabaˈ. Li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin saˈ visión ut quixye re: ―At Ananías.― Quichakˈoc ut quixye re: ―Cueˈquin, Ka̱cuaˈ.― 11 Ut li Ka̱cuaˈ quixye re: ―La̱in tinye a̱cue, ayu saˈ rochoch laj Judas li cuan saˈ li nim be li Ti̱c nequeˈxye re. Aran ta̱sicˈ jun li cui̱nk li xchal chak Tarso. Aj Saulo xcˈabaˈ. Aˈan yo̱ chi tijoc aran. 12 Laj Saulo xril jun li visión. Xat‑oc riqˈuin nak xril ut xaqˈue la̱ cuukˈ saˈ xbe̱n re nak ta̱ilok cuiˈchic, chan li Ka̱cuaˈ. 13 Laj Ananías quichakˈoc ut quixye: ―At Ka̱cuaˈ, nabal queˈyehoc resil cue nak xicˈ narileb laj pa̱banel li cui̱nk aˈan. Cˈajoˈ li raylal nalajxba̱nu reheb la̱ cualal a̱cˈajol li cuanqueb aran Jerusalén. 14 Ut joˈcan ajcuiˈ arin xqˈueheˈ xcuanquil xbaneb li xbe̱nil aj tij chixqˈuebaleb saˈ tzˈalam chixjunileb li nequeˈpa̱ban a̱cue, chan laj Ananías. 15 Ut li Ka̱cuaˈ quixye re: ―Ayu xban nak li cui̱nk aˈan sicˈbil ru inban re xyebal resil li colba‑ib saˈ incˈabaˈ la̱in reheb li cuanqueb saˈ xcuanquil ut reheb ajcuiˈ li ma̱cuaˈeb aj judío joˈqueb ajcuiˈ li ralal xcˈajol laj Israel. 16 La̱in tincˈut chiru joˈ qˈuial li raylal tento tixcˈul saˈ incˈabaˈ la̱in, chan li Ka̱cuaˈ. 17 Co̱ ut laj Ananías ut qui‑oc saˈ li cab joˈ quiyeheˈ re. Quixqˈue li rukˈ saˈ xbe̱n laj Saulo ut quixye re: ―Hermano Saulo, li Ka̱cuaˈ Jesús, li quixcˈutbesi rib cha̱cuu saˈ li be nak yo̱cat chi cha̱lc arin, aˈan xtaklan chak cue arin re nak ta̱ru̱k tat‑ilok cuiˈchic ut ta̱cˈul li Santil Musikˈej, chan laj Ananías re. 18 Ut saˈ junpa̱t quitˈaneˈ chanchan xpat li ru ut qui‑iloc cuiˈchic. Quixakli ut quicubsi̱c xhaˈ. 19 Ut nak ac xcuaˈac, quicacuu cuiˈchic. Laj Saulo quicana cuib oxib cutan saˈ xya̱nkeb laj pa̱banel li cuanqueb Damasco.

Laj Saulo quixye resil li colba‑ib aran Damasco

20 Laj Saulo ticto qui‑oc chixchˈolobanquil li xya̱lal chirix li Jesús, chiruheb li tenamit saˈ eb li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío ut quixye reheb: ―Li Jesús, aˈan li Cristo li Ralal li Dios, chan. 21 Ut chixjunileb li yo̱queb chi abi̱nc re queˈsach xchˈo̱leb chirabinquil ut queˈxye: ―¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈan li yo̱ chi rahobtesi̱nc reheb laj pa̱banel aran Jerusalén? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ re xchapbaleb laj pa̱banel nak xchal arin re nak tixcˈameb riqˈuineb li xbe̱nil aj tij? chanqueb. 22 Ut laj Saulo kˈaxal cuiˈchic quixqˈue xchˈo̱l chixchˈolobanquil xya̱lal ut queˈsach xchˈo̱leb laj judío li cuanqueb Damasco xban nak yo̱ chixcˈutbal chi tzˈakal chiruheb nak li Jesús aˈan li Cristo laj Colonel li yechiˈinbil xban li Dios. 23 Ac cuan cutan xcˈulbal aˈan nak queˈxcˈu̱b ru chi ribileb rib laj judío chanru nak teˈxcamsi laj Saulo. 24 Abanan laj Saulo quirabi resil nak teˈraj xcamsinquil. Eb aˈan chi kˈek chi cutan yo̱queb chixcˈacˈalenquil li oqueba̱l re li tenamit re teˈxcamsi. 25 Ut eb laj pa̱banel queˈxqˈue saˈ jun nimla chacach ut chiru kˈojyi̱n queˈxcubsi chirix li tzˈac. Joˈcan nak quicoleˈ laj Saulo chiruheb li queˈajoc re xcamsinquil.

Quicuulac laj Saulo Jerusalén

26 Nak quicuulac Jerusalén, laj Saulo quiraj oc saˈ xya̱nkeb laj pa̱banel. Abanan eb aˈan queˈxucuac. Incˈaˈ queˈxpa̱b nak aˈan aj pa̱banel chic. 27 Ut laj Bernabé quixcˈam laj Saulo riqˈuineb li apóstol ut quixserakˈi reheb chanru nak quiril ru li Ka̱cuaˈ saˈ li be ut quixye ajcuiˈ reheb chanru nak quixchˈolob xya̱lal li Jesucristo chi cau xchˈo̱l aran Damasco. 28 Ut laj Saulo quicana riqˈuineb laj pa̱banel aran Jerusalén ut co̱ yalak bar chixyebal resil li Jesucristo chi cau xchˈo̱l. 29 Ut quixchˈolob li xya̱lal chiruheb laj judío li nequeˈa̱tinac saˈ griego. Eb aˈan incˈaˈ queˈraj rabinquil. Queˈraj ban xcamsinquil. 30 Nak eb laj pa̱banel queˈrabi resil nak teˈraj xcamsinquil, queˈxcˈam laj Saulo aran Cesarea ut aran chic queˈxtakla Tarso. 31 Ut incˈaˈ chic queˈrahobtesi̱c laj pa̱banel li cuanqueb Judea, Galilea, ut Samaria. Yo̱queb chi qˈui̱c saˈ xpa̱ba̱leb. Nequeˈxxucua ru li Ka̱cuaˈ. Ut li Santil Musikˈej yo̱ chixqˈuebal xcacuilal xchˈo̱leb. Cˈajoˈ nak yo̱queb chi ta̱mc.

Nak quiqˈuirtesi̱c laj Eneas

32 Ut laj Pedro, nak yo̱ chirulaˈaninquileb chixjunileb laj pa̱banel yalak bar, quicuulac ajcuiˈ riqˈuineb laj pa̱banel li cuanqueb Lida. 33 Aran quixtau jun li cui̱nk aj Eneas xcˈabaˈ. Cuakxakib chihab roquic lix yajel ut incˈaˈ chic nacuacli. Sic li rok rukˈ. 34 Ut laj Pedro quixye re: ―At Eneas, li Ka̱cuaˈ Jesucristo tatxqˈuirtesi anakcuan. Xaklin ut xoc la̱ cuarib, chan. Ut saˈ junpa̱t quixakli li cui̱nk. 35 Ut chixjunileb li cuanqueb Lida ut Sarón queˈril nak quiqˈuira li cui̱nk ut queˈxpa̱b li Ka̱cuaˈ.

Lix Dorcas quicuaclesi̱c cuiˈchic chi yoˈyo xban laj Pedro

36 Ut quicuan aran Jope jun li ixk aj pa̱banel xTabita xcˈabaˈ. Chi jalbil ru naraj naxye Dorcas. Junelic yo̱ chixba̱nunquil usilal reheb li ras ri̱tzˈin ut naxtenkˈaheb li nebaˈ. 37 Saˈ eb li cutan aˈan quiyajer ut quicam. Queˈratesi ut queˈxjilib saˈ jun li naˈajej li cuan sa xcaˈ tasal li cab. 38 Li tenamit Jope nachˈ cuan riqˈuin li tenamit Lida bar cuan cuiˈ laj Pedro. Eb laj pa̱banel queˈrabi nak cuan aran. Queˈxtakla cuib li cui̱nk chixbokbal. ―Cha̱lkat chi junpa̱t kiqˈuin, chanqueb re laj Pedro. 39 Laj Pedro co̱ rochbeneb. Nak quicuulac, queˈxcˈam saˈ li naˈajej li cuan cuiˈ li camenak. Aran quisuteˈ xbaneb li xma̱lcaˈan. Yo̱queb chi ya̱bac ut queˈxcˈut chiru li tˈicr li quixyi̱b lix Dorcas nak toj cuan saˈ xya̱nkeb. 40 Laj Pedro quirisiheb chirix cab. Quixcuikˈib rib ut qui‑oc chi tijoc. Ut quiril li camenak ut quixye re: ―Tabita, cuaclin, chan. Ut li ixk quixte li xnakˈ ru, ut nak quiril ru laj Pedro, quicˈojla. 41 Laj Pedro quixchap chi rukˈ ut quixcuaclesi. Quixbokeb li xma̱lcaˈan joˈ ajcuiˈ chixjunileb laj pa̱banel ut quixxakab chiruheb chi yoˈyo chic. 42 Qui‑el resil saˈ chixjunil li tenamit Jope li cˈaˈru quicˈulman. Xban aˈan nabaleb queˈpa̱ban re li Ka̱cuaˈ. 43 Laj Pedro najt quicuan aran Jope. Quihilan saˈ rochoch jun li cui̱nk aj yi̱bom tzˈu̱m, aj Simón xcˈabaˈ.

Error: Book name not found: Jer for the version: Kekchi
SAN MARCOS 4

Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix laj acuinel

Ut qui‑oc cuiˈchic li Jesús chixtzolbaleb li tenamit chire li palau Galilea. Kˈaxal nabal queˈxchˈutub rib riqˈuin chirabinquil. Xban xqˈuialeb li tenamit, li Jesús qui‑oc saˈ jun li jucub cuan saˈ li palau ut quicˈojla chi saˈ. Ut chixjunileb li tenamit queˈcana chire li palau. Ut nabal cˈaˈak re ru quixtzoleb cuiˈ riqˈuin jaljo̱quil ru a̱tin. Nak yo̱ chixchˈolobanquil li xya̱lal chiruheb, quixye li serakˈ aˈin reheb: ―Abihomak li tinye. Jun aj acuinel co̱ chi a̱uc. Ut nak yo̱ chixhirbal li iyaj, cuan quinak chire be. Queˈchal li xul li nequeˈxicˈan ut queˈxcuaˈ li iyaj. Ut cuan ajcuiˈ li iyaj quinak saˈ li pec ru bar ma̱cˈaˈ cuiˈ mas li chˈochˈ. Saˈ junpa̱t quimok, abanan incˈaˈ quixchap xxeˈ xban nak jay li chˈochˈ saˈ xbe̱n li pec. Nak quichal li sakˈe quichakic li acui̱mk xban nak incˈaˈ cham cuan li xeˈ. Ut cuan cuiˈchic li iyaj coxnak saˈ xya̱nk li qˈuix. Ut nak quichamoˈ li qˈuix saˈ xbe̱n, quixnatˈ li acui̱mk ut incˈaˈ quiu̱chin. Ut cuan cuiˈchic li iyaj coxnak saˈ li cha̱bil chˈochˈ. Quimok ut quiqˈui ut quiu̱chin chi us. Cuan quixqˈue laje̱tk xcaˈcˈa̱l (30) ru. Cuan li quixqˈue oxtakcˈa̱l (60) ru ut cuan cuiˈchic quixqˈue oˈtakcˈa̱l (100) ru li junju̱nk. Tojoˈnak quixye li Jesús reheb: ―Li ani na‑abin, chixqˈuehak retal li cˈaˈru ninye, chan.

Cˈaˈut nak cuan li jaljo̱quil ru a̱tin

10 Ut nak queˈel lix qˈuial li tenamit, li Jesús quicana rochbeneb lix tzolom cablaju. Eb aˈan queˈxpatzˈ re ut queˈxye: ―¿Cˈaˈru xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin aˈin? chanqueb. 11 Ut li Jesús quixye reheb: ―La̱ex qˈuebil e̱re xnaubal xya̱lal li mukmu̱quil naˈleb chirix lix nimajcual xcuanquilal li Dios. Aˈut li jun chˈo̱l chic li incˈaˈ nequeˈpa̱ban, riqˈuin jaljo̱quil ru a̱tin ta̱yema̱nk reheb. 12 Usta yo̱queb chi iloc, abanan incˈaˈ teˈxqˈue retal. Usta yo̱queb chi abi̱nc, abanan incˈaˈ teˈxtau xya̱lal. Ta̱uxma̱nk chi joˈcan re nak incˈaˈ teˈxyotˈ xchˈo̱leb ut incˈaˈ teˈxjal xcˈaˈuxeb ut incˈaˈ ta̱cuyekˈ xma̱queb.―

Li Jesús quixchˈolob xya̱lal chirix laj acuinel

13 Tojoˈnak li Jesús quixpatzˈ reheb: ―¿Ma incˈaˈ nequetau ru li jaljo̱quil ru a̱tin aˈin? Cui incˈaˈ nequetau xya̱lal aˈin, ¿chanru nak te̱tau xya̱lal chixjunil li jaljo̱quil ru a̱tin chi joˈcanan? 14 Aˈan aˈin lix ya̱lal. Laj acuinel aˈan joˈ jun laj yehol ra̱tin li Dios. 15 Ut li iyaj li quinak chire be, aˈan chanchaneb li nequeˈabin re li ra̱tin li Dios. Nak ac xeˈrabi, saˈ junpa̱t nachal laj Tza chirisinquil li a̱tin ut saˈ junpa̱t nasach saˈ xchˈo̱leb. 16 Ut li iyaj li quinak saˈ li pec ru, aˈan chanchaneb li nequeˈabin re li ra̱tin li Dios ut saˈ junpa̱t nequeˈxpa̱b chi saheb saˈ xchˈo̱l. 17 Abanan incˈaˈ nacana saˈ xchˈo̱leb. Nak nachal junak raylal, malaj chˈaˈajquilal saˈ xbe̱neb xbaneb lix pa̱ba̱l, incˈaˈ nequeˈxcuy xnumsinquil. Saˈ junpa̱t nequeˈchˈinan xchˈo̱l. 18 Ut li iyaj li quinak saˈ xya̱nk li qˈuix chanchaneb li nequeˈabin re li ra̱tin li Dios. 19 Abanan caˈaj cuiˈ li cˈaˈak re ru cuan saˈ ruchichˈochˈ nequeˈxcˈoxla, joˈ li biomal ut xra̱bal ru li cˈaˈak chic re ru. Ut aˈan li naramoc lix ya̱lal chiruheb. Ma̱cˈaˈ na‑oc cuiˈ li ra̱tin li Dios reheb. 20 Ut li iyaj li quitˈaneˈ saˈ cha̱bil chˈochˈ, aˈan chanchaneb li nequeˈrabi ut nequeˈxpa̱b chi tzˈakal li ra̱tin li Dios. Nequeˈqˈui chi us saˈ lix pa̱ba̱leb, joˈ li acui̱mk li naru̱chin laje̱tk xcaˈtakcˈa̱l (30) ut li naxqˈue oxtakcˈa̱l (60) ut li naxqˈue oˈtakcˈa̱l (100) ru li junju̱nk.―

Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li candil

21 Ut li Jesús quixye ajcuiˈ reheb: ―¿Ma naqˈueman ta biˈ junak candil rubel junak chacach malaj ut rubel chˈa̱t? Incˈaˈ naru. Takecˈ ban naqˈueman saˈ xnaˈaj re nak tixcutanobresi saˈ li cab. 22 Joˈcan ajcuiˈ li tijleb li ninchˈolob xya̱lal che̱ru. Ma̱cˈaˈ ta̱cana̱k chi mukmu chi incˈaˈ ta ta̱cˈutbesi̱k mokon. Ut li incˈaˈ natauman ru anakcuan, ta̱tauma̱nk ru mokon. 23 Li ani naraj rabinquil, chixqˈuehak retal li ninye. 24 Quixye ajcuiˈ reheb: ―Cheqˈuehak retal li nequerabi ut te̱qˈue e̱chˈo̱l chixba̱nunquil li nequerabi xban nak li ani naxba̱nu li cˈaˈru quixtzol cuiqˈuin, mas cuiˈchic lix naˈleb ta̱qˈuehekˈ re xban li Dios re nak tixtau ru li cua̱tin. 25 Li ani tixqˈue xchˈo̱l chixtzolbal li us, kˈaxal cuiˈchic li usilal tixcˈul. Li ani incˈaˈ tixqˈue xchˈo̱l chixtzolbal li us, ta̱sachk saˈ xchˈo̱l li joˈ qˈuial naxnau.

Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li iyaj naqˈui

26 Ut li Jesús quixye cuiˈchic reheb: ―Lix nimajcual cuanquilal li Dios, chanchan junak aj acuinel. Narau li iyaj saˈ chˈochˈ. 27 Li cui̱nk nacuar, nacuacli ut eb li cutan nequeˈnumeˈ. Ut li iyaj yal xjunes namok chak ut naqˈui ut li cui̱nk incˈaˈ naxnau chanru nak namok ut naqˈui li acui̱mk. 28 Li chˈochˈ naqˈuiresin re li acui̱mk. Naqˈui ut nani̱nkan ut chirix aˈan na‑oc chi atzˈumac ut naxqˈue li ru. 29 Ut nak nache̱coˈ li ru nasicˈman saˈ junpa̱t xban nak ac xcuulac xkˈehil xxocbal li ru.

Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li riyajil li mostaza

30 ―¿Cˈaˈru tinjuntakˈe̱ta cuiˈ lix nimajcual cuanquil li Dios? chan li Jesús. ―Ut ¿cˈaˈru chi jaljo̱quil ru a̱tin tinye, re xchˈolobanquil xya̱lal lix nimajcual cuanquilal li Dios? 31 Lix nimajcual cuanquilal li Dios, aˈan chanchan riyajil li ni̱nki mostaza. Li riyajil li mostaza cocˈ chiru chixjunil li iyaj cuan saˈ ruchichˈochˈ. 32 Nak ac x‑auman namok ut naqˈui. Ut ni̱nk chi us nacuulac lix cheˈel. Naxkˈax xteram chixjunil li acui̱mk. Nequeˈni̱nkan li rukˈ ut eb laj xicˈanel xul nequeˈxyi̱b lix soc saˈ eb li rukˈ.― 33 Ut li Jesús quixchˈolob xya̱lal chiruheb li tenamit riqˈuin nabal chic chi jaljo̱quil ru a̱tin aˈ ya̱l bar na cuan teˈxtau ru. 34 Ut ma̱cˈaˈ cˈaˈru quixye li Jesús reheb li tenamit chi ma̱cuaˈ ta saˈ jaljo̱quil ru a̱tin. Abanan nak ac xjuneseb chic lix tzolom, quixchˈolob li xya̱lal chiruheb.

Li Jesús quixkˈus li ikˈ ut li palau

35 Nak qui‑ecuu saˈ li cutan aˈan li Jesús quixye reheb lix tzolom: ―Kˈaxonko jun pacˈal li palau, chan reheb. 36 Ut li Jesús quixchakˈrabiheb li qˈuila tenamit ut quicˈameˈ saˈ li jucub cuan cuiˈ. Ut cuanqueb ajcuiˈ cocˈ jucub queˈco̱eb chirix. 37 Ut nak ac cuanqueb saˈ xyi li palau quichal jun li nimla ikˈ. Naxcut lix cau ok li haˈ saˈ li jucub ut qui‑oc chi nujac li haˈ chi saˈ li jucub. 38 Li Jesús cuan chi ixbej saˈ li jucub ut yo̱ chi cua̱rc saˈ xbe̱n jun lix soc xjolom. Eb lix tzolom queˈrajsi ut queˈxye re: ―At tzolonel, ajsi a̱cuu. ¿Ma incˈaˈ nacacuil nak osocˈ ke? chanqueb. 39 Quicuacli li Jesús ut quixkˈus li ikˈ ut quixye re li palau: ―Matchokin. Canab ecˈa̱nc, chan. Ut saˈ junpa̱t quichˈana li ikˈ ut quitukla ru li haˈ. 40 Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: ―¿Cˈaˈut nak cˈajoˈ nak nequexxucuac? ¿Ma incˈaˈ nequepa̱b nak li Dios ta̱tenkˈa̱nk e̱re? chan. 41 Ut cˈajoˈ nak queˈsach xchˈo̱l lix tzolom ut queˈxye chi rilbileb rib: ―¿Chanru nak cuan xcuanquil li cui̱nk aˈin nak naxkˈus li ikˈ ut li palau, ut nequeˈabin chiru? chanqueb.