M’Cheyne Bible Reading Plan
Pedepse pentru încălcarea reglementărilor
20 Domnul i-a zis din nou lui Moise: 2 „Să le mai spui israeliţilor: «Dacă vreunul dintre israeliţi sau dintre străinii care locuiesc în Israel îşi vor da copiii lui Moleh[a], omul acela să fie pedepsit cu moartea; poporul din ţară să-l ucidă cu pietre. 3 Eu Îmi voi întoarce faţa împotriva acelui om şi-l voi nimici din poporul său, pentru că şi-a dat fiii lui Moleh, Mi-a spurcat Lăcaşul şi a profanat Numele Meu cel sfânt. 4 Dacă poporul din ţară îl va ierta atunci când îşi va da copiii lui Moleh şi nu-l va omorî, 5 Eu Însumi Îmi voi întoarce faţa împotriva acelui om şi împotriva clanului lui şi-l voi nimici din poporul lui, împreună cu toţi cei ce îl urmează prostituându-se înaintea lui Moleh.
6 Dacă se va duce cineva la cei ce cheamă duhurile morţilor[b] sau la descântători[c], ca să se prostitueze luându-se după ei, Îmi voi întoarce faţa împotriva lui şi îl voi nimici din poporul său.
7 De aceea sfinţiţi-vă şi fiţi sfinţi, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru. 8 Să păziţi poruncile Mele şi să le împliniţi; Eu sunt Domnul Care vă sfinţesc.
9 Cine îşi va blestema tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea; şi-a blestemat tatăl sau mama, prin urmare, trebuie să se facă ispăşire cu propriul lui sânge.
10 Dacă un bărbat a comis adulter cu soţia semenului său, cei doi adulteri să fie omorâţi.
11 Dacă un om se va culca[d] cu soţia tatălui său, descoperind astfel goliciunea tatălui său, cei doi să fie omorâţi; să se facă ispăşire cu propriul lor sânge.
12 Dacă un om se va culca cu nora sa, amândoi să fie omorâţi; ei au săvârşit o perversitate, prin urmare, sângele lor să cadă asupra lor.
13 Dacă un bărbat se va culca cu un alt bărbat la fel cum se culcă cu o femeie, amândoi au săvârşit o urâciune; să fie nimiciţi şi să se facă ispăşire cu propriul lor sânge.
14 Dacă un bărbat va lua de soţie atât pe fată, cât şi pe mama ei, lucrul acesta este o nelegiuire. Să fie arşi în foc atât el, cât şi ele, pentru ca nelegiuirea să nu-şi mai găsească loc printre voi.
15 Dacă un bărbat se va împreuna cu un animal, atunci atât bărbatul, cât şi animalul să fie nimiciţi.
16 Dacă o femeie se va apropia de un animal ca să se împerecheze cu el, să nimiciţi atât femeia, cât şi animalul. Să fie nimiciţi şi astfel sângele lor să cadă asupra lor.
17 Dacă un om o va lua pe sora sa, fiica tatălui său sau fiica mamei sale, şi-i va vedea goliciunea, iar ea îi va vedea goliciunea lui, fapta aceasta este o urâciune; să fie nimiciţi amândoi sub privirea poporului lor. El a descoperit goliciunea surorii lui şi, prin urmare, trebuie să-şi poarte pedeapsa.
18 Dacă un bărbat se culcă cu o femeie care este în perioada necurăţiei ei, descoperindu-i astfel goliciunea, dacă el îi descoperă scurgerea şi ea îşi descoperă scurgerea de sânge, amândoi să fie nimiciţi din poporul lor. 19 Să nu descoperiţi goliciunea surorii mamei voastre, nici a surorii tatălui vostru, pentru că aceasta ar însemna să descoperiţi goliciunea unei rude apropiate. Cei vinovaţi de acest păcat îşi vor purta pedeapsa.
20 Dacă un bărbat se va culca cu mătuşa sa, aceasta înseamnă că el a descoperit goliciunea unchiului său; amândoi să fie pedepsiţi; ei vor muri fără să aibă copii.
21 Dacă un bărbat va lua pe soţia fratelui său[e], lucrul acesta este o necurăţie, căci el a descoperit goliciunea fratelui său; nu vor avea copii.
22 Să ascultaţi de toate poruncile Mele şi să le împliniţi, pentru ca ţara în care vă voi aşeza să nu vă verse din gura ei. 23 Să nu vă luaţi după obiceiurile neamurilor pe care le voi izgoni dinaintea voastră, căci ele au făcut toate aceste lucruri şi Mi-e scârbă de ele. 24 Vouă însă v-am promis că veţi moşteni ţara; Eu Însumi vă voi da în stăpânire o ţară în care curge lapte şi miere. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, Care v-a ales dintre popoare.
25 De aceea să faceţi deosebire între un animal curat şi unul necurat, între o pasăre necurată şi una curată, ca să nu vă pângăriţi prin animalele, păsările sau prin orice fel de creatură care mişună pe pământ, despre care v-am spus să le consideraţi necurate. 26 Voi să-Mi fiţi sfinţi, pentru că Eu, Domnul, sunt sfânt; Eu v-am ales dintre popoare ca să fiţi ai Mei.
27 Dacă este printre voi vreun bărbat sau vreo femeie care cheamă duhurile morţilor sau se ocupă cu descântecele, să fie pedepsiţi cu moartea; să fie omorâţi cu pietre şi să se facă astfel ispăşire cu propriul lor sânge.»“
Psalmul 25[a]
Al lui David
1 Doamne, la Tine îmi înalţ sufletul!
2 Dumnezeul meu, în Tine mă încred:
să nu fiu dat de ruşine!
Să nu se bucure duşmanii mei de mine!
3 Da, toţi cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi daţi de ruşine,
ci de ruşine vor fi făcuţi cei ce Îţi sunt necredincioşi fără motiv.
4 Fă-mi cunoscute căile Tale, Doamne,
învaţă-mă cărările Tale!
5 Călăuzeşte-mă în adevărul Tău, învaţă-mă,
căci Tu eşti Dumnezeul mântuirii mele!
În Tine nădăjduiesc toată ziua.
6 Adu-Ţi aminte, Doamne, de mila şi de îndurarea Ta,
căci acestea sunt veşnice!
7 Nu-Ţi aduce aminte de păcatele din tinereţea mea, nici de greşelile mele,
ci adu-Ţi aminte de mine după îndurarea Ta,
pentru bunătatea Ta, Doamne!
8 Domnul este bun şi drept;
de aceea le dă învăţătură celor păcătoşi pe cale.
9 El îi îndrumă pe cei smeriţi în ceea ce este drept
şi îi învaţă pe cei smeriţi calea Lui.
10 Toate cărările Domnului sunt îndurare şi adevăr
pentru cei ce păzesc legământul şi mărturiile Lui.
11 Doamne, din pricina Numelui Tău,
iartă-mi vina, căci mare este!
12 Cine se teme de Domnul?
Aceluia El îi arată ce cale să aleagă.
13 El va locui în fericire,
iar urmaşii lui vor moşteni ţara.
14 Sfatul[b] Domnului este pentru cei ce se tem de El,
iar legământul Lui le dă învăţătură.
15 Către Domnul îmi îndrept totdeauna privirea,
căci El îmi scoate picioarele din laţ.
16 Întoarce-Te spre mine şi îndură-te de mine,
căci sunt singur şi necăjit!
17 Necazurile inimii mele s-au înmulţit;
izbăveşte-mă din nenorocirile mele!
18 Uită-te la năpasta şi la necazul meu
şi iartă toate păcatele mele!
19 Ia aminte la duşmanii mei, căci se înmulţesc,
şi la înverşunata ură cu care mă urăsc.
20 Păzeşte-mi sufletul şi izbăveşte-mă,
nu mă lăsa de batjocură, căci mă încred în Tine!
21 Integritatea şi nevinovăţia să mă ocrotească,
căci nădăjduiesc în Tine!
22 Dumnezeule, răscumpără pe Israel
din toate necazurile lui!
Orice lucru îşi are timpul său
3 „Pentru toate există o vreme,
şi orice lucru de sub ceruri îşi are timpul său:
2 un timp pentru a te naşte şi un timp pentru a muri;
un timp pentru a sădi şi un timp pentru a smulge;
3 un timp pentru a ucide şi un timp pentru a vindeca;
un timp pentru a dărâma şi un timp pentru a zidi;
4 un timp pentru a jeli şi un timp pentru a râde;
un timp pentru a boci şi un timp pentru a dansa;
5 un timp pentru a arunca cu pietre şi un timp pentru a strânge pietre;
un timp pentru a îmbrăţişa şi un timp pentru a fi departe de îmbrăţişări;
6 un timp pentru a căuta şi un timp pentru a pierde;
un timp pentru a păstra şi un timp pentru a arunca;
7 un timp pentru a rupe şi un timp pentru a coase;
un timp pentru a tăcea şi un timp pentru a vorbi;
8 un timp pentru a iubi şi un timp pentru a urî;
un timp pentru război şi un timp pentru pace.
9 Ce câştig are lucrătorul din toată osteneala lui? 10 Am văzut ce preocupare pune Dumnezeu în mintea oamenilor, ca să se îndeletnicească cu ea. 11 El a făcut toate lucrurile bune la timpul lor, a pus chiar şi veşnicia[a] în inimile lor, dar omul nu poate pricepe de la început până la sfârşit lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu. 12 Înţeleg că pentru oameni nu este nimic mai bun, decât să se bucure şi să facă ce este bine în viaţă. 13 În plus, faptul că cineva poate mânca, poate bea şi poate duce un trai bun de pe urma întregii lui osteneli este un dar de la Dumnezeu. 14 Înţeleg că tot ceea ce face Dumnezeu durează veşnic; la aceasta nimic nu se adaugă şi nimic nu se scade; Dumnezeu face astfel pentru ca oamenii să se teamă de El.
15 Ceea ce este, există de mult timp,
ceea ce va fi, a existat deja demult,
iar Dumnezeu va aduce înapoi ceea ce a trecut.[b]
16 Am mai văzut ceva sub soare:
Pe scaunul justiţiei trona răutatea,
iar pe scaunul dreptăţii trona nedreptatea.
17 Atunci mi-am zis:
«Dumnezeu îl va judeca
atât pe cel drept, cât şi pe cel nedrept,
căci atunci va fi timp pentru orice lucru
şi pentru orice faptă.»
18 Apoi mi-am zis: «În ceea ce-i priveşte pe oameni, Dumnezeu îi încearcă, pentru ca ei să vadă că sunt precum animalele. 19 Căci soarta omului şi soarta animalului sunt una şi aceeaşi: cum moare unul, moare şi celălalt. Amândoi au aceeaşi suflare, iar omul nu are parte de nimic în plus faţă de animal. Totul este deşertăciune! 20 Totul merge în acelaşi loc, totul a fost făcut din ţărână şi totul se întoarce în ţărână. 21 Cine poate şti dacă sufletul omului merge sus, iar sufletul animalelor[c] se coboară sub pământ?
22 Am înţeles deci că nu există un alt lucru bun de care să se bucure omul, în afară de osteneala lui, căci aceasta este partea lui, şi cine îi poate spune omului ce va fi după el?»“
Atitudinea faţă de anumite categorii de credincioşi
5 Să nu mustri cu asprime pe un bătrân, ci sfătuieşte-l ca pe un tată; pe cei tineri – ca pe nişte fraţi; 2 pe femeile bătrâne – ca pe nişte mame; pe cele tinere – ca pe nişte surori, cu toată curăţia.
3 Cinsteşte-le pe văduvele care sunt într-adevăr văduve! 4 Însă dacă o văduvă are copii sau nepoţi, trebuie mai întâi ca aceştia să înveţe să se poarte cu evlavie faţă de cei din casa lor şi să-şi răsplătească părinţii, pentru că acest lucru este plăcut înaintea lui Dumnezeu. 5 Cea care este într-adevăr văduvă şi rămasă singură îşi pune nădejdea în Dumnezeu şi stăruie, zi şi noapte, în cereri şi rugăciuni, 6 dar cea care trăieşte pentru plăceri este moartă, chiar dacă trăieşte. 7 Porunceşte şi aceste lucruri, pentru ca toţi să fie fără reproş. 8 Dacă cineva nu are grijă de ai săi, mai ales de cei din familia sa, atunci s-a lepădat de credinţă şi este mai rău decât un necredincios.
9 Să nu fie înscrisă pe listă o văduvă care are mai puţin de şaizeci de ani şi care n-a fost soţia unui singur bărbat[a]; 10 ea trebuie să fie vorbită de bine pentru faptele ei bune, să fi fost o mamă care şi-a crescut bine copiii, să fie ospitalieră, să fi spălat picioarele sfinţilor, să-i fi ajutat pe cei necăjiţi şi să fi stăruit în orice fel de faptă bună. 11 Dar pe văduvele tinere să nu le primeşti. Căci atunci când poftele lor le îndepărtează de Cristos, vor să se căsătorească 12 şi îşi atrag astfel condamnarea pentru că şi-au încălcat prima promisiune[b]. 13 Totodată se învaţă să fie leneşe, umblând din casă în casă, şi nu numai că sunt leneşe, ci sunt şi guralive şi băgăcioase, vorbind ceea ce nu trebuie. 14 Prin urmare, vreau ca văduvele tinere să se căsătorească, să aibă copii, să aibă grijă de casă şi să nu dea potrivnicului nici un prilej de insultă. 15 Căci unele s-au întors deja să-l urmeze pe Satan[c]. 16 Dacă o femeie credincioasă are văduve în familie, să le ajute şi astfel să nu fie împovărată biserica; în felul acesta biserica le va putea ajuta pe cele care sunt cu adevărat văduve.
17 Bătrânii[d] care cârmuiesc bine să fie consideraţi vrednici să primească o îndoită onoare, mai ales cei ce se ostenesc în predicare şi învăţare. 18 Căci Scriptura spune: „Să nu legi gura boului în timp ce treieră grâul“[e] şi „Vrednic este lucrătorul de plata lui.“[f] 19 Să nu accepţi nici o acuzaţie împotriva unui bătrân[g], decât dacă sunt doi sau trei martori. 20 Pe aceia dintre ei care păcătuiesc, mustră-i înaintea tuturor, astfel încât şi ceilalţi să aibă frică. 21 Te rog solemn înaintea lui Dumnezeu, înaintea lui Cristos Isus şi înaintea îngerilor aleşi, să păzeşti aceste învăţături fără prejudecată şi fără să faci nimic cu părtinire. 22 Să nu-ţi pui mâinile peste nimeni cu grabă! Să nu fii părtaş la păcatele altora! Păstrează-te curat! 23 Să nu bei doar apă, ci foloseşte şi puţin vin, din pricina stomacului tău şi a deselor tale îmbolnăviri.
24 Păcatele unor oameni sunt evidente şi merg înainte la judecată, iar ale altora vin pe urmă. 25 Tot astfel, faptele bune sunt evidente, şi chiar şi cele ce nu sunt, nu pot să rămână ascunse.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.