M’Cheyne Bible Reading Plan
Cazul fiicelor lui Ţelofhad
36 Conducătorii familiilor din clanul urmaşilor lui Ghilad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, care făceau parte din clanurile urmaşilor lui Iosif, au venit şi au vorbit înaintea lui Moise şi a celorlalţi conducători ai familiilor israelite. 2 Ei le-au zis:
– Când Domnul i-a poruncit stăpânului nostru să împartă ţara israeliţilor ca moştenire prin tragere la sorţi, El ţi-a poruncit să dai moştenirea fratelui nostru Ţelofhad, fiicelor lui. 3 Dar dacă ele se mărită cu bărbaţi din alte seminţii israelite, atunci moştenirea lor va fi luată din moştenirea seminţiei noastre şi adăugată seminţiei din care bărbatul face parte. Astfel, o parte din moştenirea noastră ne va fi luată. 4 Şi când va veni anul de veselie pentru israeliţi, moştenirea lor va fi adăugată seminţiei în care ele s-au măritat şi proprietatea va fi ştearsă astfel din moştenirea seminţiei părinţilor noştri.
5 Moise a poruncit israeliţilor din partea Domnului şi le-a zis:
– Ce spune seminţia urmaşilor lui Iosif este adevărat. 6 Iată ce porunceşte Domnul fiicelor lui Ţelofhad: „Se pot mărita cu cine doresc, dar să se mărite numai cu cineva dintr-un clan din seminţia tatălui lor. 7 Nici o moştenire a israeliţilor să nu treacă dintr-o seminţie într-alta, căci fiecare israelit trebuie să-şi păstreze pământul moştenit de la părinţii lui. 8 Orice fată care moşteneşte pământ în oricare din seminţiile israelite, trebuie să se mărite cu cineva dintr-un clan din seminţia tatălui ei, pentru ca fiecare israelit să păstreze moştenirea tatălui său. 9 Nici o moştenire nu va trece de la o seminţie la alta, ci fiecare din seminţiile israelite să-şi păstreze propria-şi moştenire.“
10 Fetele lui Ţelofhad au făcut după porunca pe care Domnul i-a dat-o lui Moise. 11 Fetele lui Ţelofhad – Mahla, Tirţa, Hogla, Milca şi Noa – s-au măritat cu verişori din partea tatălui lor. 12 Ele s-au măritat în interiorul clanurilor urmaşilor lui Manase, fiul lui Iosif, iar moştenirea lor a rămas în seminţia clanului tatălui lor.
13 Acestea sunt poruncile şi hotărârile pe care Domnul le-a dat israeliţilor prin Moise în câmpiile Moabului, lângă Iordan, în faţa Ierihonului.
Psalmul 80
Pentru dirijor. De cântat ca şi „Crinii mărturiei“. Al lui Asaf. Un psalm.
1 Ascultă-ne, Păstor al lui Israel,
Tu, Care-l conduci pe Iosif ca pe o turmă!
Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor, străluceşte
2 peste Efraim, Beniamin şi Manase!
Trezeşte-Ţi puterea
şi vino să ne salvezi!
3 Dumnezeule, adu-ne înapoi!
Fă să lumineze faţa Ta peste noi
şi vom fi eliberaţi!
4 Doamne, Dumnezeul Oştirilor,
până când te vei mai mânia
la auzul rugăciunii poporului Tău?
5 Îi hrăneşti cu pâine plămădită cu lacrimi
şi îi adapi cu lacrimi din plin.
6 Ne-ai făcut măr de discordie pentru vecinii noştri,
spre batjocura duşmanilor noştri.
7 Dumnezeu al Oştirilor[a], adu-ne înapoi!
Fă să lumineze faţa Ta peste noi
şi vom fi eliberaţi!
8 Ai adus o vie din Egipt,
ai alungat neamuri şi ai plantat-o.
9 I-ai făcut loc,
iar ea a prins rădăcini
şi a umplut ţara.
10 Munţii au fost acoperiţi de umbra viei,
şi cedrii lui Dumnezeu de ramurile ei.
11 Îşi trimitea mlădiţele până la mare[b],
până la râu[c] se întindeau vlăstarele ei.
12 De ce i-ai străpuns gardul
ca să o culeagă astfel toţi cei ce trec pe drum?
13 O râmă mistreţul din pădure
şi o pasc fiarele câmpului.
14 Dumnezeu al Oştirilor[d], întoarce-Te, Te rog!
Priveşte din ceruri şi ia aminte!
Cercetează via aceasta,
15 rădăcina pe care a sădit-o dreapta Ta,
fiul pe care l-ai înălţat pentru Tine!
16 Este arsă de foc şi tăiată.
Poporul Tău piere din pricina mustrării feţei Tale.
17 Mâna Ta să fie peste omul dreptei Tale,
peste fiul omului pe care l-ai înălţat pentru Tine!
18 Atunci noi nu ne vom mai întoarce de la Tine!
Înviorează-ne şi vom chema Numele Tău!
19 Doamne, Dumnezeul Oştirilor, adu-ne înapoi!
Fă să lumineze faţa Ta peste noi
şi vom fi eliberaţi!
Judecată împotriva conducătorilor, preoţilor şi profeţilor corupţi
28 Vai de acea cunună, mândria beţivilor din Efraim,
şi de floarea ofilită, frumuseţea ei glorioasă,
aşezată pe culmea văii mănoase
a celor doborâţi de vin!
2 Iată, Stăpânul are pe cineva puternic şi tare!
Ca o furtună cu grindină, distrugătoare,
ca o ploaie torenţială şi ca un potop puternic,
o va trânti la pământ cu mâna sa.
3 Cununa mândră a beţivilor din Efraim
va fi călcată în picioare,
4 iar floarea ofilită, frumuseţea ei glorioasă,
aşezată pe culmea văii mănoase,
va fi ca o măslină coaptă înainte de vreme;
oricine o vede o înghite imediat ce pune mâna pe ea.
5 În ziua aceea Domnul Oştirilor
va fi o cunună glorioasă,
o ghirlandă frumoasă
pentru rămăşiţa poporului Său;
6 va fi un duh de dreptate
pentru cel ce stă pe scaunul de judecată
şi tărie
pentru cei ce alungă duşmanul din faţa porţilor.
7 Dar şi aceştia se clatină de vin
şi ameţesc din cauza băuturilor tari:
preot şi profet sunt ameţiţi de băuturi tari,
sunt înghiţiţi de vin;
sunt ameţiţi de băuturi tari,
se clatină când au vedenii
şi se împiedică atunci când judecă.
8 Toate mesele sunt pline de vomă,
nu este nici un loc care să nu fie murdar.
9 «Pe cine crede El că învaţă cunoaşterea?
Cui crede El că explică mesajul?
Unora înţărcaţi de curând?
Unora tocmai luaţi de la sân?
10 El dă poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă,
regulă după regulă, regulă după regulă,
puţin aici, puţin acolo[a].»
11 De aceea, prin buze încâlcite
şi într-o altă limbă,
va vorbi El acestui popor,
12 celor cărora le-a spus:
«Iată locul de odihnă!
Lăsaţi-l pe cel ostenit să se odihnească!
Aici este odihna!»
Dar ei n-au vrut să asculte.
13 De aceea pentru ei Cuvântul Domnului va fi:
«Poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă,
regulă peste regulă, regulă peste regulă
puţin aici, puţin acolo»,
pentru ca, mergând, să cadă pe spate,
să fie zdrobiţi, să fie prinşi în cursă şi capturaţi.
14 De aceea, ascultaţi Cuvântul Domnului,
batjocoritorilor,
voi care conduceţi acest popor
în Ierusalim!
15 Aţi zis:
«Am încheiat un legământ cu Moartea
şi cu Locuinţa Morţilor avem o înţelegere.
Urgia năvalnică va trece
fără să ne atingă,
căci ne-am făcut din minciună adăpost
şi din înşelăciune[b] ascunzătoare.»
16 De aceea aşa vorbeşte Stăpânul Domn:
«Iată, pun în Sion o Piatră,
o Piatră încercată,
o Piatră din capul unghiului, preţioasă,
o Temelie sigură!
Oricine crede în El nu se va fi făcut de ruşine[c].
17 Eu voi face din judecata dreaptă o funie de măsură
şi din dreptate o cumpănă.
Grindina îţi va mătura adăpostul făcut din minciună,
iar apele îţi vor inunda ascunzătoarea.
18 Legământul vostru cu Moartea va fi anulat,
iar înţelegerea voastră cu Locuinţa Morţilor va cădea.
Când va trece urgia năvalnică
veţi fi striviţi de ea.
19 Ori de câte ori va trece, vă va apuca,
căci va trece dimineaţă de dimineaţă,
zi de zi şi noapte de noapte!»
Înţelegerea acestui mesaj
nu va produce decât groază.
20 Căci patul e prea scurt să te întinzi pe el,
iar învelitoarea prea îngustă să te înfăşori cu ea.
21 Domnul Se va ridica cum a făcut-o pe muntele Peraţim;
se va mânia ca în valea Ghivon,
ca să-Şi facă lucrarea, lucrarea Sa neobişnuită;
ca să-Şi ducă la îndeplinire fapta, fapta Sa nemaipomenită.
22 Acum dar, nu mai batjocoriţi,
ori lanţurile vi se vor strânge mai tare,
fiindcă am auzit de la Stăpânul, Domnul Oştirilor,
o hotărâre de nimicire a întregii ţări.
23 Luaţi aminte şi ascultaţi glasul meu!
Fiţi atenţi şi ascultaţi rostirea mea!
24 Oare plugarul ară tot anul pentru a semăna?
Oare tot anul brăzdează şi grăpează pământul?
25 Când i-a netezit suprafaţa,
oare nu împrăştie apoi mărar, nu seamănă chimion?
Nu plantează grâul în rânduri[d],
orzul în parcela lui[e]
şi secara albă drept margine?
26 Dumnezeul lui îl instruieşte în felul acesta.
Da, El îi dă învăţătură!
27 Mărarul nu se treieră cu treierătoarea,
nici chimionul nu se calcă cu tăvălugul,
ci mărarul se bate cu un băţ,
iar chimionul cu o nuia.
28 Grânele sunt zdrobite,
dar nu se treieră veşnic.
Roata carului de treierat trece peste ele,
dar caii nu le zdrobesc.
29 Şi lucrul acesta vine tot de la Domnul Oştirilor,
Care este minunat în sfat şi măreţ în înţelepciune.
1 Bătrânul[a], către aleasa doamnă[b] şi către copiii ei, pe care-i iubesc în adevăr – nu numai eu, ci toţi cei ce cunosc adevărul –, 2 datorită adevărului care rămâne în noi şi care va fi cu noi în veac: 3 harul, îndurarea şi pacea de la Dumnezeu Tatăl şi de la Isus Cristos, Fiul Tatălui, vor fi cu noi, în adevăr şi în dragoste!
4 M-am bucurat foarte mult că i-am găsit pe unii dintre copiii tăi umblând[c] în adevăr, aşa cum am primit poruncă de la Tatăl.
5 Acum, te rog, doamnă, nu ca şi cum ţi-aş scrie o poruncă nouă, ci una pe care o aveam de la început: să ne iubim unii pe alţii! 6 Iar dragostea este aceasta: să umblăm[d] potrivit cu poruncile Lui. Aceasta este porunca; aşa cum aţi auzit de la început, să umblaţi[e] în ea! 7 Căci în lume au ieşit mulţi înşelători, care nu mărturisesc că Isus Cristos a venit în trup. Acesta este înşelătorul şi anticristul. 8 Vegheaţi asupra voastră ca să nu pierdeţi lucrurile pentru care am[f] lucrat, ci să primiţi răsplată deplină. 9 Oricine o ia înainte şi nu rămâne în învăţătura lui Cristos, nu-L are pe Dumnezeu. Cel ce rămâne în învăţătura aceasta Îl are şi pe Tatăl, şi pe Fiul. 10 Dacă vine la voi cineva care nu aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă şi să nu-i spuneţi „Bun venit!“ 11 Căci cel ce-i spune „Bun venit!“ se face părtaş la lucrările lui rele.
12 Am multe să vă scriu, dar n-aş vrea să vi le scriu pe hârtie[g] şi cu cerneală, ci sper să vin la voi şi să vă vorbesc gură către gură, pentru ca bucuria noastră să fie deplină. 13 Copiii surorii tale alese te salută.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.