Read the Gospels in 40 Days
Tek xcom ri Lázaro
11 Chupan cˈa ri aldea ri Betania rubiˈ ri quitinamit ri María y ri Marta ri cachˈalal quiˈ, cˈo cˈa jun yawaˈ. Ri yawaˈ riˈ Lázaro rubiˈ. 2 Ri María riˈ, yacˈariˈ ri xyaˈo akˈom ri jubul ruxlaˈ chrij ri raken ri Ajaf Jesús y xerusuˈ riqˈui ri rusmal tak ruwiˈ. Xa ruxibal cˈa riyaˈ riˈ ri Lázaro, ri yawaˈ. 3 Y ri María y ri Marta ri ye ranaˈ ri Lázaro, xquitek cˈa rubixic chare ri Jesús: Ajaf, wacami cˈa nikayaˈ rutzijol chawe chi ri kaxibal Lázaro, ri sibilaj nawajoˈ riyit, yawaˈ.
4 Y tek ri Jesús xracˈaxaj cˈa ri takon el rubixic chare, Riyaˈ xubij: Ri Lázaro yawaˈ, pero ma riche (rixin) ta camic. Xa riche (rixin) chi xtikˈalajin na cˈa ri ruchukˈaˈ ri Dios, riche (rixin) chi queriˈ riyin ri Rucˈajol ri Dios xtiyaˈox (xtyaˈ) ta cˈa nukˈij nucˈojlen, xchaˈ ri Jesús.
5 Ri Jesús can sibilaj wi cˈa yerajoˈ ri Lázaro, ri Marta y ri María. 6 Y tek Riyaˈ xracˈaxaj chi ri Lázaro yawaˈ, ma can ta xbe chanin chutzˈetic, xa xcˈojeˈ na chic caˈiˈ kˈij chiriˈ ri acuchi (achique) cˈo wi. 7 Y yacˈa tek kˈaxnek chic ri caˈiˈ kˈij, ri Jesús xubij chique ri discípulos: Wacami kojtzolin cˈa pa Judea.
8 Y ri rudiscípulos xquibij cˈa chare: Tijonel, xa cˈareˈ ca tek ri achiˈaˈ israelitas ri cˈo quikˈij quicˈualon chic abej chawij riche (rixin) chi yatquicamisaj. ¿Can nawajoˈ cˈa chi yatzolin chic chilaˈ? xechaˈ chare.
9 Pero ri Jesús xubij chique: Ri jun kˈij rucˈuan cˈa cablajuj horas. Ri nibiyaj pakˈij, man cˈa xtuchakˈilaˈ (xtutochˈ) ta raken, ruma can cˈo ri sakirisayon riche (rixin) re ruwachˈulef. Can ronojel wi cˈa nutzˈet ruma ri sakil riˈ. 10 Yacˈa ri nibiyaj chakˈaˈ, can nuchakˈilaˈ (nutochˈ) wi ri raken; ruma xa majun ri sakil riqˈui.
11 Y tek ri Jesús rubin chic ka ronojel reˈ, xchˈo chic jun bey chique ri rudiscípulos y xubij: Ri Lázaro ri ketaman ruwech, xa warnek. Rumacˈariˈ wacami yacˈareˈ yibe chucˈasoxic.
12 Y yacˈariˈ tek ri rudiscípulos xquibij chare: Ajaf, wi ri Lázaro xa warnek, xa can xticˈachoj wi cˈa riˈ, xechaˈ.
13 Y ri Jesús xa chrij cˈa ri rucamic ri Lázaro xchˈo wi tek xubij chi xa warnek, pero ri rudiscípulos xkˈax chiquiwech chi can waran wi. 14 Yacˈariˈ tek ri Jesús can jabel cˈa kˈalaj rubixic ri xubij chique tek xubij: Ri Lázaro, xa caminek chic. 15 Y can sibilaj cˈa yiquicot ruma ma pa Betania ta yincˈo wi tek xcom ri Lázaro, riche (rixin) chi queriˈ riyix yininimaj. Wacami, joˈ cˈa pa Betania, ri acuchi (achique) cˈo wi ri Lázaro, xchaˈ ri Jesús.
16 Yacˈa ri discípulo ri Tomás rubiˈ, y nibix chukaˈ Dídimo chare; riyaˈ xubij cˈa chique ri rech discípulos: Joˈ cˈa, tikatzekelbej ri Jesús, riche (rixin) chi wi Riyaˈ xticamisex, can kojcamisex chukaˈ riyoj junan riqˈui Riyaˈ, xchaˈ.
Ri Jesús nicowin yerucˈasoj caminakiˈ y nuyaˈ cˈaslen
17 Y ri Jesús y ri rudiscípulos xeˈapon cˈa pa Betania. Ri kˈij cˈa tek xeˈapon riyeˈ, cˈo chic cajiˈ kˈij timuk wi ri Lázaro. 18 Ri tinamit Betania ma nej ta cˈo wi chare ri tinamit Jerusalem. Ri quicojol xa jubaˈ ruwiˈ nicˈaj legua. 19 Y ye qˈuiy cˈa chique ri israelitas ri xepe chiriˈ y xeˈapon riche (rixin) chi noquibochiˈij ránima ri Marta y ri María, ruma xcom ri quixibal. 20 Tek xapon cˈa rutzijol riqˈui ri Marta chi petenak ri Jesús, junanin (anibel) xel el riche (rixin) chi xbe chucˈulic. Y ri María man cˈa xunabej ta, xa xcˈojeˈ ca ri chiriˈ pa jay. 21 Y ri Marta tek xapon cˈa riqˈui ri Jesús, riyaˈ xubij chare: Ajaf, ri nuxibal xcom. Xa ta waweˈ yitcˈo wi, cˈa qˈues ta na ri nuxibal. 22 Pero riyin wetaman chi ri xtacˈutuj chare ri Dios wacami, ri Dios can xtuyaˈ wi chawe, xchaˈ ri Marta chare ri Jesús.
23 Yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chare ri Marta: Ri axibal Lázaro xticˈastej, xchaˈ ri Jesús.
24 Y ri Marta xubij chare ri Jesús: Jaˈ (je), riyin can wetaman chi xticˈastej; tek xtapon ri ruqˈuisbel kˈij, tek quinojel cˈa ri caminakiˈ xquecˈastej, xchaˈ.
25 Ri Jesús xubij cˈa chare ri Marta: Riyin can yicowin wi yencˈasoj ri ye caminek chic el, y can yicowin wi nyaˈ cˈaslen. Rumariˈ ri niniman wuche (wixin), astapeˈ nicom el, xticˈastej chic pe jun bey. 26 Xabachique cˈa winek ri cˈa cˈo na rucˈaslen chuwech re ruwachˈulef y yirunimaj riyin, man cˈa xticom ta riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. ¿La nanimaj cˈa riyit reˈ? xchaˈ ri Jesús chare ri Marta.
27 Y ri Marta xubij chare ri Jesús: Jaˈ (je), Ajaf. Riyin can nnimaj cˈa achiˈel ri xabij; ruma can nuniman wi chi yit cˈa riyit ri Cristo ri Rucˈajol ri Dios, ri xape waweˈ chuwech re ruwachˈulef, xchaˈ ri Marta.
Tek ri Jesús xokˈ acuchi (achique) mukun wi ri Lázaro
28 Tek ri Marta rubin chic cˈa ca re chˈabel reˈ chare ri Jesús, xbe chusiqˈuixic (chroyoxic) ri María ri rachˈalal. Y tek xapon cˈa, ri Marta xubij pan ekal chare ri María: Ri Ajaf xoka y wacami yarusiqˈuij (yaroyoj), xchaˈ chare.
29 Ri María, can xu (xe) wi cˈa xracˈaxaj el queriˈ, can yariˈ xyacatej el ri acuchi (achique) tzˈuyul wi y chanin xbe. Riyaˈ xbe cˈa acuchi (achique) cˈo wi ri Jesús. 30 Ri Jesús can cˈa ma jane cˈa ntoc ta apo chupan ri aldea ri Betania rubiˈ, xa can cˈa cˈo na ca chiriˈ ri acuchi (achique) xbeˈilitej wi ca ruma ri Marta. 31 Y ri winek ri ye israelitas ri yecˈo chiriˈ pa jay, ri yebochiˈin ránima ri María, tek xquitzˈet chi chanin xyacatej, xel el y xbe; ri winek riˈ can xquitzekelbej cˈa el, ruma riyeˈ xquichˈob chi ri María nibe chuchiˈ ri jul riche (rixin) chi nrokˈej ri ruxibal.
32 Yacˈa tek ri María xapon acuchi (achique) cˈo wi ri Jesús y xutzˈet, xxuqueˈ xmajeˈ ka chuwech y xubij chare: Ajaf, xa ta waweˈ yitcˈo wi, man ta xcom ri nuxibal, xchaˈ.
33 Yacˈa tek ri Jesús xutzˈet chi ri María ntokˈ y que chukaˈ riˈ yeˈokˈ quinojel ri israelitas ri ye tzeketel el chrij ri María, ri ránima ri Jesús jun wi xuben xunaˈ Riyaˈ y xpe cˈa bis chare. 34 Y cˈacˈariˈ xucˈutuj chique: ¿Acuchi (achique) ximuk wi ri Lázaro? xchaˈ. Y riyeˈ xquibij: Ajaf, joˈ y nbekacˈutuˈ chawech, xechaˈ.
35 Y ri Jesús xokˈ. 36 Yacˈariˈ tek ri israelitas xquibilaˈ cˈa: Titzuˈ la Jesús, nrokˈej ri Lázaro. Nikˈalajin chi can sibilaj xrajoˈ, xechaˈ.
37 Yacˈariˈ tek yecˈo cˈa chique ri winek riˈ xquibilaˈ cˈa chrij ri Jesús: Riyaˈ can xcowin cˈa xuben chare ri moy riche (rixin) chi xtzuˈun. ¿La man ta cami xcowin xuben ta chare ri Lázaro chi man ta xcom? xechaˈ.
Tek ri Lázaro xcˈasox chiquicojol ri caminakiˈ ruma ri Jesús
38 Tek ri Jesús xapon cˈa chuchiˈ ri jul, xpe chic cˈa jun bey ri bis chare. Ri jul ri mukul wi ca ri Lázaro cˈoton chuwech jun juyuˈ, y tzˈapel ca ruchiˈ riqˈui jun abej. 39 Y yacˈariˈ tek ri Jesús xubij: Tiwelesaj la abej tzˈapebel ruchiˈ la jul, xchaˈ. Yacˈa ri Marta, ri ranaˈ ca ri caminek, xubij chare ri Jesús: Ajaf, can cˈo chic cajiˈ kˈij ticom wi el, y riˈ xa can cˈo chic ruxlaˈ, xchaˈ.
40 Pero ri Jesús xubij chare ri Marta: Riyin can nbin chic cˈa chawe chi wi xtanimaj, can xtatzˈet cˈa ri nuben ri ruchukˈaˈ ri Dios, xchaˈ chare. 41 Y yacˈariˈ tek xquelesaj cˈa ri abej tzˈapebel ruchiˈ ri jul acuchi (achique) cˈo wi ri caminek. Cˈacˈariˈ ri Jesús xtzuˈun cˈa chicaj y xubij: Nataˈ, matiox nyaˈ chawe, ruma can xinawacˈaxaj cˈa pe. 42 Riyin wetaman chi can yinawacˈaxaj wi pe. Y ronojel cˈa reˈ, nbij cuma re winek re quimolon pe quiˈ wuqˈui wacami, riche (rixin) chi tiquinimaj chi can yit cˈa riyit ri xatako pe wuche (wixin) chuwech re ruwachˈulef.
43 Tek ri Jesús rubin chic cˈa ka re chˈabel reˈ, xurek ruchiˈ y xubij: Lázaro, cayacatej y catel pe, xchaˈ.
44 Y ri Lázaro, ri caminek chic el, xbeˈel pe. Ri rukˈaˈ raken jabel cˈa pison pa tak tziek, y cuchun cˈa rupalej riqˈui jun suˈt. Cˈariˈ ri Jesús xubij: Queˈisoloˈ ca la tziek chrij, riche (rixin) chi utz nibiyin y nicowin nitzolin el, xchaˈ.
Tek ri principaliˈ tak sacerdotes y ri fariseos xquichˈob yan apo chi niquicamisaj ri Jesús
45 Yacˈariˈ tek ye qˈuiy israelitas ri ye aponak riqˈui ri María, xquinimaj ri Jesús tek xquitzˈet ri xuben, chi xucˈasoj ri caminek. 46 Pero yecˈo nicˈaj chique riyeˈ ri xebe quiqˈui ri achiˈaˈ fariseos y xbequitzijoj chique ri achique ri xuben ri Jesús. 47 Y can yacˈariˈ tek ri principaliˈ tak sacerdotes y ri achiˈaˈ fariseos xquimol quiˈ y xequisiqˈuij (xecoyoj) chukaˈ ri nicˈaj chic achiˈaˈ ri pa moc (comon) yekˈato tzij quiqˈui, y xquibij chique: ¿Achique cˈa nikaben? Ruma re achi reˈ ruchapon samaj y qˈuiy milagros ri yerubanalaˈ chiquiwech ri winek riche (rixin) chi niquinimaj. 48 Y wi xtikayaˈ cˈa kˈij chare, can quinojel cˈa ri winek xqueniman riche (rixin). Y tek xtiquinabej pe ri winek romanos, xtoquiwulaj ca ri lokˈolaj jay ri acuchi (achique) nikayaˈ wi rukˈij ri Dios y xkojquiqˈuis ca chukaˈ riyoj ri yojcˈo chupan re ruwachˈulef reˈ, xechaˈ.
49 Yacˈariˈ tek cˈo jun ri xchˈo. Ri xchˈo ya cˈa ri Caifás ri nimalaj sacerdote chupan ri tiempo riˈ. Riyaˈ cˈo cˈa ri chiriˈ, ruma riyaˈ jun chique ri can cˈo quikˈij. Y tek riyaˈ xchˈo, xubij cˈa: Xa majun iwetaman riyix. 50 Can ma nichˈob ta cˈa jubaˈ chi xa más utz chake riyoj chi xaxu (xaxe wi) ri jun nicom pa kaqˈuexel konojel y ma yojcom ta konojel xaxu (xaxe wi) ruma ri jun riˈ, xchaˈ.
51 Ri Caifás tek xchˈo y xubij queriˈ, ma ya ta ri nuchˈob ka riyaˈ ri xubij, ma que ta riˈ. Ri chˈabel ri xerubij riyaˈ, can ya cˈa ri Dios ri xyaˈo pe chare. Y ruma chi can ya cˈa riyaˈ ri nimalaj sacerdote chupan ri tiempo riˈ, rumariˈ tek ri Dios xuyaˈ cˈa kˈij chare chi xubij yan apo chi ri Jesús cˈo cˈa chi nicom na pa quiqˈuexel ri winek riche (rixin) ri ruwachˈulef Israel. 52 Y ri Jesús can ma xu (xe) ta cˈa pa quiqˈuexel ri winek israelitas tek xticom, xa can xticom cˈa riche (rixin) chi yerumol quinojel ri winek ri can ye ralcˈual wi ri Dios ri quiquiran quiˈ chuwech re ruwachˈulef. 53 Y can ya cˈa kˈij riˈ tek xquiyaˈ yan cˈa chiquiwech chi xtiquicamisaj ri Jesús.
54 Rumacˈariˈ, ri Jesús ma xtzˈetetej ta chic cuma ri achiˈaˈ israelitas ri cˈo quikˈij. Riyaˈ xa xbe cˈa pa jun chic tinamit. Xbe pa jun tinamit Efraín rubiˈ, y ri tinamit cˈa riˈ cˈo apo chunakajal ri desierto. Y xcˈojeˈ cˈa ka chiriˈ ye rachibilan ri rudiscípulos.
55 Y xa napon yan ri kˈij riche (rixin) ri pascua, ri jun quinimakˈij ri israelitas. Rumariˈ can ye qˈuiy winek ri ye elenak pe pa tak quitinamit, riche (rixin) chi xebe pa tinamit Jerusalem. Can xebe yan cˈa ruma cˈo chi nbequichˈajchˈojsaj quiˈ chuwech ri Dios. 56 Y ri winek niquicanolaˈ cˈa ri Jesús. Riyeˈ ye paˈel chupan ri rachoch ri Dios y niquicˈutulaˈ cˈa chiquiwech: ¿Achique cˈa nichˈob riyix? ¿Xtipe cami chupan re nimakˈij reˈ? yechaˈ cˈa ri winek riˈ.
57 Yacˈa ri principaliˈ tak sacerdotes y ri achiˈaˈ fariseos, can quelesan chic rubixic chi xabachique cˈa winek ri xtetaman acuchi (achique) cˈo wi ri Jesús, tubij chique riyeˈ, riche (rixin) chi niquichop.
Tek jun ixok xuyaˈ jun akˈom ri jubul ruxlaˈ chrij raken ri Jesús
12 Tek xa wakiˈ chic cˈa kˈij nrajoˈ riche (rixin) chi ma napon ri kˈij riche (rixin) ri nimakˈij pascua, ri Jesús xbe pa tinamit Betania, ri rutinamit ri Lázaro; ri Lázaro ri xcom el y xbecˈasox pe chiquicojol ri caminakiˈ ruma ri Jesús. 2 Y ri chiriˈ xban cˈa jun nimawaˈin, ruma xapon ri Jesús. Y ya cˈa ri Marta ri niniman nilin apo pa mesa. Y chukaˈ ri Lázaro tzˈuyul chiquicojol ri winek ri ye tzˈuyul apo pa mesa riqˈui ri Jesús. 3 Xpe cˈa ri María ranaˈ ri Lázaro, xberucˈamaˈ cˈa pe jun libra akˈom ri jubul ruxlaˈ ri nardo rubiˈ, ri sibilaj jotol rajel y xuyaˈ chrij raken ri Jesús y xerusulaˈ ca riqˈui ri rusmal tak ruwiˈ. Y ri jay riˈ can xnoj cˈa riqˈui ri ruxlaˈ ri akˈom riˈ. 4 Y cˈo cˈa jun chique ri discípulos ri ma xka ta chuwech chi queriˈ xban chare ri akˈom jubul ruxlaˈ, y riˈ ya ri Judas Iscariote ri rucˈajol ri jun achi ri Simón rubiˈ; ri discípulo ri xtijacho na riche (rixin) ri Jesús pa quikˈaˈ ri winek. Riyaˈ xubij cˈa: 5 ¿Achique cˈa ruma tek xa ma xcˈayix ta re jubulaj akˈom reˈ? Re akˈom reˈ xa xbe ta chi oxiˈ ciento denarios, y ri puek riˈ xyaˈox (xyaˈ) ta chique ri pobres, xchaˈ.
6 Tek riyaˈ xubij queriˈ, ma ruma ta cˈa chi yerajoˈ ri pobres, y nrajoˈ ta yerutoˈ, ma que ta riˈ. Xa ruma cˈa chi ya riyaˈ ri yacol puek y cˈo cˈa nrelekˈaj el, ruma chi riyaˈ can alekˈom wi. 7 Can yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chare ri Judas: Ma tanek ta. Xa tayaˈ cˈa ca chi tubanaˈ na ri nrajoˈ ri ránima. Ruma re akˈom reˈ can ruyacon pe riche (rixin) chi nuyaˈ chuwij tek xa napon ri kˈij chi xquibemuk ca. 8 Ruma ri pobres xa can yecˈo wi iwuqˈui y xabachique kˈij utz niben utzil chique. Yacˈa riyin ma ronojel ta tiempo xquicˈojeˈ iwuqˈui, xchaˈ ri Jesús.
Ri principaliˈ tek sacerdotes nicajoˈ chukaˈ chi nicamisex ri Lázaro
9 Tek ri Jesús xnabex cˈa pe cuma ri rech aj Israel chi cˈo pa Betania, xepe. Y sibilaj cˈa ye qˈuiy winek ri xepe. Quinojel cˈa ri winek riˈ xepe ruma ri Jesús y riche (rixin) chukaˈ chi niquitzˈet ca ri Lázaro, ri xcˈasox pe ruma ri Jesús chiquicojol ri caminakiˈ. 10 Pero ri principaliˈ tak sacerdotes xquiyaˈ chiquiwech chi nicajoˈ niquicamisaj chukaˈ ri Lázaro. 11 Ruma chi xa can rumac ri Lázaro tek ye qˈuiy quech aj Israel ri yeˈel el quiqˈui riyeˈ ruma niquinimaj ri Jesús.
Ri xbanatej tek ri Jesús xoc apo pa tinamit Jerusalem
12 Pa rucaˈn kˈij, ri chiriˈ pa tinamit Jerusalem, can ye sibilaj cˈa ye qˈuiy winek yecˈo. Quinojel cˈa riˈ ye aponak chiriˈ ruma ri nimakˈij. Y tek xquicˈaxaj cˈa chi benak apo ri Jesús, 13 xequicˈuaj apo ruxak tak cheˈ ri nibix palma chare, xebe chucˈulic y riqˈui cˈa quichukˈaˈ niquibij: ¡Matiox chi petenak re jun achi reˈ! ¡Yareˈ ri Rey riche (rixin) re katinamit Israel, y can banon pe bendecir ruma ri Ajaf Dios, y can pa rubiˈ ri Ajaf Dios petenak wi! yechaˈ.
14 Y ri Jesús can cˈo cˈa jun ti alaj bur ri xril, riche (rixin) chi xuchˈocolbej, can achiˈel wi cˈa ri nubij chupan ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca. Chiriˈ nubij:
15 Man cˈa tixibij ta iwiˈ riyix ri yix riche (rixin) chic ri tinamit Sion;
ruma yacˈareˈ petenak ri Rey riche (rixin) re itinamit,
chˈocol pe chrij jun ti alaj bur. Quecˈariˈ ri tzˈibatal ca. 16 Y pa nabey mul, ronojel reˈ man cˈa xkˈax ta chiquiwech ri rudiscípulos. Y xkˈax chiquiwech can cˈa ya tek ri Jesús cˈastajnek chic el chiquicojol ri caminakiˈ y tek cˈo chic rukˈij rucˈojlen. Cˈacˈariˈ tek xnatej chique chi ronojel reˈ can tzˈibatajnek wi ca; y can queriˈ wi ri xbanatej.
17 Y ri winek cˈa ri xetzˈeto riche (rixin) ri Jesús tek xusiqˈuij (xroyoj) ri Lázaro ri caminek chic el riche (rixin) chi xcˈastej pe chiquicojol ri caminakiˈ, can niquitzijolaˈ cˈa chique ri nicˈaj chic winek. 18 Y rumacˈariˈ, tek ri Jesús xa nakaj chic cˈo wi apo chare ri tinamit Jerusalem, ri winek can xepe cˈa riche (rixin) chi noquicˈuluˈ, ruma can quicˈaxan chic cˈa ri milagro ri xuben riqˈui ri Lázaro. 19 Yacˈa ri achiˈaˈ fariseos niquibilaˈ cˈa chiquiwech: Titzuˈ laˈ xa majun nikachˈec, ruma xa ma niquinimaj ta katzij y xa quinojel ri winek ye benak riqˈui, yechaˈ.
Yecˈo winek griegos nicajoˈ yechˈo riqˈui ri Jesús
20 Y chiquicojol cˈa quinojel ri winek ri ye aponak pa tinamit Jerusalem riche (rixin) chi niquiyaˈ rukˈij ri Dios chupan ri nimakˈij, yecˈo chukaˈ ye caˈiˈ oxiˈ winek griegos. 21 Re caˈiˈ oxiˈ cˈa winek reˈ, xeˈapon apo riqˈui ri Felipe ri aj Betsaida ri tinamit ri cˈo pa rucuenta ri Galilea, riche (rixin) chi niquicˈutuj jun utzil chare; ruma riyaˈ jun rudiscípulo ri Jesús. Ri winek riˈ xquibij cˈa chare: Táta, riyoj nikajoˈ yojchˈo riqˈui ri Jesús.
22 Ri Felipe xbe y xberubij cˈa chare ri Andrés ri can discípulo chukaˈ. Cˈariˈ chi ye caˈiˈ xebe apo cˈa riqˈui ri Jesús y xquibij chare: Yecˈo caˈiˈ oxiˈ winek griegos ri nicajoˈ yechˈo awuqˈui.
23 Y ri Jesús can yacˈariˈ xubij chique ri caˈiˈ discípulos riˈ: Ya xapon ri kˈij, riche (rixin) chi riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol xtiyaˈox (xtyaˈ) chic nukˈij nucˈojlen chilaˈ chicaj. 24 Can kitzij cˈa re xtinbij chiwe: Jun ruwech trigo wi ma nimuk ta ka pan ulef, ri ti ruwech ri trigo riˈ xa choj cˈa queriˈ xticˈojeˈ. Pero wi nimuk ka pan ulef, ri ti ruwech trigo riˈ, xtiqˈuis cˈa chuxeˈ ri ulef, pero xtitzˈuc pe y xtuyaˈ ruwech. 25 Y que chukaˈ riˈ ri winek ri sibilaj nupokonaj ri rucˈaslen waweˈ chuwech re ruwachˈulef, ma xtril ta rucˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. Yacˈa ri ma nupokonaj ta ri rucˈaslen waweˈ chuwech re ruwachˈulef wuma riyin, can jun cˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek ri nuyec apo. 26 Wi can cˈo cˈa jun winek ri nrajoˈ nuben ri nusamaj, can quirutzekelbej cˈa. Y ri acuchi (achique) cˈa yincˈo wi riyin, can chiriˈ cˈa chukaˈ xticˈojeˈ wi riyaˈ. Ri can xtibano cˈa ri nusamaj, xtiyaˈox (xtyaˈ) cˈa rukˈij ruma ri Nataˈ.
Tek ri Jesús nubij chi napon pa camic
27 Riyin can sibilaj cˈa nikˈaxo ri wánima wacami. ¿Pero la xtinbij ta cˈa chare ri Nataˈ: Quinacoloˈ cˈa chuwech re kˈaxomal reˈ? Tek xa can rumariˈ xinoka. Rumariˈ tek cˈa yincˈo na wacami. 28 Yacˈariˈ tek Riyaˈ xubij: Nataˈ, can tabanaˈ cˈa chi xtikˈalajin ta ri akˈij acˈojlen, xchaˈ. Y can yacˈariˈ tek cˈo jun chˈabel xpe chilaˈ chicaj y xubij: Can nbanon chic cˈa queriˈ. Y xtinben chic cˈa jun bey, chi can xtikˈalajin wi ri nukˈij nucˈojlen.
29 Y tek xacˈaxex cˈa ri chˈabel riˈ cuma ri sibilaj ye qˈuiy winek ri yecˈo chiriˈ, yecˈo qˈuiy xebin chi xa jun coklajay ri xquicˈaxaj. Yacˈa ri nicˈaj chic xquibij chi jun ángel ri xchˈo pe chare.
30 Y ri Jesús xubij cˈa chique: Ri chˈabel ri xiwacˈaxaj ri xpe chilaˈ chicaj, xchˈo pe iwuma riyix y ma wuma ta riyin. 31 Wacami can kˈij chic chi ri Dios nukˈet tzij pa ruwiˈ re ruwachˈulef, y ri itzel winek ri chapayon re ruwachˈulef, can xtelesex cˈa el. 32 Y tek riyin xquijotobex chuwech cruz, ri winek can xquepe cˈa wuqˈui; ruma riyin can xquisamej pa tak cánima, xchaˈ.
33 Ri Jesús xubij cˈa queriˈ, riche (rixin) chi xukˈalajsaj cˈa achique rubanic xtiban chare chi xticamisex. 34 Ri winek xquibij cˈa chare: Riyoj ketaman ri nubij chupan ri ruchˈabel ri Dios chi tek xtipe ri Cristo, can xticˈojeˈ riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. Riyit abin chi yit cˈa riyit ri Cˈajolaxel ri xatalex chkacojol, ¿achique cˈa ruma nabij chi yajotobex chuwech cruz? Can takˈalajsaj cˈa chkawech achique cˈa chi achi riˈ ri Cˈajolaxel.
35 Yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chique: Ri Sakil can cˈa cˈo na jubaˈ iwuqˈui. Can chupan cˈa ri Sakil riˈ quixbiyin wi, ruloman chi cˈa cˈo na iwuqˈui. Ruma wi ma xtiben ta queriˈ, cˈa tek xtinaˈ, nikˈekumer pe chiwech; y ri xa pa kˈekuˈm nibiyin wi, ma retaman ta acuchi (achique) benak wi. 36 Rumariˈ, tek cˈa cˈo na re Sakil iwuqˈui, can ticukubaˈ icˈuˈx riqˈui, riche (rixin) chi yixoc ralcˈual ri Sakil riˈ. Quecˈariˈ ri xerubij ri Jesús chique ri winek. Cˈacˈariˈ xeruyaˈ ca, y majun cˈa xetaman ta acuchi (achique) xbe wi.
Can tzˈibatal cˈa ca chi ye qˈuiy ri ma xqueniman ta riche (rixin) ri Cristo
37 Ri Jesús can xerubanalaˈ wi qˈuiy milagros chiquiwech ri winek. Pero ma riqˈui wi riˈ riyeˈ ma xquinimaj ta. 38 Y quecˈariˈ xbanatej, ruma cˈo cˈa chi nibanatej na ri rutzˈiban ca ri profeta Isaías ri xkˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca. Riyaˈ rutzˈiban cˈa ca:
Ajaf, ri achˈabel ri xkatzijoj chique ri winek, ¿la can cˈo cami jun ri xniman?
¿Cˈo cami cˈa jun ri xkˈax yan chuwech, ruma xutzˈet ri awuchukˈaˈ? Queriˈ nubij ri rutzˈiban ca ri Isaías. 39 Re winek reˈ can ma yecowin ta niquinimaj, ruma chupan ri rutzˈiban ca ri Isaías nubij chukaˈ:
40 Can banon cˈa chique riyeˈ chi ma yetzuˈun ta y cowirnek ri cánima;
riche (rixin) chi ma niquitzˈet ta ri nicˈut chiquiwech,
ma nika ta ka pa tak cánima,
y ma nitzolin ta pe quicˈuˈx riche (rixin) chi riyin nchojmirisaj ri quicˈaslen, nichaˈ ri Ajaf. Queriˈ ri tzˈibatal ca ruma ri Isaías. 41 Ri profeta Isaías, ri achi ri xkˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca, xubij quereˈ tek xutzˈet yan cˈa rukˈij rucˈojlen ri Ajaf Jesús, y chrij cˈa Riyaˈ chˈonak wi ca.
42 Pero ma riqˈui wi riˈ, ye qˈuiy chique ri achiˈaˈ ri pa moc (comon) yekˈato tzij chiquicojol ri israelitas ri xeniman riche (rixin) ri Jesús. Xa yacˈa chi ma xquikˈalajsaj ta quiˈ, ruma niquixibij quiˈ chiquiwech ri fariseos, chi man xa queˈokotex pe chupan ri jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. 43 Queriˈ xquiben, ruma riyeˈ más nika chiquiwech ri quikˈij ri niyaˈox (nyaˈ) cuma ri winek, que chuwech ri quikˈij ri niyaˈox (nyaˈ) ruma ri Dios.
Ya ri ruchˈabel ri Jesús ri xtikˈato tzij pa quiwiˈ ri winek
44 Y ri Jesús riqˈui cˈa ruchukˈaˈ xchˈo y xubij: Ri niniman cˈa wuche (wixin) riyin, ma xu (xe) ta cˈa riyin ri yirunimaj, xa can nunimaj cˈa ri Dios ri yin takayon pe. 45 Ri nitzˈeto wuche (wixin), can nutzˈet cˈa chukaˈ ri Dios ri yin takayon pe. 46 Ruma yin cˈa riyin ri Sakil ri xipe chuwech re ruwachˈulef riche (rixin) chi achique cˈa ri xtiniman wuche (wixin), ma xticˈojeˈ ta ca chupan jun kˈekumlaj cˈaslen. 47 Y ri winek ri nracˈaxaj ri nuchˈabel y xa ma nuyec ta pa ránima y ma nuben ta ri nracˈaxaj; ma yin ta cˈa riyin ri xquikˈato tzij pa ruwiˈ. Ruma riyin xipe chuwech re ruwachˈulef, ma riche (rixin) ta chi nkˈet tzij pa quiwiˈ ri winek. Riyin xipe riche (rixin) chi yencol ri winek. 48 Ri netzelan cˈa wuche (wixin) y ma nucˈul ta ri nuchˈabel pa ránima, pa ruqˈuisbel kˈij can xtikˈat na cˈa tzij pa ruwiˈ. Ri xtikˈato tzij pa ruwiˈ can ya ri chˈabel ri xenkˈalajsaj. 49 Ruma ri chˈabel ri xenkˈalajsaj chiwech, can ya cˈa ri Nataˈ ri biyon pe chuwe, y xa ma yin ta riyin yibin. Can ya cˈa Riyaˈ ri yin takayon pe y rubin cˈa pe chuwe achique chi chˈabel ri nonbij y nonkˈalajsaj chiwe. 50 Y can wetaman cˈa chi ri rubin pe ri Nataˈ Dios chuwe, can nuyaˈ wi cˈa cˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. Rumariˈ re chˈabel re nonbij cˈa chiwe, can achiˈel ri rubin pe ri Nataˈ chuwe riyin, can queriˈ rubixic xonbanaˈ chiwe riyix.
Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International