Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

M’Cheyne Bible Reading Plan

The classic M'Cheyne plan--read the Old Testament, New Testament, and Psalms or Gospels every day.
Duration: 365 days
Kekchi (KEK)
Version
Error: Book name not found: 1Chr for the version: Kekchi
HEBREOS 12

Chikacˈoxla li Jesucristo

12  Numtajenak xqˈuialeb laj pa̱banel li queˈcuan chak najter. Kaqˈuehak retal chanru lix pa̱ba̱leb. Chanru nak queˈpa̱ban chak aˈan, joˈcan ajcuiˈ takaba̱nu la̱o. Cui junak naraj a̱linac, narisi chixjunil li naa̱lobresin re ut naxyal xkˈe chi a̱linac. Joˈcan ajcuiˈ takaba̱nu la̱o. Takacanab chixjunil li cˈaˈak re ru nachˈiˈchˈiˈin ke saˈ li kapa̱ba̱l ut takacanab ajcuiˈ li ma̱c li nachapoc ke. Chikacuyak taxak li cˈaˈak re ru tento xcuybal re nak takaba̱nu joˈ naraj li Dios. Kaqˈuehak kachˈo̱l chixta̱kenquil li Jesucristo laj cˈamol be chiku. Aˈan naqˈuehoc re li kapa̱ba̱l ut naxtzˈakobresi ru. Usta xuta̱nal li ca̱mc quixcˈul chiru li cruz, abanan incˈaˈ quixqˈue saˈ xchˈo̱l. Ut quixcuy li raylal saˈ kacˈabaˈ la̱o xban nak lix sahilal xchˈo̱l quiqˈueheˈ re mokon. Ut anakcuan cuan saˈ choxa saˈ xnim ukˈ li Dios.

Li Dios nocoxtij xban nak la̱o li ralal xcˈajol

Cheqˈuehak retal chanru nak quixcuy li rahobtesi̱c li Jesucristo xbaneb laj ma̱c. Joˈcan ajcuiˈ la̱ex. Checuyak li ra xi̱cˈ ut incˈaˈ chichˈina̱nk e̱chˈo̱l saˈ le̱ pa̱ba̱l. La̱ex toj ma̱jiˈ nequexcamsi̱c xban nak nequeqˈue e̱chˈo̱l chixcolbal e̱rib chiru li ma̱c. ¿Ma ac xsach saˈ e̱chˈo̱l li cˈaˈru quixye li Dios re xchˈolobanquil le̱ naˈleb? Li Dios naa̱tinac e̱riqˈuin joˈ naa̱tinac junak yucuaˈbej riqˈuin lix cocˈal. Joˈcaˈin tzˈi̱banbil saˈ li Santil Hu:

Ex cualal incˈajol, me̱tzˈekta̱na le̱ tijbal li ninye e̱re, chi moco chichˈina̱nk e̱chˈo̱l nak nequexinkˈus.
La̱in nintij li ani ninra ut ninkˈus chi cau li ani nincˈul chokˈ cualal incˈajol.

Tento nak te̱cuy li tijecˈ re nak te̱tau e̱naˈleb. Joˈcan nak nequexxtij li Dios xban nak la̱ex li ralal xcˈajol. ¿Ma cuan ta biˈ junak alalbej incˈaˈ natijeˈ xban lix yucuaˈ? Cui li Dios incˈaˈ nequextij joˈ nak naxtijeb chixjunileb li ralal xcˈajol, aˈan naraj naxye nak la̱ex ma̱cuaˈex tzˈakal ralal xcˈajol. Ut li Dios ma̱cuaˈ ajcuiˈ tzˈakal e̱yucuaˈ. Saˈ kacaˈchˈinal, li kanaˈ kayucuaˈ nocoeˈxkˈus ut naka‑oxlokˈiheb. ¿Ma tojaˈ ta chic li kachoxahil yucuaˈ incˈaˈ takapa̱b nak toxkˈus? Cui nakapa̱b li kakˈusbal naxqˈue li Dios, cua̱nk kayuˈam chi junelic. 10 Saˈ kacaˈchˈinal li kanaˈ kayucuaˈ nocoeˈxkˈus joˈ nequeˈcuulac chiruheb aˈan. Aban li Ka̱cuaˈ Dios nocoxkˈus chi tzˈakal. Nocoxkˈus re nak ta̱ti̱cokˈ kachˈo̱l ut toxsantobresi xban nak aˈan santo. 11 Relic chi ya̱l nak nakacˈul li kakˈusbal moco sa ta nakecˈa. Ra ban nakecˈa nak nocokˈuseˈ. Abanan cui nakacuy kˈusecˈ mokon nakatau xya̱lal nak riqˈuin li kˈusecˈ nacha̱biloˈ li kayuˈam ut ta̱tukla̱k ajcuiˈ li kachˈo̱l.

Kˈaxal xucuajel xtzˈekta̱nanquil li ra̱tin li Dios

12 Checacuubresihak le̱ rok e̱rukˈ li ma̱cˈaˈ xmetzˈe̱u. Lix ya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin aˈan aˈin: Checacuubresi le̱ chˈo̱l re nak incˈaˈ ta̱chˈina̱nk e̱chˈo̱l saˈ le̱ pa̱ba̱l. 13 Ti̱cobresihomak ru le̱ be re nak li ye̱k incˈaˈ chic tixbachˈ li rok; ta̱cacuu̱k ban. Naraj naxye: ti̱cak taxak le̱ yuˈam re nak li toj acˈ saˈ lix pa̱ba̱l incˈaˈ ta̱chˈina̱nk xchˈo̱l. Teˈcacuu̱k ban xchˈo̱leb saˈ lix pa̱ba̱leb. 14 Chexcua̱nk saˈ tuktu̱quil usilal riqˈuineb le̱ ras e̱ri̱tzˈin. Chexcua̱nk saˈ ti̱quilal ut saˈ santilal, xban nak cui ma̱cˈaˈ e̱santilal ma̱ jokˈe te̱ril ru li Dios. 15 Chetenkˈa e̱rib che̱ribil e̱rib saˈ le̱ pa̱ba̱l re nak ma̱ jun e̱re ta̱tzˈekta̱na̱nk li rusilal li Dios. Cheba̱nu cue̱nt re nak incˈaˈ te̱yoˈob li cˈahi̱nc ib saˈ e̱ya̱nk. Cui joˈcan te̱ba̱nu naru naniman ru li chˈaˈajquilal ut ma̱re nabaleb teˈxic cuiˈchic saˈ li ma̱c xban aˈan. 16 Ma̱ ani taxak junak saˈ e̱ya̱nk yal tixlakˈab rib chi incˈaˈ sumsu. Chi moco cheba̱nu joˈ quixba̱nu laj Esaú nak quixtzˈekta̱na lix lokˈlaj ma̱tan. Laj Esaú quixcˈul raj lix ma̱tan xban nak aˈan li xbe̱n alalbej. Abanan quixtzˈekta̱na lix ma̱tan xban nak quixcˈayi yal riqˈuin jun cuaˈal chi cua. 17 La̱ex nequenau nak mokon quixrahi raj cuiˈchic xcˈulbal li rosobtesinquil laj Esaú riqˈuin lix yucuaˈ. Abanan incˈaˈ chic quiru xban nak ac quixtzˈekta̱na. Ta̱ya̱bak nak quixtzˈa̱ma cuiˈchic, aban incˈaˈ chic quiru. Ma̱cˈaˈ chic xjalenquil. 18 La̱ex incˈaˈ queba̱nu joˈ queˈxba̱nu eb laj Israel najter kˈe cutan. Eb aˈan queˈjiloc riqˈuin li tzu̱l Sinaí nak li Dios quixqˈue lix chakˈrab re laj Moisés saˈ li tzu̱l aˈan. Quicuan xam. Quikˈojyi̱noˈ ut quicuan ajcuiˈ cak‑sut‑ikˈ. 19 Eb aˈan queˈrabi xya̱b li trompeta ut queˈrabi ajcuiˈ xya̱b xcux li Dios nak quia̱tinac riqˈuineb. Ut queˈxtzˈa̱ma nak meˈa̱tina̱c chic xban li Dios. 20 Queˈxye chi joˈcan xban nak incˈaˈ queˈxcuy rabinquil li chakˈrab li naxye nak ta̱camsi̱k chi pec li ani ta̱xic aran saˈ li tzu̱l, usta xul. 21 Xban nak kˈaxal xucuajel rilbal li yo̱ chi uxc saˈ xbe̱n li tzu̱l, laj Moisés quixye: Cˈajoˈ nak ninxucuac ut ninsicsot xban inxiu, chan. 22 Abanan la̱ex incˈaˈ xeba̱nu joˈ queˈxba̱nu eb laj Israel. Nak la̱ex nequepa̱b li Cristo, chanchan nak ac xexjiloc riqˈuin li tzu̱l Sión. Sión naraj naxye li santil choxa cuan cuiˈ li yoˈyo̱quil Dios. Acˈ Jerusalén nayeman ajcuiˈ re li naˈajej aˈan. Aran cuanqueb li qˈuila okˈob chi ángel. Yo̱queb chixlokˈoninquil li Dios. 23 Junaj chic e̱ru la̱ex aj pa̱banel. Ut tzˈi̱banbil le̱ cˈabaˈ saˈ choxa. Textzˈako̱nk saˈ choxa e̱rochbeneb li ti̱queb xchˈo̱l li ac tzˈakobresinbil ruheb xban li Dios. Cuanquex chi sum a̱tin riqˈuin li Dios li ta̱rakok a̱tin saˈ xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. 24 Ut cuanquex chi sum a̱tin riqˈuin li Ka̱cuaˈ Jesucristo, li quixakaban xcuanquil li acˈ contrato. Kˈaxal nim xcuanquil lix quiqˈuel li Jesucristo. Riqˈuin aˈan cuan xcuybal le̱ ma̱c. Ma̱cuaˈ joˈ li quicˈ li quixmayeja laj Abel najter kˈe cutan. 25 Me̱tzˈekta̱na li ra̱tin li Dios joˈ queˈxba̱nu eb laj Israel. Eb aˈan incˈaˈ queˈxcuy rabinquil xchakˈrab li Dios ut queˈxtzˈekta̱na li ra̱tin nak quichˈoloba̱c chak xya̱lal chiruheb aran saˈ li tzu̱l. Ut quirakeˈ a̱tin saˈ xbe̱neb. Cui incˈaˈ queˈcoleˈ eb aˈan, ¿ma tojaˈ ta chic la̱o tocolekˈ cui takatzˈekta̱na li Dios li naa̱tinac chak toj saˈ choxa? 26 Najter nak li Dios quia̱tinac saˈ li tzu̱l Sinaí, lix ya̱b xcux quirecˈasi li naˈajej aˈan. Ut li Dios quixye: Saˈ jun sut chic ma̱cuaˈ caˈaj cuiˈ li ruchichˈochˈ tincuecˈasi. Tincuecˈasi ajcuiˈ li choxa. 27 Nak naxye “jun sut chic” naraj naxye nak tixsach li ruchichˈochˈ, li choxa, ut chixjunil li cˈaˈak re ru yi̱banbil. Aˈut li incˈaˈ yi̱banbil, joˈ li musikˈanbil xban li Dios, aˈan ta̱cana̱k chi junelic. 28 Chikabantioxi chiru nak tocua̱nk riqˈuin li Dios chi junelic saˈ lix nimajcual cuanquilal. Aˈan ma̱ jaruj ta̱osokˈ. Cua̱nk ban chi junelic. Takalokˈoni li Dios chi anchal kachˈo̱l xban nak caˈaj cuiˈ aˈan xcˈulub lokˈoni̱c. Kaqˈuehak kachˈo̱l chixba̱nunquil li cˈaˈru naraj aˈan ut takaxucua ru. 29 Li kaDios chanchan jun li xam xban nak tixsach chixjunil li incˈaˈ us.

Error: Book name not found: Amos for the version: Kekchi
SAN LUCAS 1:39-80

Lix María quicuulac chirulaˈaninquil lix Elisabet

39 Ac xnumeˈ chic cuib oxib cutan nak lix María co̱ saˈ junpa̱t saˈ jun li naˈajej tzu̱l ru cuan saˈ xcue̱nt Judea. 40 Quicuulac saˈ rochoch laj Zacarías ut quixqˈue xsahil xchˈo̱l lix Elisabet. 41 Nak quirabi lix sahil xchˈo̱l lix Elisabet li quiqˈueheˈ xban lix María, quirecˈa nak qui‑ecˈan chak lix cˈulaˈal. Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan lix Elisabet quinujac chi Santil Musikˈej. 42 Ut lix Elisabet quixye chi cau xya̱b xcux: ―Osobtesinbilat saˈ xya̱nkeb chixjunileb li ixk ut osobtesinbil ajcuiˈ la̱ cˈulaˈal li ta̱yoˈla̱k. 43 La̱in moco incˈulub ta nak tatcha̱lk chicuilbal xban nak la̱at lix naˈ li Ka̱cuaˈ, li ninlokˈoni la̱in. 44 Nak xcuabi lix sahil inchˈo̱l xaqˈue, xcuecˈa nak lin cˈulaˈal x‑ecˈan chak xban xsahil xchˈo̱l. 45 Us xak a̱cue xban nak xapa̱b nak ta̱cˈulma̱nk li cˈaˈru xye li Ka̱cuaˈ, chan lix Elisabet.

Lix María cˈajoˈ xsahil saˈ xchˈo̱l ut quixlokˈoni li Ka̱cuaˈ

46 Ut lix María quixye:
    ―Chi anchal inchˈo̱l ninqˈue xlokˈal li Ka̱cuaˈ.
47     Nasahoˈ saˈ inchˈo̱l riqˈuin li Dios laj Colol cue,
48     xban nak xruxta̱na cuu la̱in aj cˈanjel chiru, usta ma̱cˈaˈ incuanquil. Chalen anakcuan us xak re chaˈkeb cue chixjunileb li tenamit.
49     Lokˈoninbil taxak ru li Ka̱cuaˈ li kˈaxal nim xcuanquil xban nak quixcˈutbesi chicuu lix nimal lix cuanquilal. Aˈan tzˈakal santo.
50     Li Ka̱cuaˈ junelic na‑uxta̱nan u. Naruxta̱na ruheb li nequeˈxucuan ru.
51     Sachba chˈo̱lej li quixba̱nu riqˈuin xnimal xcuanquil. Quixpoˈ ru li yo̱queb chix‑cˈoxlanquil xba̱nunquil li kˈetkˈeteb, li nequeˈrecˈa saˈ xchˈo̱leb nak ni̱nkeb xcuanquil.
52     Quirisi saˈ xnaˈajeb li cuanqueb saˈ xcuanquil. Ut quixqˈueheb xlokˈal li ma̱cˈaˈeb xcuanquil.
53     Li ma̱cˈaˈ cuan reheb naxqˈue chi nabal cˈaˈru reheb. Ut eb li biom naxtaklaheb chi ma̱cˈaˈ cuan reheb.
54     Aˈan junelic quixtenkˈaheb laj Israel lix tenamit ut incˈaˈ quisach saˈ xchˈo̱l ruxta̱nanquil ruheb,
55     xban nak joˈcan quixyechiˈi reheb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. Quixyechiˈi re laj Abraham nak ta̱ruxta̱na ruheb li ralal xcˈajol chi junelic, chan lix María.

56 Ut lix María quicuan oxib po riqˈuin lix Elisabet. Ut chirix aˈan quisukˈi saˈ rochoch.

Li xyoˈlajic laj Juan laj Cubsihom Haˈ

57 Quicuulac xkˈehil nak ta̱yoˈla̱k lix cˈulaˈal lix Elisabet ut quicuan jun lix cˈulaˈal chˈina te̱lom. 58 Nak queˈrabi resil li rech cabal joˈ cuiˈ eb li rechˈalal nak qui‑uxta̱na̱c ru lix Elisabet xban li Ka̱cuaˈ, queˈsahoˈ ajcuiˈ saˈ xchˈo̱leb aˈan. 59 Ac cuan cuakxakib cutan re li cˈulaˈal, nak quixcˈul li circuncisión. Aj Zacarías raj queˈxqˈue chokˈ xcˈabaˈ chokˈ re̱kaj lix yucuaˈ. 60 Abanan li naˈbej quixye: ―Incˈaˈ. Aj Juan takaqˈue chokˈ xcˈabaˈ, chan. 61 Queˈchakˈoc ut queˈxye re: ―¿Cˈaˈut nak ta̱cuaj xqˈuebal aj Juan chokˈ xcˈabaˈ? Ma̱ jun saˈ xya̱nkeb la̱ cuechˈalal cuan ta xcˈabaˈ joˈ aˈan, chanqueb. 62 Queˈxcˈut li rukˈeb chiru laj Zacarías re xpatzˈbal re cˈaˈru cˈabaˈej ta̱raj xqˈuebal chokˈ xcˈabaˈ li ralal. 63 Laj Zacarías quixpatzˈ jun xhu reheb re tixtzˈi̱ba li cˈabaˈej chiru. Ut saˈ li hu quixtzˈi̱ba “Juan lix cˈabaˈ te̱qˈue”. Nak queˈril li hu, queˈsach xchˈo̱leb chixjunileb. 64 Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan laj Zacarías quiru chic chi a̱tinac ut qui‑oc chixlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ Dios. 65 Cˈajoˈ nak queˈoc xxiuheb chixjunileb li rech cabal ut yalak bar saˈ li naˈajej tzu̱l ru li cuan saˈ xcue̱nt Judea qui‑el resil li cˈaˈru quicˈulman. 66 Ut chixjunileb li queˈabin re queˈxqˈue saˈ xchˈo̱leb ut queˈxye: ―¿Cˈaˈru anchal tixcˈanjela li cˈulaˈal aˈin nak ta̱nima̱nk? Nacˈutun nak cuan xcuanquil li Dios riqˈuin, chanqueb.

Li Profeta Zacarías quixye li cˈaˈru quicˈutbesi̱c chiru xban li Dios

67 Ut laj Zacarías lix yucuaˈ laj Juan quinujac chi Santil Musikˈej. Qui‑oc chi a̱tinac ut quixye li cˈaˈru quicˈutbesi̱c chiru xban li Dios. Ut quixye chi joˈcaˈin:
68     ―Lokˈoninbil taxak li Ka̱cuaˈ Dios li nequeˈxlokˈoni laj Israel xban nak xril xtokˈoba̱l ruheb lix tenamit ut xcoleb.
69     Xqˈue jun laj Colol ke kˈaxal nim xcuanquil. Quixsicˈ ru saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol li rey David laj cˈanjel chiru.
70     Aˈin quixyechiˈi chak junxilaj joˈ queˈxye ke li santil profetas.
71     Quixye reheb nak toxcol chiruheb li xicˈ nequeˈiloc ke ut torisi rubeleb xcuanquil.
72     Quixye nak ta̱ruxta̱na ruheb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ xban nak jultic re li quixye saˈ li santil contrato.
73     Li Ka̱cuaˈ riqˈuin juramento quixyechiˈi aˈan re laj Abraham li kaxeˈto̱nil yucuaˈ.
74     Quixye re nak aˈan ta̱colok ke chiruheb li xicˈ nequeˈiloc ke re nak tocˈanjelak chiru aˈan chi ma̱cˈaˈak kaxiu,
75     ut re ajcuiˈ nak junelic tocua̱nk saˈ santilal ut saˈ ti̱quilal chiru li Dios.
76     At cualal, la̱at xprofeta li nimajcual Dios. La̱at tatxic xbe̱n cua chiru li Ka̱cuaˈ ut ta̱chˈolob li xya̱lal chiruheb li tenamit re nak teˈxcauresi ribeb chixcˈulbal li Ka̱cuaˈ.
77     Ta̱cˈut chiruheb li tenamit chanru nak teˈcuyekˈ teˈsachekˈ lix ma̱queb ut teˈcolekˈ.
78     Xban nak kˈaxal nim ruxta̱n li Ka̱cuaˈ Dios, xtakla chak li Jun li ta̱cutanobresi̱nk re li kacˈaˈux.
79     Ut tixcutanobresi xcˈaˈuxeb li cuanqueb saˈ xkˈojyi̱nal ru li ma̱c, li ca̱mqueb re saˈ li ma̱usilal. Ut aˈan ta̱beresi̱nk ke saˈ li tuktu̱quilal, chan laj Zacarías.

80 Ut li cˈulaˈal yo̱ chi qˈui̱c ut yo̱ chi cacuu̱c saˈ xpa̱ba̱l. Ut quicuan saˈ li chaki chˈochˈ bar incˈaˈ qˈuiheb li tenamit toj quicuulac xkˈehil nak quixtiquib xchˈolobanquil li xya̱lal chiruheb laj Israel.