M’Cheyne Bible Reading Plan
Li Jesús queˈxqˈue xcuanquil nak queˈoc Jerusalén
21 Nak ac cuulaqueb re Jerusalén, queˈcuulac chire li tenamit Betfagé bar cuan cuiˈ li tzu̱l Olivos. Ut li Jesús quixtaklaheb cuibeb lix tzolom ut quixye reheb: 2 ―Ayukex saˈ li chˈina tenamit aˈan. Ut nak texcuulak, te̱tau jun li bu̱r bacˈbo aran cuan ral. Te̱hit ut te̱cˈameb chak cue. 3 Ut cui cˈaˈru ta̱yehekˈ chak e̱re, te̱ye re, “Li Ka̱cuaˈ ta̱ajok re li bu̱r ut aˈ que ajcuiˈ tixtakla chak ho̱n”, chaˈakex re. 4 Ut chixjunil aˈin quicˈulman joˈ quiyeheˈ xban li profeta nak quixye chi joˈcaˈin:
5 Ye reheb li tenamit aj Sión: ―Cueˈ chak le̱ Rey xchal e̱riqˈuin. Tu̱lan ut cˈojcˈo chak chirix jun li bu̱r. Chirix jun chˈina ral bu̱r xcomon li nequeˈi̱kan yo̱ chak chi cha̱lc.―
6 Ut co̱eb lix tzolom ut queˈxba̱nu joˈ queˈyeheˈ reheb xban li Jesús. 7 Queˈxcˈam chak li bu̱r rochben li ral ut queˈxqˈue li rakˈeb saˈ xbe̱neb. Ut li Jesús quitakeˈ chirix li chˈina bu̱r. 8 Ut li qˈuila tenamit kˈaxal nabaleb. Cuan li yo̱queb chixhelbal lix tˈicr saˈ be bar ta̱numekˈ cuiˈ li Jesús. Ut cuan li queˈxyocˈ chak rukˈ cheˈ ut queˈxqˈue li xak saˈ be. 9 Nak yo̱ chi xic li Jesús cuan yo̱queb chi xic chiru ut cuan yo̱queb chi xic chirix. Japjo̱queb re chixyebal: ―Lokˈoninbil taxak laj Colol ke, li ralal xcˈajol li rey David. Osobtesinbil taxak li yo̱ chak chi cha̱lc saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Dios. Aj Colol ke taxak li xchal chak riqˈuin li Dios, chanqueb. 10 Ut nak cox‑ocak li Jesús saˈ li tenamit Jerusalén, queˈxtububi rib chixjunil ut nabaleb li tenamit yo̱queb chixyebal: ―¿Ani aˈin? chanqueb. 11 Ut eb li tenamit li yo̱queb chi xic chirix yo̱queb chixyebal: ―Aˈan aˈin li Jesús li profeta, aj Nazaret re Galilea, chanqueb.
Li Jesús quirisiheb laj cˈay saˈ rochoch li Dios
12 Ut chirix chic aˈan li Jesús qui‑oc saˈ li rochoch li Dios ut quixyolesiheb li yo̱queb chi cˈayi̱nc ut li yo̱queb chi lokˈoc. Quixbalkˈusi lix me̱xeb laj jalol ru tumin ut quixbalkˈusi ajcuiˈ lix temeb li yo̱queb chi cˈayi̱nc paloma. 13 Quixye reheb: ―Joˈcaˈin tzˈi̱banbil saˈ li Santil Hu chirix li rochoch li Dios: Li cuochoch aˈin re teˈtijok cuiˈ li tenamit nak cuan. Abanan la̱ex xeqˈue li rochoch li Dios chokˈ xnaˈajeb laj e̱lkˈ, chan li Jesús reheb. 14 Ut queˈcˈameˈ riqˈuin li Jesús saˈ rochoch li Dios li mutzˈ ut eb li ye̱k rok ut li Jesús quilajxqˈuirtesiheb. 15 Ut eb lix be̱nil aj tij ut eb laj tzˈi̱b queˈril li sachba chˈo̱lej li yo̱ chixba̱nunquil. Ut queˈril nak eb li sa̱j al japjo̱queb re chixyebal saˈ li rochoch li Dios: ―Lokˈoninbil taxak laj Colol ke, li ralal xcˈajol li rey David, chanqueb. Ut cˈajoˈ nak queˈpoˈ laj tij ut eb laj tzˈi̱b. 16 Ut queˈxye re li Jesús: ―¿Ma yo̱cat chirabinquil li yo̱queb chixyebal li sa̱j al?― Ut li Jesús quixye reheb: ―Yo̱quin chirabinquil. ¿Ma ma̱ jun cua e̱rilom li tzˈi̱banbil saˈ li Santil Hu li naxye chi joˈcaˈin:
“Eb li cocˈal ut li toj nequeˈtuˈuc nequeˈxqˈue xlokˈal li Dios chi tzˈakal”?
17 Ut li Jesús quixcanabeb ut qui‑el saˈ li tenamit ut co̱ toj Betania bar quihilan cuiˈ.
Li Jesús quixtzˈekta̱na li jun to̱n chi higo ma̱cˈaˈ ru
18 Ut ekˈela nak yo̱ cuiˈchic chi xic Jerusalén, quichal xtzˈocajic li Jesús. 19 Ut quiril jun to̱n li cheˈ higo chire li be. Nak quicuulac cuan cuiˈ li cheˈ quiril nak ma̱cˈaˈ ru. Junes xak cuan. Quixye re li jun to̱n chi higo: ―Ma̱ jun cua chic tatu̱chi̱nk, chan. Ut saˈ junpa̱t quichakic li cheˈ. 20 Ut nak queˈril aˈan, lix tzolom queˈsach xchˈo̱l ut queˈxye: ―¿Chanru nak xchakic saˈ junpa̱t lix to̱nal li higo? chanqueb. 21 Quichakˈoc li Jesús ut quixye: ―Relic chi ya̱l tinye e̱re nak cui te̱pa̱b chi tzˈakal nak li Dios tixba̱nu, ut incˈaˈ ta̱cuiba̱nk e̱chˈo̱l, ta̱ru̱k ajcuiˈ te̱ba̱nu joˈ xinba̱nu la̱in re li cheˈ. Ut moco caˈaj cuiˈ ta raj aˈan te̱ba̱nu. Ta̱ru̱k ajcuiˈ te̱ye re li tzu̱l aˈin, “Elen ut cut a̱cuib saˈ li palau” ut ta̱uxk ajcuiˈ che̱ru. 22 Ut chixjunil li cˈaˈru te̱tzˈa̱ma nak textijok, cui te̱pa̱b nak te̱cˈul, ta̱qˈuehekˈ e̱re.
Eb laj tzˈi̱b queˈxcuechˈi rix xcuanquil li Jesús
23 Ut qui‑oc cuiˈchic li Jesús saˈ rochoch li Dios. Ut nak yo̱ chixchˈolobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit, queˈcuulac riqˈuineb li xbe̱nil aj tij ut queˈcuulac ajcuiˈ eb li xakabanbileb chi cˈanjelac saˈ li rochoch li Dios. Ut queˈxye re: ―¿Ani xtaklan chak a̱cue chixba̱nunquil li cˈaˈru yo̱cat chixba̱nunquil? Ut, ¿ani xqˈuehoc a̱cuanquil?― 24 Quichakˈoc li Jesús ut quixye reheb: ―La̱in tincuaj ajcuiˈ patzˈoc e̱re. Cui te̱sume li cˈaˈru tinpatzˈ e̱re, la̱in tinye e̱re ani xqˈuehoc lin cuanquil chixba̱nunquil li cˈaˈru ninba̱nu. 25 ¿Ani quitaklan chak re laj Juan chi cubsi̱nc haˈ? ¿Ma li Dios malaj ut cui̱nk quitaklan re? chan reheb. Eb aˈan queˈxcˈoxla ut queˈxye chi ribileb rib: ―¿Cˈaˈru takasume cuiˈ? Cui takaye nak aˈ li Dios xtaklan chak re, aˈan tixye ke cˈaˈut nak incˈaˈ xkapa̱b li cˈaˈru quixye laj Juan. 26 Ut cui takaye nak cui̱nk xtaklan chak re, teˈpokˈ li tenamit saˈ kabe̱n ut xiu xiu chic cua̱nko xban nak chixjunileb nequeˈyehoc re nak laj Juan, aˈan tzˈakal profeta.― 27 Ut eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye re li Jesús: ―La̱o incˈaˈ nakanau, chanqueb. Ut li Jesús quixye cuiˈchic reheb: ―Chi moco la̱in tinye e̱re ani xqˈuehoc lin cuanquil, chan reheb.
Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li cuib chi alalbej
28 Li Jesús quixye cuiˈchic reheb: ¿Cˈaˈru nequecˈoxla chirix li oc cue chixyebal? Jun li cui̱nk cuan cuib li ralal. Ut quicuulac riqˈuin li xbe̱n ralal ut quixye: ―At cualal, tatxic anakcuan chi cˈanjelac saˈ li cuacui̱mk.― 29 Quichakˈoc li alalbej ut quixye: ―Incˈaˈ nacuaj xic, chan. Abanan mokon chic quiyotˈeˈ xchˈo̱l ut co̱. 30 Ut li yucuaˈbej co̱ riqˈuin li ralal jun chic ut quixtzˈa̱ma chiru aˈan nak ta̱xic chi cˈanjelac saˈ li racui̱mk. Ut li ralal quichakˈoc ut quixye: ―Cuaˈ, la̱in tinxic, chan. Ut incˈaˈ co̱. 31 ¿Ani reheb li cuib aˈan xba̱nun re li quiraj lix yucuaˈ? chan. Eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye: ―Li xbe̱n.― Ut li Jesús quixye reheb: ―Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb laj titzˈol toj ut eb laj yumbe̱t teˈoc xbe̱n cua che̱ru saˈ lix nimajcual cuanquilal li Dios. 32 Xban nak quicˈulun e̱riqˈuin laj Juan laj Cubsihom Haˈ. Quixcˈut che̱ru cˈaˈru li ti̱quilal ut incˈaˈ quepa̱b. Ut eb laj titzˈol toj ut eb laj yumbe̱t queˈxpa̱b. Ut la̱ex queril aˈan ut incˈaˈ quiyotˈeˈ le̱ chˈo̱l chi moco quejal le̱ cˈaˈux re xpa̱banquil, chan.
Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix laj ilol acui̱mk incˈaˈ useb xnaˈleb
33 Abihomak jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin li oc cue xyebal: Quicuan jun yucuaˈbej. Quirau jun si̱r li racui̱mk uvas ut quixsut saˈ corral. Quixyi̱b jun xnaˈaj bar teˈxyatzˈ cuiˈ li uvas ut quixyi̱b ajcuiˈ jun chˈina cab najt xteram re li ta̱cˈacˈale̱nk re li acui̱mk. Quixsiqˈueb laj ilol re li racui̱mk. Ut laj e̱chal re co̱ chi najt saˈ jalan tenamit. 34 Nak quicuulac xkˈehil xsicˈbal ru li acui̱mk, laj e̱chal re quixtaklaheb lix mo̱s riqˈuineb laj ilol re li acui̱mk chixcˈulbal li joˈ qˈuial ru li racui̱mk li ta̱tzˈak aˈan. 35 Eb li mo̱s queˈchapeˈ xbaneb laj ilol re li acui̱mk. Quisaqˈueˈ li jun, li jun chic quicamsi̱c, ut li jun chic quicuti̱c chi pec. 36 Laj e̱chal re li acui̱mk quixtakla cuiˈchic jun chˈo̱leb lix mo̱s, nabaleb chiru li quixtakla xbe̱n cua. Ut joˈcan cuiˈchic queˈxba̱nu reheb. 37 Ut incˈaˈ chic quixtakla lix mo̱s. Aˈ chic li ralal quixtakla. “Li cualal teˈx‑oxlokˈi” chan saˈ xchˈo̱l. Joˈcan nak quixtakla li ralal riqˈuineb. 38 Ut nak queˈril li ralal, eb laj ilol re li acui̱mk queˈxye chi ribileb rib, “Aˈan li ralal li ta̱e̱chani̱nk re li naˈajej. Kachapak ut kacamsihak, ut la̱o chic toe̱chani̱nk re.” 39 Joˈcan nak queˈxchap. Ut queˈrisi saˈ li naˈajej ut queˈxcamsi. 40 Ut li Jesús quixpatzˈ reheb li xbe̱nil aj tij: ―Nak ta̱cˈulu̱nk laj e̱chal re li acui̱mk, ¿cˈaˈru tixba̱nu riqˈuineb laj ilol re li racui̱mk nak nequeye la̱ex?― 41 Queˈxye re: ―Incˈaˈ ta̱ril xtokˈoba̱l ruheb laj ilol re li racui̱mk li incˈaˈ useb xnaˈleb. Tixcamsiheb. Jalan chic tixsiqˈueb re teˈilok re li racui̱mk. Ut eb aˈan, saˈ xkˈehil li sicˈoc, teˈxkˈaxtesi chi tzˈakal li joˈ qˈuial li ta̱tzˈak aˈan, chanqueb. 42 Li Jesús quixpatzˈ reheb: ―¿Ma incˈaˈ xeril saˈ li Santil Hu li naxye chi joˈcaˈin?
Li pec li queˈxtzˈekta̱na laj cablanel, aˈan li kˈaxal lokˈ, li quiqˈueman chokˈ xxuc li cab. Li Ka̱cuaˈ, aˈan quixqˈue xlokˈal li pec. Ut aˈan xsachba chˈo̱lej chokˈ ke la̱o.
43 Joˈcan nak ninye e̱re nak lix nimajcual cuanquilal li Dios ta̱makˈekˈ che̱ru ut ta̱qˈuehekˈ re jalanil tenamit ut eb aˈan chic li teˈpa̱ba̱nk ut teˈcua̱nk saˈ ti̱quilal. 44 Li ani ta̱tˈanekˈ saˈ xbe̱n li pec aˈin tixtochˈi rib. Ut cui ani saˈ aj be̱n ta̱tˈanekˈ li pec aˈin, xujinbil ta̱cana̱k, chan li Jesús. 45 Ut eb lix be̱nil aj tij ut eb laj fariseos queˈxtau ru nak chirixeb aˈan yo̱ chi a̱tinac nak quixyeheb li jaljo̱quil ru a̱tin aˈin. 46 Ut queˈxcˈoxla raj xchapbal li Jesús, abanan queˈxucuac xbaneb li qˈuila tenamit xban nak profeta nak cuan chiruheb.
Eb laj pa̱banel queˈxye re laj Pablo nak incˈaˈ raj ta̱xic Jerusalén
21 Nak coeˈxcanab laj pa̱banel chire haˈ, co‑oc saˈ li jucub ut co̱o toj Cos. Ut saˈ xcab li cutan cocuulac Rodas. Chirix chic aˈan, cocuulac Pátara. 2 Aran quikatau jun li jucub xic re Fenicia. Co‑oc chi saˈ ut co̱o. 3 Nak yo̱co chi xic Siria conumeˈ saˈ xjayal li tenamit Chipre, li nacana saˈ katzˈe. Chirix chic aˈan cocuulac Tiro ut aran quicanaban i̱k li jucub. 4 Aran katauheb cuib oxib laj pa̱banel ut cocana cuukub cutan riqˈuineb. Ut eb laj pa̱banel queˈxye re laj Pablo nak quicˈuteˈ chiruheb xban li Santil Musikˈej nak incˈaˈ ta̱xic Jerusalén. 5 Nak ac xnumeˈ li cuukub cutan, co‑el saˈ li tenamit Tiro ut co̱o. Ut queˈco̱eb laj pa̱banel chikacanabanquil rochbeneb li rixakil ut lix cocˈaleb. Nak cocuulac chire li palau, cocuikˈla ut co‑oc chi tijoc. 6 Nak corakeˈ chi tijoc, quikachakˈrabiheb ut co̱o saˈ li jucub. Ut eb aˈan queˈsukˈi cuiˈchic saˈ li rochocheb. 7 Nak cocuulac Tiro corakeˈ chi be̱c chiru haˈ ut co̱o saˈ li tenamit Tolemaida. Quikaqˈue xsahil xchˈo̱leb laj pa̱banel li cuanqueb aran ut cocana jun cutan riqˈuineb. 8 Joˈ cuulajak chic co̱o Cesarea. Nak cocuulac aran, co̱o saˈ rochoch laj Felipe laj yehol resil li colba‑ib. Aˈan jun reheb li cuukub li queˈsiqˈueˈ ruheb Jerusalén re teˈxtenkˈaheb li apóstol. 9 Aˈan cuan ca̱hib xrabin toj tukˈ ixeb. Eb li xkaˈal aˈan nequeˈyehoc ra̱tin profeta. 10 Ac cuan cutan kacuulajic aran Cesarea nak quicuulac jun profeta quichal chak Judea, aj Agabo xcˈabaˈ. 11 Li cui̱nk aˈan quicuulac chikilbal. Quixchap lix cˈa̱mal xsaˈ laj Pablo. Quixbacˈ li rukˈ ut li rok riqˈuin. ―Joˈcaˈin xcˈut chicuu li Santil Musikˈej, chan. ―Laj e̱chal re li cˈa̱mal saˈ aˈin ta̱baqˈuekˈ li rukˈ ut li rok xbaneb laj judío aran Jerusalén ut ta̱kˈaxtesi̱k saˈ rukˈeb li ma̱cuaˈeb aj judío, chan. 12 Nak quikabi li cˈaˈru quixye, la̱o ut eb li cuanqueb aran quikatzˈa̱ma chiru laj Pablo nak incˈaˈ ta̱xic Jerusalén. 13 Abanan laj Pablo quichakˈoc ut quixye ke: ―¿Cˈaˈut nak yo̱quex chi ya̱bac ut chixqˈuebal xrahil inchˈo̱l? La̱in cau inchˈo̱l, moco caˈaj cuiˈ ta re tinbaqˈuekˈ. Re aj ban cuiˈ nak tincamsi̱k aran Jerusalén saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Jesús, chan. 14 La̱o incˈaˈ coru chixjalbal ru lix cˈaˈux laj Pablo. Joˈcan nak ma̱cˈaˈ chic kaye re. Chi‑uxk ta joˈ naraj li Ka̱cuaˈ, chanco.
Laj Pablo co̱ Jerusalén chirilbal laj Jacobo li nacˈamoc be chiruheb laj pa̱banel
15 Chirix chic aˈan quikacauresi kib ut co̱o Jerusalén. 16 Cuanqueb aj pa̱banel aj Cesarea co̱eb chikix. Quikacˈameb saˈ li rochoch laj Mnasón Chipre xtenamit. Ac najter aj pa̱banel. Ut aran cohilan. 17 Nak cocuulac Jerusalén, eb laj pa̱banel coeˈxcˈul chi saheb saˈ xchˈo̱l. 18 Joˈ cuulajak chic laj Pablo co̱ chirilbal laj Jacobo ut la̱o co̱o chirix. Ac chˈutchˈu̱queb aran chixjunileb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj pa̱banel. 19 Ut nak ac xqˈueheb xsahil xchˈo̱l, laj Pablo quixserakˈi reheb chixjunil li quixba̱nu li Dios saˈ xya̱nkeb li ma̱cuaˈeb aj judío nak yo̱ chi cˈanjelac saˈ xya̱nkeb. 20 Nak queˈrabi aˈin queˈxbantioxi chiru li Dios. Ut queˈxye re laj Pablo: ―La̱at nacacuil, at herma̱n, jarub mil eb laj judío ac xeˈpa̱ban. Ut chixjunileb aˈan nequeˈxqˈue xchˈo̱l chixba̱nunquil li naxye li chakˈrab. 21 Ac xeˈrabi resil nak la̱at yo̱cat chixcˈutbal chiruheb laj judío, li cuanqueb saˈ xya̱nkeb li ma̱cuaˈeb aj judío, nak incˈaˈ teˈxba̱nu li circuncisión reheb li ralal xcˈajol, chi moco teˈxba̱nu li cˈaˈru cˈaynakeb xba̱nunquil laj judío. 22 ¿Cˈaˈru takaba̱nu? Anakcuan teˈrabi resil nak la̱at cuancat arin. 23 Ba̱nu li cˈaˈru yo̱co chixyebal a̱cue. Cuanqueb ca̱hib chi cui̱nk saˈ kaya̱nk teˈrakekˈ xba̱nunquil li cˈaˈru queˈxyechiˈi chiru li Dios. 24 Cˈameb li cui̱nk aˈin cha̱cuix. A̱cuochbenakeb nak ta̱ba̱nu li cˈaˈru tento xba̱nunquil xban nak ac xeˈrakeˈ xba̱nunquil li cˈaˈru queˈxyechiˈi chiru li Dios. Ta̱chˈajobresi a̱cuib la̱at ut ta̱qˈue chi besecˈ li rismaleb ut ta̱toj lix besbaleb. Chi joˈcan teˈxqˈue retal nak moco ya̱l ta li yo̱queb chixyebal cha̱cuix. Ba̱nu chi joˈcan re nak teˈxnau nak incˈaˈ yo̱cat chixkˈetbal li chakˈrab. 25 Ac xotzˈi̱bac riqˈuineb li queˈpa̱ban saˈ xya̱nkeb li ma̱cuaˈeb aj judío. Ac xkatakla xyebal reheb nak incˈaˈ tento teˈxba̱nu li circuncisión. Li cˈaˈru tento teˈxba̱nu, aˈan aˈin: incˈaˈ naru teˈxtzaca li tzacae̱mk mayejanbil chiruheb li yi̱banbil dios, chi moco teˈxtzaca li quicˈ, chi moco teˈxtiu xtibel li yatzˈbil xul. Ut incˈaˈ teˈcoˈbe̱tak teˈyumbe̱tak, chanqueb re laj Pablo. 26 Cuulajak chic laj Pablo quixcˈameb li ca̱hib chi cui̱nk chirix. Ut quixchˈajobresi rib rochbeneb nak qui‑oc saˈ li templo chixyebal reheb cˈaˈru cutanquil teˈxqˈue lix mayej li junju̱nk re nak ta̱tzˈaklok ru li xchˈajobresinquil ribeb li queˈxba̱nu.
Laj Pablo quichapeˈ saˈ li templo xbaneb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb laj Judío
27 Nak ac numecˈ re li cuukub cutan, cuanqueb laj judío queˈchal chak Asia. Nak queˈril laj Pablo saˈ li templo, queˈjoskˈoˈ ut queˈxtiquib jun li chˈaˈajquilal saˈ li tenamit ut queˈxchap laj Pablo. 28 Japjo̱queb re chixyebal: ―Ex aj Israel, choe̱tenkˈa. Aˈan aˈin li cui̱nk li napoˈoc xnaˈlebeb li tenamit yalak bar chixtzˈekta̱nanquil li katenamit, joˈ ajcuiˈ li chakˈrab li quixqˈue ke laj Moisés. Ut naxtzˈekta̱na li templo aˈin. Joˈ cuiˈ anchal xrocsiheb li ma̱cuaˈeb aj judío saˈ li templo ut riqˈuin aˈan, xmux ru li Santil Naˈajej, chanqueb. 29 Queˈxye aˈan xban nak queˈril ru laj Trófimo aj Efeso chirochbeninquil saˈ li tenamit. Saˈ xchˈo̱leb aˈan nak laj Pablo qui‑ocsin re laj Trófimo saˈ li templo. 30 Joˈcan nak kˈaxal cuiˈchic quichal xjoskˈileb li tenamit. Japjo̱queb re nak queˈxchap laj Pablo ut quelonbil queˈxba̱nu re, nak queˈrisi saˈ li templo. Ut queˈxtzˈap li oqueba̱l chi junpa̱t.
Eb laj Roma queˈxcol laj Pablo chiruheb laj judío
31 Oqueb raj re chixcamsinquil nak quiyeheˈ chak re li coronel nak chixjunil li tenamit Jerusalén yo̱queb chixmululinquil ribeb xbaneb xjoskˈil. 32 Ut li coronel quixcˈameb nabal li soldado chirix joˈ ajcuiˈ li cuanqueb xcuanquil saˈ xbe̱neb li soldado, ut co̱eb saˈ a̱nil bar chˈutchˈu̱queb cuiˈ li tenamit. Nak li tenamit queˈril li coronel rochbeneb chak li soldado, queˈxcanab xtacuasinquil laj Pablo. 33 Ut li coronel quixchap laj Pablo. Quixtakla xbacˈbal riqˈuin cuib chi cadena. Ut quixpatzˈ ani aˈan ut cˈaˈru xma̱c. 34 Ut li tenamit jalan jala̱nk yo̱queb chixyebal ut incˈaˈ nachˈola ru li cˈaˈru yo̱queb chixyebal. Li coronel quiril nak incˈaˈ quixtau cˈaˈru tzˈakal xma̱c. Quixtakla xcanabanquil laj Pablo saˈ li cuartel. 35 Nak queˈcuulac cuan cuiˈ li gradas, pakpo nak quicˈameˈ xbaneb li soldado xban nak li tenamit yo̱queb xjoskˈil saˈ xbe̱n ut incˈaˈ nequeˈxcanab chi numecˈ. 36 Li qˈuila tenamit yo̱queb chi xic chirixeb ut japjo̱queb re chixyebal: ―¡Camsihomak li cui̱nk aˈan! chanqueb.
Laj Pablo quia̱tinac re xcolbal rib
37 Nak ac oqueb re chirocsinquil saˈ li cuartel laj Pablo, quixye re li coronel: ―¿Ma ta̱ru̱k tatcua̱tina junpa̱tak?― Ut li coronel quixye: ―Nacanau peˈ a̱tinac saˈ li a̱tinoba̱l griego. 38 ¿Ma ma̱cuaˈ la̱at li cui̱nk laj Egipto li quitiquiban jun chˈaˈajquilal incˈaˈ mas najter? ¿Ma ma̱cuaˈ la̱at catcˈamoc reheb li ca̱hib mil chi cui̱nk aj camsinel saˈ li chaki chˈochˈ? chan. 39 Quichakˈoc laj Pablo ut quixye: ―Incˈaˈ. La̱in aj judío. Yoˈlajenakin saˈ li tenamit Tarso li cuan xcue̱nt Cilicia. Naˈno ru lin tenamit. Tintzˈa̱ma cha̱cuu nak tina̱canab chira̱tinanquileb li tenamit, chan. 40 Ut nak quiqˈueheˈ xlese̱ns chi a̱tinac xban li coronel, laj Pablo quixakli saˈ li gradas. Quixtaksi li rukˈ re nak teˈxcanab choki̱nc. Ut nak queˈxcanab choki̱nc, laj Pablo qui‑oc chi a̱tinac saˈ ra̱tinoba̱leb laj judío ut quixye reheb:
Copyright © 2000 by Wycliffe Bible Translators International