M’Cheyne Bible Reading Plan
Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix laj acuinel
13 Ut saˈ li cutan aˈan, li Jesús qui‑el saˈ li cab ut coxcˈojla̱k chire li palau. 2 Ut queˈcuulac li qˈuila tenamit riqˈuin chirabinquil. Xban xqˈuialeb li tenamit, li Jesús qui‑oc saˈ jun li jucub cuan saˈ li palau ut quicˈojla chi saˈ. Ut chixjunileb li tenamit xakxo̱queb chire li haˈ. 3 Ut nabal cˈaˈak re ru quixtzoleb cuiˈ riqˈuin jaljo̱quil ru a̱tin, ut quixye reheb: ―Abihomak li tinye e̱re. Jun aj acuinel co̱ chi a̱uc. 4 Ut nak yo̱ chixhirbal li iyaj, cuan quinak chire be. Queˈchal li xul li nequeˈxicˈan ut queˈxcuaˈ li iyaj. 5 Ut cuan ajcuiˈ li iyaj quinak saˈ li pec ru bar ma̱cˈaˈ cuiˈ mas li chˈochˈ. Saˈ junpa̱t quimok, abanan incˈaˈ quixchap xxeˈ xban nak jay li chˈochˈ saˈ xbe̱n li pec. 6 Nak quichal li sakˈe quichakic li acui̱mk xban nak incˈaˈ cham naxic lix xeˈ. 7 Ut cuan cuiˈchic li iyaj quinak saˈ xya̱nk li qˈuix. Ut nak quichamoˈ li qˈuix saˈ xbe̱n, quixnatˈ li acui̱mk. 8 Ut cuan cuiˈchic li iyaj quinak saˈ li cha̱bil chˈochˈ. Quimok ut quiu̱chin. Cuan quixqˈue laje̱tk xcaˈcˈa̱l ru (30). Cuan quixqˈue oxtakcˈa̱l ru (60), ut cuan cuiˈchic quixqˈue oˈtakcˈa̱l ru (100) li junju̱nk. 9 Tojoˈnak li Jesús quixye reheb: ―Li ani na‑abin, chixqˈuehak retal li cˈaˈru ninye, chan.
Li Jesús quixye cˈaˈru aj e nak cuan li jaljo̱quil ru a̱tin
10 Mokon chic queˈcuulac lix tzolom riqˈuin li Jesús, ut queˈxye re: ―¿Cˈaˈut nak nacacua̱tinaheb saˈ jaljo̱quil ru a̱tin?― 11 Li Jesús quichakˈoc ut quixye reheb: ―Qˈuebil e̱re la̱ex re nak te̱nau xya̱lal li mukmu̱quil naˈleb chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Aban eb aˈan incˈaˈ qˈuebil reheb re teˈxnau li naˈleb aˈan. 12 Aˈ li ani naxtau ru li xya̱lal, kˈaxal cuiˈchic nabal ta̱qˈuehekˈ chixnau; aˈut li ani caˈchˈin ajcuiˈ naxnau, ta̱isi̱k chiru li joˈ qˈuial naxnau. 13 Joˈcan nak nina̱tinac riqˈuineb saˈ jaljo̱quil ru a̱tin xban nak usta yo̱queb chi iloc, abanan incˈaˈ teˈxqˈue retal. Usta yo̱queb chi abi̱nc, abanan incˈaˈ teˈxtau xya̱lal. 14 Chi joˈcan natzˈakloc ru li quiyeheˈ xban li profeta Isaías nak quixye chi joˈcaˈin:
Cuulaj cuulajeb chirabinquil ut incˈaˈ nequeˈxtau xya̱lal. Ut cuulaj cuulajeb chirilbal ut incˈaˈ nequeˈxqˈue retal li cˈaˈru nequeˈril.
15 Li tenamit aˈin xeˈa̱loˈ lix chˈo̱leb ut chanchan tzˈaptzˈo lix xiqueb ut chanchaneb li mutzˈ. Joˈcan nak incˈaˈ nequeˈxnau li xya̱lal. Cui ta ma̱cuaˈ joˈcan, teˈilok raj ut teˈxqˈue raj retal li teˈril ut teˈabi̱nk raj ut teˈxtau raj ru li nequeˈrabi ut teˈyotˈekˈ raj xchˈo̱l ut teˈxjal raj xcˈaˈuxeb ut la̱in tebinqˈuirtesi raj.
16 Us xak e̱re la̱ex xban nak nequex‑iloc ut nequeqˈue retal li cˈaˈru nequeril. Nequex‑abin ut nequetau ru lix ya̱lal. 17 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak nabaleb li profeta ut nabaleb li ti̱queb xchˈo̱l queˈraj rilbal li cˈaˈru yo̱quex chirilbal ut incˈaˈ queˈril. Ut queˈraj rabinquil li cˈaˈru yo̱quex chirabinquil ut incˈaˈ queˈrabi.
Li Jesús quixchˈolob xya̱lal chirix laj acuinel
18 Abihomak lix ya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin aˈin chirix laj acuinel. 19 Li ani na‑abin re li xya̱lal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios ut incˈaˈ naxtau ru, aˈan chanchan li iyaj li quinak chire be. Ut laj tza nachal ut naxmakˈ chiru li xya̱lal ut saˈ junpa̱t nasach saˈ xchˈo̱l. 20 Ut li iyaj li quinak saˈ li pec ru li incˈaˈ quixchap xxeˈ, aˈaneb li nequeˈabin re li ra̱tin li Dios ut saˈ junpa̱t nequeˈxpa̱b chi saheb saˈ xchˈo̱leb. 21 Abanan incˈaˈ nacana saˈ xchˈo̱leb. Nak nachal junak raylal, malaj chˈaˈajquilal saˈ xbe̱neb xban lix pa̱ba̱leb, incˈaˈ nequeˈxcuy xnumsinquil. Saˈ junpa̱t nequeˈchˈinan xchˈo̱l. 22 Ut li iyaj li quinak saˈ xya̱nk li qˈuix, aˈaneb li nequeˈabin re li ra̱tin li Dios. Abanan caˈaj cuiˈ li cˈaˈak re ru cuan saˈ ruchichˈochˈ nequeˈxcˈoxla, joˈ li biomal ut xra̱bal ru li cˈaˈak chic re ru. Ut aˈan li naramoc lix ya̱lal chiruheb. Ma̱cˈaˈ na‑oc cuiˈ li ra̱tin li Dios chiruheb. 23 Ut li iyaj li quinak saˈ li cha̱bil chˈochˈ, aˈaneb li nequeˈrabi ut nequeˈxpa̱b ut nequeˈxtau ru chi tzˈakal li ra̱tin li Dios. Nequeˈqˈui chi us saˈ lix pa̱ba̱leb, joˈ li acui̱mk li naru̱chin laje̱tk xcaˈtakcˈa̱l (30) ut li naxqˈue oxtakcˈa̱l (60), ut li naxqˈue oˈtakcˈa̱l ru (100) li junju̱nk.
Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li pim li incˈaˈ us
24 Ut quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb li tenamit: Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan jun li cui̱nk quirau li cha̱bil riyajil li trigo saˈ lix chˈochˈ. 25 Ut nak ac xeˈcuar chixjunileb, quicuulac li xicˈ na‑iloc re laj e̱chal re li chˈochˈ ut saˈ xya̱nk li trigo coxrau chak li riyajil li yibru pim chanchan ajcuiˈ li trigo ut co̱. 26 Ut nak quimok chak li acui̱mk ut quiu̱chin, tojoˈnak quicˈutun ajcuiˈ li pim. 27 Queˈcuulac ut eb laj cˈanjel riqˈuin laj e̱chal re li chˈochˈ ut queˈxye: ―Ka̱cuaˈ, ¿ma ma̱cuaˈ cha̱bil iyaj li xacuau saˈ li chˈochˈ? ¿Bar put xchal li pim cuan chi saˈ?― 28 Ut aˈan quixye reheb: ―Jun li cui̱nk xicˈ na‑iloc cue xba̱nun re aˈin, chan. Ut eb laj cˈanjel queˈxye: ―¿Ma ta̱cuaj toxic ut toxkamichˈ?― 29 Ut laj e̱chal re li chˈochˈ quixye: ―Incˈaˈ. Ma̱re saˈ xmichˈbal li pim naru te̱michˈ ajcuiˈ li acui̱mk. 30 Canabomak chi qˈui̱c chi xcabichaleb toj saˈ xkˈehil xsicˈbal ru li trigo. Ut saˈ xkˈehil li xsicˈbal, tinye reheb laj sicˈol re: ―Xocomak junxil li pim ut bacˈomak chi jo̱b re xcˈatbal. Aˈut li trigo cˈu̱lahomak saˈ li rochochil.―
Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li mostaza
31 Li Jesús quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb: Lix nimajcual cuanquilal li Dios, aˈan chanchan li riyajil li ni̱nki mostaza, li quixcˈam jun li cui̱nk ut quirau saˈ lix chˈochˈ. 32 Li riyajil li mostaza cocˈ chiruheb chixjunil li iyaj cuan. Ut nak naqˈui, ni̱nk chi us nacuulac. Naxkˈax xteram li acui̱mk. Chanchan jun to̱n li cheˈ ut eb laj xicˈanel xul nequeˈxyi̱b lix soc saˈ eb li rukˈ.
Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix xchˈamal xkˈemal li caxlan cua
33 Jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin quixye: Jun li ixk quixqˈue caˈchˈin lix chˈamal caxlan cua saˈ xya̱nk li oxib bisoc li cˈaj ut quisi̱poˈ li kˈem xban, ut nabal chic li caxlan cua qui‑el. Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan ajcuiˈ aˈan. Nak nequeˈrabi resil, nabal nequeˈpa̱ban re.
Cˈaˈru rajbal nak quia̱tinac saˈ jaljo̱quil ru a̱tin li Jesús
34 Chixjunil aˈin saˈ jaljo̱quil ru a̱tin quixye li Jesús reheb li qˈuila tenamit. Ut ma̱cˈaˈ quixye reheb chi ma̱cuaˈ ta saˈ jaljo̱quil ru a̱tin. 35 Nak quixba̱nu chi joˈcan quitzˈakloc ru li quixye li profeta nak quixye chi joˈcaˈin:
Tina̱tinak riqˈuineb saˈ jaljo̱quil ru a̱tin. Tinchˈolob xya̱lal li cˈaˈak re ru mukmu chak chalen saˈ xticlajic li ruchichˈochˈ.
Li Jesús quixchˈolob xya̱lal chirix li yibru pim
36 Ut nak quixchakˈrabiheb li tenamit, li Jesús qui‑oc saˈ cab. Ut nak queˈcuulac eb lix tzolom riqˈuin, queˈxye re: ―Ka̱cuaˈ, chˈolob chiku li xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li yibru pim saˈ li acui̱mk, chanqueb. 37 Quichakˈoc li Jesús ut quixye reheb: ―Li na‑acuoc re li cha̱bil iyaj, aˈan la̱in li Cˈajolbej. 38 Ut li chˈochˈ, aˈan li ruchichˈochˈ. Ut li cha̱bil iyaj, aˈaneb li cuanqueb rubel xcuanquil li nimajcual Dios. Ut li yibru pim, aˈaneb li cuanqueb rubel xcuanquil laj tza. 39 Ut li xicˈ na‑iloc, aˈan li qui‑acuoc re li yibru pim. Aˈan laj tza. Ut lix kˈehil xsicˈbal ru li acui̱mk, aˈan li rosoˈjic li ruchichˈochˈ. Ut eb laj sicˈol re, aˈaneb lix ángel li Dios. 40 Ut joˈ ajcuiˈ nak nachˈutuba̱c ut nacˈateˈ saˈ xam li pim, joˈcan ajcuiˈ nak toxrakekˈ li ruchichˈochˈ aˈin. 41 La̱in li Cˈajolbej tintaklaheb chak lin ángel ut eb aˈan toleˈisi̱nk reheb chixjunileb laj ma̱c saˈ xya̱nkeb li cuanqueb rubel xnimajcual cuanquilal li Dios. Ut teˈisi̱k ajcuiˈ chixjunileb li nequeˈqˈuehoc re chi ma̱cobc li tenamit. 42 Ut teˈqˈuehekˈ saˈ li horno li lochlo cuiˈ li xam. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li cˈuxuxi̱nc ruch e xban li raylal li teˈxcˈul. 43 Ut li ti̱queb xchˈo̱l teˈqˈuehekˈ xlokˈal. Chanchanakeb li sakˈe saˈ lix nimajcual cuanquilal li Dios lix Yucuaˈeb. Li ani na‑abin re li yo̱quin chixyebal chixqˈuehak retal chi us li ninye.
Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li tumin mukmu saˈ chˈochˈ
44 Lix nimajcual cuanquilal li choxa, aˈan chanchan li tumin mukbil saˈ chˈochˈ. Quitauman xban jun li cui̱nk. Ut li cui̱nk aˈan quixmuk cuiˈchic xcaˈ sut li tumin. Kˈaxal quisahoˈ saˈ xchˈo̱l nak coxcˈayi chixjunil li cˈaˈru cuan re ut quixlokˈ li chˈochˈ li mukmu cuiˈ li tumin.
Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li kˈol kˈaxal terto xtzˈak
45 Ut lix nimajcual cuanquilal li Dios, aˈan chanchan ajcuiˈ jun li cui̱nk aj yaconel li naxsicˈ li terto̱quil pec perla xcˈabaˈ. 46 Ut nak quixtau jun li perla kˈaxal cha̱bil, quixcˈayi chixjunil li cˈaˈru cuan re ut quixlokˈ li perla li kˈaxal terto xtzˈak.
Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li yoy re chapoc car
47 Joˈcan ajcuiˈ lix nimajcual cuanquilal li Dios, aˈan chanchan li yoy li quiqˈueman saˈ li palau ut qˈuila pa̱y chi car quirisi chak. 48 Ut nak quinujac, queˈrisi chire li haˈ ut queˈoc chixsicˈbal ru li car. Li cha̱bil queˈxxoc ut queˈxqˈue saˈ li chacach ut li incˈaˈ us queˈxtzˈek. 49 Joˈcan ajcuiˈ ta̱uxma̱nk saˈ rosoˈjic li ruchichˈochˈ. Teˈcha̱lk eb li ángel ut aˈan toleˈisi̱nk reheb li incˈaˈ useb xnaˈleb saˈ xya̱nkeb li ti̱queb xchˈo̱l. 50 Ut teˈqˈuehekˈ li incˈaˈ useb xnaˈleb saˈ li horno li lochlo cuiˈ li xam. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li cˈuxuxi̱nc ruch e xban li raylal li teˈxcˈul. 51 Li Jesús quixpatzˈ reheb: ―¿Ma xetau xya̱lal chixjunil li jaljo̱quil ru a̱tin aˈin?― Eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye re: ―Ka̱cuaˈ, xkatau xya̱lal, chanqueb. 52 Li Jesús quixye reheb: ―Joˈcan nak chixjunileb li nequeˈxnau cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab ut nequeˈxtzol rib cuiqˈuin, eb aˈan chanchaneb laj e̱chal cab li narisi saˈ lix cˈu̱leba̱l li cˈaˈru acˈ joˈ ajcuiˈ li cˈaˈru kˈel, chan li Jesús. (Quixye chi joˈcan xban nak cuan xlokˈal li naˈleb qˈuebil najter xban li Dios ut cuan ajcuiˈ xlokˈal li acˈ naˈleb qˈuebil xban li Jesús.)
Li Jesús quitzˈekta̱na̱c xban lix tenamit aj Nazaret
53 Ut nak quirakeˈ xyebal li jaljo̱quil ru a̱tin aˈin, li Jesús qui‑el saˈ li tenamit Capernaum. 54 Ut nak quicuulac saˈ lix tenamit Nazaret, quixtzoleb saˈ li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío. Ut eb aˈan queˈsach xchˈo̱leb chirabinquil li quixye li Jesús, ut queˈxye chi ribileb rib: ―¿Bar naxtau lix naˈleb li cui̱nk aˈin? ¿Chanru nak naru xba̱nunquil li milagro aˈin li nalajxba̱nu? 55 ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈan li ralal laj pechˈ? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ lix María lix naˈ? Ut, ¿ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈan li raseb laj Jacobo ut laj José, laj Simón ut laj Judas? 56 Ut, ¿ma ma̱cuaˈ ta biˈ saˈ kaya̱nk cuanqueb li ranab? ¿Bar ta cuiˈ xtau chixjunil lix naˈleb? chanqueb. 57 Ut incˈaˈ queˈraj rabinquil ut queˈxtzˈekta̱na. Aˈ ut li Jesús quixye reheb: ―Junak profeta qˈuebil xlokˈal. Abanan saˈ lix tenamit ut saˈ li rochoch incˈaˈ qˈuebil xlokˈal, chan. 58 Ut incˈaˈ qˈui li milagros li quixba̱nu aran xban nak incˈaˈ queˈraj pa̱ba̱nc li tenamit.
Queˈxtiquib lix cˈanjel laj Bernabé ut laj Saulo
13 Saˈ xya̱nkeb laj pa̱banel aran Antioquía cuanqueb profeta ut cuanqueb aj tzolonel. Aˈaneb aˈin: laj Bernabé, laj Simón li nequeˈxye Niger re, laj Lucio Cirene xtenamit, laj Manaén li quiqˈuiresi̱c riqˈuin laj Herodes li acuabej, ut laj Saulo. 2 Nak yo̱queb chi tijoc chiru li Dios ut chi ayunic, li Santil Musikˈej quixye reheb: ―Qˈuehomakeb xjuneseb laj Saulo ut laj Bernabé re nak teˈxba̱nu li cˈanjel aˈin li sicˈbileb cuiˈ ru inban, chan. 3 Queˈxba̱nu lix ayu̱n ut queˈtijoc nak queˈxqˈue li rukˈeb saˈ xbe̱neb laj Saulo ut laj Bernabé. Tojoˈnak queˈxchakˈrabiheb. 4 Laj Saulo ut laj Bernabé queˈco̱eb Seleucia joˈ quiyeheˈ reheb xban li Santil Musikˈej. Queˈel aran ut queˈco̱eb chiru haˈ toj Chipre. 5 Ut nak queˈcuulac Salamina, queˈxchˈolob xya̱lal li ra̱tin li Dios saˈ eb li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío. Ut laj Juan Marcos yo̱ ajcuiˈ chixtenkˈanquileb. 6 Yo̱queb chixbeninquil chixjunil li naˈajej li sutsu saˈ haˈ. Queˈcuulac saˈ li tenamit Pafos. Aran queˈxtau jun aj tu̱l aj judío. Barjesús lix cˈabaˈ. Li cui̱nk aˈan aj balakˈ. Naxye nak saˈ xcˈabaˈ li Dios naa̱tinac. Abanan moco ya̱l ta. 7 Li cui̱nk aˈan cuan riqˈuin laj Sergio Paulo, li qˈuebil xcuanquil chi takla̱nc saˈ li naˈajej aˈan. Laj Sergio Paulo, li cuan xnaˈleb, quixtakla xbokbaleb laj Saulo ut laj Bernabé xban nak quiraj rabinquil li ra̱tin li Dios. 8 Abanan yo̱ chi chˈiˈchˈiˈi̱nc laj Barjesús laj tu̱l. (Chi jalbil ru li cˈabaˈej aˈan naraj naxye Elimas.) Yo̱ chixchˈiˈchˈiˈinquileb xban nak incˈaˈ quiraj nak ta̱pa̱ba̱nk laj Sergio Paulo. 9 Xban nak cuan li Santil Musikˈej riqˈuin, laj Saulo li nayeman ajcuiˈ aj Pablo re, quixnau nak incˈaˈ us xnaˈleb laj Barjesús. Joˈcan nak quixcaˈya saˈ ru. 10 Ut quixye re: ―La̱at chanchanat laj tza. La̱at aj ticˈtiˈ. Xicˈ nacacuil li ti̱quilal. Junes balakˈic ut ma̱usilal nacaba̱nu. La̱at nacapoˈ ru li rusilal li Ka̱cuaˈ. 11 Anakcuan li Ka̱cuaˈ ta̱rakok a̱tin saˈ a̱be̱n. Tatmutzˈokˈ ut najt incˈaˈ ta̱ilok xnakˈ a̱cuu, chan laj Pablo. Ut saˈ junpa̱t quimoy ut quikˈojyi̱noˈ saˈ xnakˈ ru. Quixyal xsicˈbal ani ta̱chˈilo̱nk re. 12 Ut nak laj Sergio Paulo quiril li cˈaˈru quixcˈul laj tu̱l, quixpa̱b li Ka̱cuaˈ. Sachso xchˈo̱l chirabinquil li tijleb chirix li Ka̱cuaˈ.
Laj Pablo ut laj Bernabé queˈxchˈolob xya̱lal aran Antioquía xcue̱nt Pisidia
13 Laj Pablo queˈel Pafos saˈ jucub joˈqueb ajcuiˈ li rochben ut queˈco̱eb Perge xcue̱nt Panfilia. Aran queˈxcanab ribeb ut laj Juan Marcos quisukˈi Jerusalén. 14 Eb aˈan queˈnumeˈ Perge ut queˈcuulac Antioquía xcue̱nt Pisidia. Saˈ li hiloba̱l cutan queˈoc saˈ li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío ut queˈcˈojla aran. 15 Eb laj cˈamol be queˈril xsaˈ li chakˈrab ut queˈril ajcuiˈ xsaˈ li hu li queˈxtzˈi̱ba li profeta. Ut chirix aˈan queˈxye re laj Pablo: ―Ex kas ki̱tzˈin, cui cuan li cˈaˈru te̱ye re xqˈuebal xcacuil xchˈo̱leb li tenamit, takaj rabinquil anakcuan, chanqueb. 16 Quixakli laj Pablo ut quixtaksi li rukˈ re xyebal reheb nak incˈaˈ chic teˈchoki̱nk. Quixye: ―Ex aj judío ut la̱ex li ma̱cuaˈex aj judío, li nequelokˈoni li Ka̱cuaˈ, abihomak li tinye e̱re. 17 Li Dios li nequeˈxlokˈoni li ralal xcˈajol laj Israel, aˈan quixsiqˈueb ru li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. Quirosobtesiheb ut quixtamresiheb nak cuanqueb aran Egipto. Ut riqˈuin xnimal xcuanquil quirisiheb saˈ li tenamit aˈan. 18 Caˈcˈa̱l chihab quixcuy chak rilbaleb nak yo̱queb chak chi numecˈ saˈ li chaki chˈochˈ. 19 Quixsach ruheb cuukub li xni̱nkal ru tenamit saˈ li naˈajej Canaán ut li naˈajej aˈan quicana chokˈ reheb laj Israel. 20 Chixjunil aˈin quicˈulman chiru ca̱hib ciento riqˈuin mero ciento chihab. Chirix aˈan li Dios quixqˈueheb aj rakol a̱tin chi takla̱nc saˈ xbe̱neb toj qui‑oc laj Samuel li profeta. 21 Chirix chic aˈan queˈxtzˈa̱ma xreyeb. Ut li Dios quixqˈue laj Saúl chokˈ xreyeb. Aˈan quitaklan saˈ xbe̱neb chiru caˈcˈa̱l chihab. Laj Saúl aˈan ralal laj Cis xcomoneb li ralal xcˈajol laj Benjamín. 22 Ut nak qui‑isi̱c laj Saúl, li Dios quixqˈue laj David chokˈ xreyeb ut quixye: ―Xinsicˈ ru laj David ralal laj Isaí. Nacuulac chicuu lix naˈleb li cui̱nk aˈan. Aˈan tixba̱nu chixjunil li cˈaˈru nacuaj la̱in, chan. 23 Ut saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol aˈan, li Dios quixqˈue chi yoˈla̱c li Jesús laj Colol re li tenamit Israel joˈ quixyechiˈi reheb. 24 Nak toj ma̱jiˈ nacˈulun li Jesús, laj Juan yo̱ chixchˈolobanquil chiruheb chixjunileb laj Israel nak tento teˈxyotˈ xchˈo̱l teˈxjal xcˈaˈux ut teˈxcˈul li cubi haˈ. 25 Nak ac rakecˈ re xba̱nunquil lix cˈanjel, laj Juan quixye, “¿Anihin la̱in nak nequecˈoxla? Moco la̱in ta li yo̱quex chiroybeninquil. Cha̱lc ban re chicuix li yo̱quex chiroybeninquil. Aˈan nim xcuanquil chicuu la̱in. Moco incˈulub ta xhitbal xcˈa̱mal lix xa̱b,” chan laj Juan. 26 Ex kas ki̱tzˈin, la̱ex ralal xcˈajol laj Abraham, ut la̱ex li ma̱cuaˈex aj judío li nequexucua ru li Dios, taklanbil chak chokˈ e̱re laj Colonel. 27 Li cuanqueb Jerusalén ut eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li tenamit incˈaˈ queˈxtau ru li queˈxye eb li profeta. Incˈaˈ queˈxnau nak li Jesús, aˈan laj Colonel. Abanan nak queˈxkˈaxtesi chi ca̱mc li Jesús, quitzˈakloc ru li a̱tin li queˈxye li profeta, li na‑ileˈ chiruheb rajlal saˈ li hiloba̱l cutan. 28 Usta incˈaˈ queˈxtau xma̱c, queˈxtzˈa̱ma chiru laj Pilato nak tixqˈue chi camsi̱c li Jesús. 29 Nak ac xcˈul chixjunil li raylal li quiyeheˈ chak chirix xbaneb li profeta junxil, queˈrisi chiru cruz ut queˈxmuk. 30 Abanan li Dios quixcuaclesi cuiˈchic chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak. 31 Ut chiru nabal cutan qui‑ileˈ ru xbaneb li queˈochbenin re junxil nak qui‑el Galilea ut co̱ Jerusalén. Ut aˈaneb chic nequeˈyehoc resil li queˈril reheb li tenamit anakcuan. 32 Joˈcan ajcuiˈ la̱o yo̱co chixchˈolobanquil che̱ru li cha̱bil esilal aˈin: nak li Dios quixcuaclesi cuiˈchic chi yoˈyo li Jesucristo. 33 Quitzˈakloc ru chokˈ ke la̱o li alal cˈajolbej li quixyechiˈi chak li Dios reheb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ junxil joˈ tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Salmos li naxye chi joˈcaˈin: La̱at li tzˈakal cualal. Anakcuan xatinqˈue saˈ a̱cuanquil, chan li Dios. 34 Quixcuaclesi cuiˈchic chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak ut incˈaˈ chic ta̱ca̱mk joˈ tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Isaías li naxye chi joˈcaˈin: La̱in texcuosobtesi ut tinqˈue e̱re li ma̱tan li quinyechiˈi re laj David junxil. 35 Ut naxye ajcuiˈ saˈ li Salmos: Incˈaˈ ta̱canab chi kˈa̱c lix tibel la̱ Santil Alal. 36 Relic chi ya̱l laj David nak toj yoˈyo̱k quicˈanjelac chiru lix tenamit joˈ quiraj li Dios. Quicam ut quimukeˈ chixcˈatk lix xeˈto̱nil yucuaˈ ut quikˈa lix tibel. 37 Abanan li jun li quicuaclesi̱c cuiˈchic chi yoˈyo xban li Dios, aˈan incˈaˈ quikˈa lix tibel. 38 Joˈcan ut nak chenauhak la̱ex, kas ki̱tzˈin, nak nakajultica che̱ru nak caˈaj cuiˈ saˈ xcˈabaˈ li Jesús li quicuacli cuiˈchic chi yoˈyo cuan xcuybal xsachbal le̱ ma̱c. 39 Incˈaˈ quiti̱cobresi̱c xchˈo̱leb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ riqˈuin xba̱nunquil li naxye saˈ lix chakˈrab laj Moisés, abanan anakcuan naru chic ta̱ti̱cobresi̱k kachˈo̱l riqˈuin xpa̱banquil li Jesús. 40 Joˈcan nak cheqˈuehak retal chi us re nak incˈaˈ ta̱cha̱lk saˈ e̱be̱n li raylal li queˈxye chak li profetas junxil. 41 Aˈan aˈin li queˈxtzˈi̱ba li profeta junxil:
Cherabihak, la̱ex li nequextzˈekta̱nan re li cua̱tin. Chisachk e̱naˈleb ut chex‑osokˈ ta. La̱in yo̱quin chixba̱nunquil jun li sachba chˈo̱lej saˈ eb li cutan aˈin. Li sachba chˈo̱lej li yo̱quin chixba̱nunquil incˈaˈ raj te̱pa̱b cui yal ani ta junak ta̱serakˈi̱nk e̱re.
42 Nak queˈel laj Pablo ut laj Bernabé saˈ li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío, li ma̱cuaˈeb aj judío queˈxtzˈa̱ma chiru laj Pablo nak ta̱cha̱lk cuiˈchic saˈ li hiloba̱l cutan jun chic re nak tixchˈolob cuiˈchic xya̱lal chiruheb. 43 Nak queˈxchakˈrabiheb li tenamit, nabaleb laj judío joˈqueb ajcuiˈ li queˈoc saˈ xya̱nkeb aˈan queˈxta̱ke laj Pablo ut laj Bernabé. Laj Pablo ut laj Bernabé yo̱queb chixqˈuebal xnaˈlebeb re nak teˈcua̱nk saˈ xya̱lal joˈ naraj li Dios. 44 Saˈ li hiloba̱l cutan jun chic, yal cuib oxib aj chic li incˈaˈ queˈcuulac chi abi̱nc nak queˈxchˈutub ribeb chixjunileb li cuanqueb saˈ li tenamit chirabinquil li ra̱tin li Dios li tixye laj Pablo. 45 Ut nak queˈril li qˈuila tenamit eb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj judío, cˈajoˈ nak queˈcakoˈ xchˈo̱leb. Queˈoc chixcuechˈinquil laj Pablo. Queˈxhob ut queˈxmajecua. 46 Laj Pablo ut laj Bernabé queˈxye chi cauheb xchˈo̱l: ―Relic chi ya̱l nak xbe̱n cua raj e̱re la̱ex aj judío xkaye resil li ra̱tin li Dios. Abanan la̱ex xetzˈekta̱na ut xecˈoxla nak moco e̱cˈulub ta li junelic yuˈam. Joˈcan nak anakcuan takaye resil reheb li ma̱cuaˈeb aj judío. 47 Tento takaye xban nak joˈcan coxtakla cuiˈ chak li Ka̱cuaˈ Dios nak quixye:
Xatinxakab re ta̱chˈolob xya̱lal chiruheb li ma̱cuaˈeb aj judío ut ta̱ye resil li colba‑ib jun sut saˈ ruchichˈochˈ.
48 Nak queˈrabi li cˈaˈru quixye laj Pablo, li ma̱cuaˈeb aj judío queˈsahoˈ saˈ xchˈo̱leb ut queˈxqˈue xcuanquil li ra̱tin li Dios. Queˈpa̱ban li joˈ qˈuial li quixye li Dios nak ta̱cua̱nk xyuˈameb chi junelic. 49 Ut yo̱ rabinquil resil li ra̱tin li Dios saˈ chixjunil li naˈajej aˈan. 50 Eb laj judío queˈxtacchiˈi chak eb li ixk li nequeˈxqˈue xcuanquil lix pa̱ba̱leb, li nequeˈqˈueheˈ xlokˈal joˈqueb ajcuiˈ li cui̱nk li cuanqueb xcuanquil saˈ li tenamit. Queˈxyoˈob jun ra xi̱cˈ saˈ xbe̱neb laj Pablo ut laj Bernabé. Ut queˈrisiheb saˈ lix tenamiteb. 51 Laj Pablo ut laj Bernabé queˈxchikˈchikˈi li poks chi rokeb nak queˈel saˈ li tenamit re xcˈutbal nak incˈaˈ us queˈxba̱nu reheb. Ut chirix aˈan queˈco̱eb Iconio. 52 Ut eb laj pa̱banel cˈajoˈ xsahil saˈ xchˈo̱leb ut li Santil Musikˈej cuan riqˈuineb.
Copyright © 2000 by Wycliffe Bible Translators International