M’Cheyne Bible Reading Plan
Queˈxcˈul li xcuanquilal li Santil Musikˈej eb laj pa̱banel saˈ xkˈehil li ninkˈe Pentecostés
2 Saˈ xkˈehil li ninkˈe re li Pentecostés chˈutchˈu̱queb chixjunileb laj pa̱banel saˈ jun chi naˈajej ut junajeb xchˈo̱l. 2 Queˈrabi jun choki̱nc chanchan xya̱b cacuil ikˈ yo̱ chi cha̱lc saˈ choxa. Chixjunileb li cuanqueb saˈ li cab queˈrabi. 3 Queˈril li chanchan rakˈ xam. Li rakˈ xam queˈxjeqˈui rib ut queˈhilan saˈ xbe̱neb chi xjunju̱nkaleb. 4 Queˈxcˈul li xcuanquilal li Santil Musikˈej, ut queˈoc chi a̱tinac saˈ jalan a̱tinoba̱l aˈ yal chanru quicˈuteˈ chiruheb xban li Santil Musikˈej. 5 Cuanqueb aj judío aran Jerusalén cauheb xchˈo̱l saˈ xpa̱ba̱leb. Queˈchal chak saˈ chixjunil li tenamit jun sut rubel choxa. 6 Nak queˈrabi li cˈaˈru yo̱queb chixcˈulbal eb aˈan, queˈxchˈutub ribeb li qˈuila tenamit. Sachso̱queb xchˈo̱l xban nak queˈrabi nak yo̱queb chi a̱tinac saˈ li ra̱tinoba̱leb li junju̱nk chi tenamit. 7 Cˈajoˈ nak queˈxucuac ut sachso̱queb xchˈo̱l queˈcana ut queˈxye chi ribileb rib: ―¿Ma ma̱cuaˈeb ta biˈ aj Galilea chixjunileb aˈin li yo̱queb chi a̱tinac saˈ jalanil a̱tinoba̱l? 8 ¿Cˈaˈut nak yo̱co chirabinquileb chi a̱tinac saˈ li ka̱tinoba̱l chikaju̱nkal? 9 Anakcuan eb aˈan yo̱queb chi a̱tinac saˈ ra̱tinoba̱leb laj Partos, laj Medo, laj elamitas ut chikajunilo la̱o li cuanco Mesopotamia, ut Judea, Capadocia, Ponto ut Asia, 10 joˈqueb ajcuiˈ laj Frigia ut laj Panfilia, laj Egipto ut eb li cuanqueb saˈ eb li naˈajej xcue̱nt Libia li cuanqueb nachˈ riqˈuin Cirene, joˈqueb ajcuiˈ laj Roma. 11 Cuanqueb aj judío saˈ xyoˈlajiqueb ut cuanqueb ajcuiˈ li queˈxjal xpa̱ba̱l ut queˈoc saˈ xya̱nkeb laj judío. Cuanqueb ajcuiˈ li queˈchal Creta ut Arabia. Nakabi nak yo̱queb chixyebal saˈ ka̱tinoba̱l li cˈaˈru yo̱ chixba̱nunquil li Ka̱cuaˈ Dios riqˈuin xnimal xcuanquilal, chanqueb. 12 Ut chixjunileb sachso̱queb xchˈo̱l ut incˈaˈ queˈxtau ru. Queˈxye chiribileb rib: ―¿Cˈaˈru xya̱lal aˈin li yo̱co chixcˈulbal? chanqueb. 13 Cuanqueb ajcuiˈ yo̱queb chi hoboc ut yo̱queb chixyebal: ―Ma̱re teˈcala̱k, chanqueb.
Laj Pedro naxchˈolob xya̱lal chiruheb li qˈuila tenamit
14 Tojoˈnak quixakli laj Pedro rochbeneb li junlaju chic chi apóstol ut qui‑oc chi a̱tinac chi cau xya̱b xcux. Quixye reheb li qˈuila tenamit: ―Ex cuech tenamitil aj judío ut che̱junilex la̱ex li cuanquex Jerusalén, la̱in tinye e̱re cˈaˈru xya̱lal aˈin. Qˈuehomak retal chi us li oc cue xyebal e̱re. 15 Li joˈ qˈuialeb li cuanqueb arin moco teˈcala̱k ta joˈ yo̱quex chixcˈoxlanquil la̱ex. Anakcuan tojeˈ bele̱b o̱r re li cutan cuanco. 16 Yo̱co ban chixcˈulbal li quixye chak resil li profeta Joel nak quixye chi joˈcaˈin:
17 Saˈ eb li cutan li telajeˈcha̱lk, chan li Dios, la̱in tinqˈue lin musikˈ chi cua̱nc riqˈuineb chixjunileb li tenamit. Eb le̱ ralal e̱cˈajol teˈyehok ra̱tin profeta. Ut tincˈut li xya̱lal chiruheb li ti̱xil cui̱nk saˈ xmatqˈueb ut tincˈuteb li visión chiruheb li sa̱j cui̱nk.
18 Ut tinqˈue ajcuiˈ lin musikˈ chi cua̱nc riqˈuineb lin mo̱s cui̱nk ut lin mo̱s ixk, ut talajeˈxye resil li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk mokon.
19 Ut sachba chˈo̱lej tincˈutbesi che̱ru chiru choxa joˈ ajcuiˈ saˈ ruchichˈochˈ ut te̱ril li quicˈ, li xam ut li sib chanchan li chok.
20 Ta̱kˈojyi̱nokˈ ru li sakˈe ut li po ta̱cakokˈ ru chanchan li quicˈ toj ta̱cuulak xkˈehil li cutan aˈan, li kˈaxal xiu xiu, nak la̱in tinrakok a̱tin, chan li Dios.
21 Abanan chixjunileb li nequeˈya̱ban re lix cˈabaˈ li Ka̱cuaˈ, teˈcolekˈ.
22 Ex aj Israel, abihomak li tinye e̱re. La̱ex ac nequenau nak li Jesús aj Nazaret, aˈan qˈuebil xcuanquil xban li Dios saˈ e̱ya̱nk la̱ex riqˈuin li sachba chˈo̱lej ut li milagro quilajxba̱nu. La̱ex ac nequenau nak riqˈuin xcuanquil li Dios quixba̱nu li sachba chˈo̱lej. 23 Li Jesús quikˈaxtesi̱c saˈ e̱rukˈ la̱ex xban nak ac joˈcan chak saˈ xchˈo̱l li Dios nak joˈcan tixcˈul. Ut la̱ex quechap ut quekˈaxtesi saˈ rukˈeb li cui̱nk li incˈaˈ useb xnaˈleb. Ut eb aˈan queˈxcamsi chiru cruz. 24 Abanan li Dios quicuaclesin cuiˈchic re chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak. Li Dios quirisi xcuanquil li ca̱mc saˈ xbe̱n xban nak li ca̱mc incˈaˈ naru nanumta saˈ xbe̱n. 25 Joˈcaˈin quixye li rey David chirix li Jesús:
La̱in junelic nincˈoxla li Dios. Aˈan cuan cuiqˈuin. Ma̱cˈaˈ cˈaˈru ta̱isi̱nk cue riqˈuin li Dios.
26 Numtajenak li saylal cuan saˈ li cua̱m xban nak cˈojcˈo inchˈo̱l riqˈuin li Ka̱cuaˈ.
27 La̱in ninnau nak tina̱cuaclesi cuiˈchic chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak. Ut ninnau ajcuiˈ nak incˈaˈ ta̱canab chi kˈa̱c lix tibel la̱ Santil Alal.
28 La̱in ninnau nak la̱at nacatcˈutuc chicuu chanru nak tintau li junelic yuˈam. Xban nak la̱at cuancat cuiqˈuin, junelic sa saˈ inchˈo̱l. Ut caˈaj cuiˈ a̱cuiqˈuin cuan li sahil chˈo̱lejil.
29 Ex kech tenamitil, la̱in ninye e̱re chi anchal inchˈo̱l nak tzˈakal ya̱l nak laj David li kaxeˈto̱nil yucuaˈ quicam ut quimukeˈ. La̱o nakanau nak li mukleba̱l li cuan cuiˈ toj cuan ajcuiˈ chalen anakcuan. 30 Laj David aˈan jun profeta. Aˈan quixnau nak li Dios quixye riqˈuin juramento nak saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol ta̱yoˈla̱k li Cristo, ut aˈan chic ta̱xakaba̱k chokˈ rey. 31 Ut laj David quixnau li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk mokon. Joˈcan nak quixchˈolob xya̱lal nak li Cristo ta̱cuacli̱k cuiˈchic chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak. Quixnau nak aˈan incˈaˈ ta̱cana̱k saˈ xnaˈajeb li camenak chi moco lix tibel ta̱kˈa̱k. 32 Aˈan aˈin li Jesús li quicuaclesi̱c cuiˈchic chi yoˈyo xban li Dios. La̱o xkil tzˈakal riqˈuin xnakˈ ku. Joˈcan nak nakanau nak ya̱l. 33 Quicˈameˈ xban li Dios re nak ta̱cˈojla̱k saˈ lix nim ukˈ ut quiqˈueheˈ xcuanquil. Ut quiqˈueheˈ li Santil Musikˈej re xban li Dios. Ut quixqˈue ajcuiˈ ke la̱o li Santil Musikˈej joˈ quiyechiˈi̱c ke. Aˈan aˈin li yo̱quex chirilbal ut chirabinquil anakcuan. 34 Li rey David incˈaˈ quicˈameˈ saˈ choxa joˈ nak quicˈameˈ li Cristo saˈ choxa. Abanan quixye chi joˈcaˈin:
Li Dios quixye re li Ka̱cuaˈ: Cˈojlan saˈ lin nim ukˈ,
35 toj tinqˈueheb li xicˈ nequeˈiloc a̱cue rubel la̱ cuanquil.
36 Chenauhak che̱junilex la̱ex aj Israel nak li Jesús li queqˈue la̱ex chiru cruz, aˈan li quiqˈueheˈ chokˈ Ka̱cuaˈ ut chokˈ Cristo xban li Dios, chan laj Pedro. 37 Nak queˈrabi aˈan li chˈutchˈu̱queb aran, queˈyotˈeˈ xchˈo̱leb ut queˈxye re laj Pedro joˈ ajcuiˈ reheb li apóstol li jun chˈol chic: ―Ex kas ki̱tzˈin, ¿cˈaˈru takaba̱nu? chanqueb. 38 Laj Pedro quichakˈoc ut quixye reheb: ―Chiyotˈekˈ e̱chˈo̱l ut jalomak e̱cˈaˈux ut ta̱cubsi̱k e̱haˈ chi junju̱nkalex saˈ xcˈabaˈ li Jesucristo re nak tixcuy e̱ma̱c li Dios ut tixqˈue e̱re li Santil Musikˈej. 39 Yechiˈinbil e̱re la̱ex li ma̱tan aˈin, ut yechiˈinbil ajcuiˈ reheb le̱ ralal e̱cˈajol ut reheb ajcuiˈ li ma̱cuaˈeb aj judío. Yechiˈinbil reheb chixjunileb li joˈ qˈuialeb teˈbokekˈ xban li Ka̱cuaˈ li kaDios, chan. 40 Ma̱cuaˈ caˈaj cuiˈ aˈan li quixye laj Pedro reheb. Quixchˈolob ban ajcuiˈ xya̱lal chiruheb riqˈuin nabal chi a̱tin ut quixqˈue xnaˈlebeb. Quixye reheb: ―Chenauhak xcolbal e̱rib chiru li tojba ma̱c li ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb li incˈaˈ useb xnaˈleb, chan. 41 Ut chixjunileb li queˈpa̱ban re li ra̱tin queˈcubsi̱c xhaˈ. Oxib mil tana li queˈpa̱ban saˈ li cutan aˈan ut queˈoc chokˈ xcomoneb.
Chanru nak queˈcuan chi junaj xchˈo̱leb li xbe̱n aj pa̱banel
42 Cauheb xchˈo̱l chixpa̱banquil li tijleb li quichˈoloba̱c chiruheb xbaneb li apóstol. Junaj xchˈo̱leb nak cuanqueb ut saˈ comonil queˈtijoc ut queˈcuaˈac re xjulticanquil lix camic li Jesucristo. 43 Chixjunileb sachso̱queb xchˈo̱l xban li milagro ut li sachba chˈo̱lej li yo̱queb chixba̱nunquil li apóstol. 44 Ut eb li queˈpa̱ban junaj xchˈo̱leb ut chixjunil li cˈaˈru cuan reheb, reheb saˈ comonil. 45 Queˈxcˈayi lix chˈochˈeb ut chixjunil li cˈaˈru cuan reheb ut queˈxjeqˈui lix tzˈak reheb chixjunileb aˈ yal chanru ta̱cˈanjelak chiruheb li junju̱nk. 46 Rajlal cutan queˈxchˈutub ribeb saˈ li templo chi lokˈoni̱nc. Ut saˈ eb li rochoch queˈcuaˈac saˈ comonil chi sa saˈ xchˈo̱leb ut chi junaj xchˈo̱leb. 47 Queˈxlokˈoni li Ka̱cuaˈ Dios ut queˈqˈueheˈ xcuanquil xbaneb chixjunileb li tenamit. Ut rajlal cutan li Dios quixtenkˈaheb chi qˈuia̱nc laj pa̱banel.
Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li laje̱b chi tukˈ ix
25 Lix nimajcual cuanquilal li Dios, aˈan chanchan li quicˈulman saˈ jun li sumla̱c. Li laje̱b chi tukˈ ix queˈxcˈam lix candil ut co̱eb saˈ jun li sumla̱c chixcˈulbal li be̱lomej. 2 O̱b cuanqueb xnaˈleb ut li o̱b chic ma̱cˈaˈ xnaˈlebeb. 3 Li o̱beb li ma̱cˈaˈeb xnaˈleb incˈaˈ queˈxcauresi rib chi us. Queˈxcˈam lix candil, abanan incˈaˈ queˈxcˈam xyaˈal lix candil. 4 Ut li cuanqueb xnaˈlebeb queˈxcauresi rib chi us, queˈxcˈam lix candil ut queˈxcˈam ajcuiˈ lix yaˈal. 5 Ut nak quibay chak li be̱lomej, nequeˈxi̱kan chixjunileb toj retal quicube xcuaraheb. 6 Ut saˈ tuktu kˈojyi̱n, queˈrabi nak yo̱queb chixjapbal reheb li tenamit chixyebal: ―Cueˈ chak li be̱lomej. Ayukex, cˈulumak chak, chanqueb. 7 Ut li laje̱b chi tukˈ ix queˈaj ru ut queˈoc xyi̱banquil lix candil. 8 Ut li o̱b li ma̱cˈaˈeb xnaˈleb queˈxye reheb li o̱b chic li cuanqueb xnaˈleb: ―Jecˈomak bayak xyaˈal li kaxam xban nak chupc re li kacandil, chanqueb. 9 Aban li cuanqueb xnaˈleb queˈxye: ―Incˈaˈ naru. Incˈaˈ ta̱tzˈaklok li xyaˈal li ke cui takaqˈue e̱re la̱ex. Ayukex riqˈuineb laj cˈay. Lokˈomak chak e̱re, chanqueb reheb. 10 Ut cuanqueb chak chixlokˈbal lix yaˈal lix candil nak col‑e̱lk li be̱lomej. Ut li o̱b chic li cuanqueb xyaˈal lix candil queˈoc rochben saˈ li cab. Ut quitzˈapeˈ li oqueba̱l. 11 Ut nak queˈsukˈi chak li o̱b chi tukˈ ix chixlokˈbal xyaˈal lix xameb, queˈoc chibokoc saˈ li oqueba̱l ut queˈxye: ―Ka̱cuaˈ, te li cab chiku, chanqueb. 12 Ut li be̱lomej quichakˈoc ut quixye reheb: ―Relic chi ya̱l tinye e̱re incˈaˈ ninnau e̱ru.― 13 Joˈcan nak la̱in ninye e̱re: Yoˈon cua̱nkex xban nak incˈaˈ nequenau li cutan chi moco li ho̱nal jokˈe toline̱lk la̱in li Cˈajolbej.
Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li tumin naxcˈutbesi chanru nak tocˈanjelak chiru li Dios
14 Ut lix nimajcual cuanquilal li Dios, aˈan chanchan jun li cui̱nk li ac xic re chi najt. Quixbokeb lix mo̱s riqˈuin ut quixkˈaxtesi lix tumin saˈ rukˈeb lix mo̱s. 15 Quixqˈue o̱b mil pe̱s re li jun, cuib mil re li jun chic ut quixqˈue jun mil re li jun chic. Quixqˈue re li junju̱nk aˈ yal chanru lix se̱bal xchˈo̱l chi rilbal. Tojoˈnak co̱ chi najt. 16 Ut li mo̱s li quicˈuluc re li o̱b mil pe̱s, qui‑oc chi yacoc chiru ut quire̱chani o̱b mil pe̱s chic saˈ xbe̱n li quixcˈul. 17 Ut joˈcan cuiˈchic quixba̱nu li quicˈuluc re li cuib mil pe̱s. Ut quire̱chani cuib mil pe̱s chic saˈ xbe̱n li quixcˈul. 18 Aˈut li mo̱s li quicˈuluc re li jun mil pe̱s, co̱ ut quixbec jun li jul saˈ chˈochˈ. Ut aran quixmuk li jun mil pe̱s li quiqˈueheˈ re xban lix patrón. 19 Ut najterak chic, quicˈulun lix patroneb laj cˈanjel aˈan. Quixbokeb lix mo̱s chixkˈaxtesinquil xcue̱nteb. 20 Ut quicuulac li mo̱s li quicˈuluc re li o̱b mil pe̱s. Ut quixcˈam chak li o̱b mil li quixcˈul ut quixcˈam chak ajcuiˈ li o̱b mil chic li xbe̱n li quire̱chani, ut quixye: ―Ka̱cuaˈ, o̱b mil pe̱s caqˈue cue. Cuayeˈ la̱ tumin ut o̱b mil chic xcue̱chani chak saˈ xbe̱n li caqˈue cue, chan. 21 Ut lix patrón quixye re: ―Kˈaxal us xaba̱nu. La̱at cha̱bilat ut tzˈakalat aj cˈanjel. Saˈ xbe̱n li caˈchˈin xinkˈaxtesi a̱cue, cha̱bil xat‑el. Anakcuan tinkˈaxtesi chic nabal a̱cue. Chisahokˈ saˈ la̱ chˈo̱l xban nak tattzˈako̱nk ajcuiˈ riqˈuin li sahil chˈo̱lejil li cuan cuiqˈuin la̱in, chan. 22 Ut li mo̱s li quicˈuluc re li cuib mil pe̱s quicuulac ut quixye: ―Ka̱cuaˈ, caqˈue cue cuib mil pe̱s ut cuib mil pe̱s chic xcue̱chani chak saˈ xbe̱n, chan. 23 Ut lix patrón quixye re: ―Us xaba̱nu. Cha̱bilat aj cˈanjel. Riqˈuin li caˈchˈin xinqˈue a̱cue, us xat‑el. Anakcuan tinkˈaxtesi a̱cue nabal chic. Chisahokˈ saˈ la̱ chˈo̱l xban nak tattzˈako̱nk ajcuiˈ riqˈuin li sahil chˈo̱lejil li cuan cuiqˈuin la̱in, chan. 24 Ut quicuulac ajcuiˈ li jun chic li quicˈuluc re li jun mil pe̱s ut quixye re lix patrón: ―Ka̱cuaˈ, ninnau nak joskˈat la̱at. Nacatkˈoloc bar incˈaˈ nacat‑au cuiˈ, ut nacatxococ bar cuiˈ incˈaˈ nacatpajin iyaj. 25 Joˈcan nak quinxucuac ut co̱in ut coxinmuk saˈ chˈochˈ li caqˈue cue. Cueˈ li jun mil pe̱s li caqˈue cue, chan. 26 Ut li patrón quijoskˈoˈ ut quixye re: ―Incˈaˈ us la̱ naˈleb. Incˈaˈ nacacuaj trabajic. Xanau nak ninkˈoloc bar incˈaˈ nin‑au cuiˈ. Ut xanau nak ninxococ bar incˈaˈ ninpajin cuiˈ iyaj. 27 Joˈcan ut tento nak xaqˈue raj lin tumin reheb laj toˈ tumin. Ut saˈ incˈulunic, xincˈul raj ral lin tumin rochben raj li xaqˈue chi toˈ, chan. 28 Ut li patrón quixye reheb lix mo̱s li cuanqueb aran: ―Makˈomak chiru li jun mil pe̱s ut qˈuehomak re li ani aj iqˈuin cuan li laje̱b mil pe̱s. 29 Chixjunil li ani cuan nabal reheb, mas cuiˈchic ta̱qˈuema̱nk re ut kˈaxal cuiˈchic nabal ta̱cua̱nk re. Ut li ani caˈchˈin ajcuiˈ cuan re, ta̱makˈma̱nk chiru li joˈ qˈuial cuan re. 30 Ut laj cˈanjel aˈin, ma̱cˈaˈ na‑oc cuiˈ. Isihomak arin ut qˈuehomak saˈ kˈojyi̱n. Aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li cˈuxuxi̱nc ruch e, chan.
Li rakba a̱tin ta̱cha̱lk
31 Nak tincha̱lk la̱in li Cˈajolbej riqˈuin xnimal inlokˈal cuochbenakeb chak chixjunileb li ángel, tojoˈnak toxincˈojla̱k saˈ lin cˈojariba̱l retalil xnimal incuanquil chi rakoc a̱tin. 32 Ut teˈchˈutuba̱k chicuu chixjunil xte̱paleb li tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. Tojoˈnak tinsiqˈueb ru ut tinqˈueheb saˈ cuib chˈu̱tal joˈ nak li pastor narisiheb lix carner saˈ xya̱nkeb li chiba̱t. 33 Ut tinqˈueheb lin carner saˈ lin nim ukˈ ut eb li chiba̱t tinqˈue saˈ intzˈe. 34 Ut la̱in li Rey tinye reheb li cuanqueb saˈ lin nim: ―Osobtesinbilex xban lin Yucuaˈ. E̱chanihomak li nimajcual cuanquilal cauresinbil chokˈ e̱re chalen chak saˈ xticlajic li ruchichˈochˈ. 35 Te̱re̱chani xban nak quintzˈoca chak ut quine̱qˈue chi cuaˈac. Quichakic cue ut quine̱qˈue chi ucˈac. Quinsicˈ cuochochnal ut quine̱cˈul e̱riqˈuin. 36 Nak ma̱cˈaˈ cuakˈ, queqˈue cuakˈ. Nak quinyajer, quine̱tenkˈa. Nak quincuan saˈ tzˈalam, coxine̱ril chak. 37 Ut eb li ti̱queb xchˈo̱l teˈxye cue: ―Ka̱cuaˈ, ¿jokˈe ta biˈ catkil chi tattzˈoca̱k ut jokˈe ta biˈ catkaqˈue chi cuaˈac? ¿Jokˈe ta biˈ catkil chi ta̱chakik a̱cue ut jokˈe ta biˈ catkaqˈue chi ucˈac? chaˈkeb cue. 38 ¿Jokˈe ta biˈ casicˈ a̱cuochochnal ut catkacˈul ta kiqˈuin? ¿Jokˈe ta biˈ catkil chi ma̱cˈaˈ a̱cuakˈ ut quikaqˈue ta a̱cuakˈ? 39 ¿Jokˈe ta biˈ catkil chi yajat ut catkatenkˈa ta? ¿Jokˈe catcuan saˈ tzˈalam ut coxatkil ta chak? chaˈkeb. 40 Ut la̱in tinchakˈok ut tinye reheb: ―Relic chi ya̱l tinye e̱re, cui queba̱nu aˈin re junak li nequeˈpa̱ban cue, usta cubenak xcuanquil, cue ajcuiˈ la̱in queba̱nu chak. 41 Tojoˈnak la̱in li Rey tinye reheb li cuanqueb saˈ lin tzˈe: ―Elenkex chicuu. Tzˈekta̱nanbilex saˈ li xam li ma̱ jokˈe ta̱chupk cˈu̱banbil chak chokˈ re laj tza ut reheb ajcuiˈ lix ángel. 42 Xban nak la̱in quintzˈoca chak ut incˈaˈ quine̱qˈue chi cuaˈac. Quichakic chak cue ut incˈaˈ quine̱qˈue chi ucˈac. 43 Quinsicˈ li cuochochnal ut incˈaˈ quine̱cˈul e̱riqˈuin. Ma̱cˈaˈ cuakˈ ut incˈaˈ queqˈue cuakˈ. Quinyajer ut incˈaˈ quine̱tenkˈa. Quincuan chi pre̱xil ut incˈaˈ coxine̱ril chak, chaˈkin reheb. 44 Ut teˈchakˈok ut teˈxye cue: ―Ka̱cuaˈ, ¿jokˈe ta biˈ catkil chi tattzˈoca̱k? ¿Jokˈe ta biˈ catkil chi ta̱chakik a̱cue? ¿Jokˈe casicˈ a̱cuochochnal? ¿Jokˈe catkil chi ma̱cˈaˈ la̱ cuakˈ malaj yajat, malaj cuancat saˈ tzˈalam ut incˈaˈ catkatenkˈa? chaˈkeb. 45 Ut la̱in li Rey tinchakˈok ut tinye reheb: ―Relic chi ya̱l tinye e̱re, xban nak incˈaˈ quetenkˈaheb li nequeˈpa̱ban cue li ma̱cˈaˈeb xcuanquil, incˈaˈ ajcuiˈ quine̱tenkˈa la̱in, chaˈkin reheb. 46 Ut eb aˈan teˈxic saˈ li tojba ma̱c chi junelic. Abanan li ti̱queb xchˈo̱l cua̱nkeb xyuˈam chi junelic.
Copyright © 2000 by Wycliffe Bible Translators International