Read the Gospels in 40 Days
Ri Jesús y ri Zaqueo
19 Y yacˈariˈ tek ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xoc apo ri pa tinamit Jericó, y nikˈax cˈa el. 2 Y ri chiriˈ chupan ri tinamit riˈ cˈo cˈa jun achi beyon ri Zaqueo rubiˈ. Ri achi cˈa riˈ, yariˈ ri más nim rukˈij que chiquiwech ri nicˈaj chic cˈutuy tak alcawal. 3 Y riyaˈ can nutij cˈa rukˈij riche (rixin) chi nrajoˈ nutzuˈ el ri Jesús, pero ruma chi sibilaj ye qˈuiy ri winek y riyaˈ xa ti coˈol oc ri rupalen, rumariˈ ma nicowin ta cˈa nutzˈet el ri Jesús. 4 Rumariˈ riyaˈ junanin (anibel) xnabeyej el y xbejoteˈ pa ruwiˈ jun cheˈ ri sicómoro rubiˈ, riche (rixin) chi queriˈ nutzˈet el ri Jesús, ruma cˈo chi nikˈax el queriˈ. 5 Y tek ri Jesús nikˈax cˈa el queriˈ, xtzuˈun anej pa ruwiˈ ri cheˈ, y xubij cˈa chare ri jotol chiriˈ: Zaqueo, chanin caka pe chiriˈ, ruma chi can ya re wacami cˈo chi yinapon pan awachoch, riche (rixin) chi yinuxlan jubaˈ, xchaˈ chare.
6 Y ri Zaqueo can yacˈariˈ xka pe chanin, y riqˈui quicoten xucˈul apo ri Jesús pa rachoch. 7 Tek xbanatej cˈa ri queriˈ, ri winek xexebexot (xexebeloj) cˈa apo chrij ri Jesús y niquibilaˈ cˈa chi ri Jesús xa pa rachoch jun achi aj mac xbecˈojeˈ wi. 8 Y ri Zaqueo xpaˈeˈ cˈa y xchˈo apo chare ri Ajaf Jesús y xubij: Ajaf, wacami pa nicˈaj chare ri nubeyomal nyaˈ chique ri pobres. Y wi cˈo winek ri can xkˈax ruwiˈ ri alcawal welesan chique, can cajiˈ chic cˈa ruqˈuexel ri xtintzolij chique, y ma xu (xe wi) ta chic ri xinwelesaj chique, xchaˈ.
9 Y ri Jesús xubij chare: Wacami xoka yan ri colotajic chupan re jay reˈ, ruma chi riyaˈ chukaˈ can riy rumam ca ri Abraham. 10 Ruma chi riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, can xipe cˈa chiquicanoxic y chiquicolic ri ye sachnek pa mac, xchaˈ ri Jesús.
Ri cˈambel tzij chiquij lajuj mozos ri xjach ca puek chique ruma ri quipatrón
11 Y tek ri Jesús rubin chic ka ronojel riˈ, ri winek cˈa ri yeˈacˈaxan riche (rixin) ri Jesús, niquichˈob cˈa chi tek Riyaˈ xtoc apo ri pa tinamit Jerusalem, xtibetzˈuyeˈ ca pa kˈatbel tzij y chanin xtibekˈalajin pe ri rajawaren ri Dios. Y ruma chi queriˈ niquichˈob ri winek, y ruma chi xa nakaj chic yecˈo wi apo chare ri tinamit Jerusalem, rumariˈ ri Jesús xuchop cˈa rubixic jun cˈambel tzij chique. 12 Y Riyaˈ xubij cˈa: Xcˈojeˈ cˈa jun achi ri nim rukˈij. Ri achi riˈ xbe cˈa pa jun chic ruwachˈulef ri cˈanej cˈo wi, riche (rixin) chi ntoc pe rey. Y cˈacˈariˈ nitzolin chic pe. 13 Yacˈa tek cˈa ma jane cˈa tibe, xerusiqˈuij (xeroyoj) ye lajuj rumozos y xuyaˈ ca lajuj puek chique ri nibix mina chare, y xubij chique: Ticˈuaj cˈa re puek re xinyaˈ ca chiwe riche (rixin) chi cˈo nichˈec riqˈui, cˈa achique tiempo xquitzolin pe riyin, xchaˈ ca chique, y xbe. 14 Pero ri achi riˈ netzelex cˈa cuma ri ruwinak, rumariˈ tek riyaˈ cˈo chic chupan ri ruwachˈulef ri acuchi (achique) cˈo chi napon wi riche (rixin) chi niyaˈox (nyaˈ) pe kˈatbel tzij pa rukˈaˈ riche (rixin) chi ntoc pe rey, ri ye ruwinak xequitek cˈa el achiˈaˈ ri xeˈapon ri cˈa acuchi (achique) cˈo wi riyaˈ riche (rixin) chi xbequibij: Riyoj ma nikajoˈ ta chi re achi reˈ ntoc jun aj kˈatbel tzij pa kawiˈ, xechaˈ. 15 Y xcˈulwachitej cˈa chi tek xbetzolin pe riyaˈ, tek cˈo chic pe rukˈij rucˈojlen, y tek cˈo chic ri pa ruruwachˈulef, xutek cˈa quisiqˈuixic (coyoxic) ri rumozos ri ruyaˈon ca puek chique tek riyaˈ cˈa ma jane tibe. Queriˈ xuben ruma nrajoˈ nretamaj janipeˈ puek quichˈacon chiquijujunal. 16 Tek xapon cˈa ri nabey mozo ri rucˈulun ca puek ri nibix mina chare, xubij: Ajaf ri puek ri xayaˈ ca chuwe riche (rixin) chi cˈo nchˈec riqˈui, can xinchˈec wi cˈa lajuj chic riqˈui, xchaˈ. 17 Y ri achi, rey chic ri tiempo riˈ, xubij cˈa chare ri rumozo: Sibilaj utz ri xaben. Riyit can yit jun utzilaj numozo ri can naben wi ri nibix chawe. Y ruma cˈa chi can utz xaben riqˈui ri jubaˈ ri xinyaˈ ca chawe, wacami cˈa nyaˈ lajuj tinamit pan akˈaˈ riche (rixin) chi nakˈet tzij pa quiwiˈ, xchaˈ ri rey. 18 Y yacˈariˈ tek xapon jun chic mozo ri rucˈulun ca chukaˈ puek ri nibix mina chare, y xubij: Ajaf, ri puek ri xayaˈ ca chuwe tek xabe, xinchˈec wuˈoˈ puek más riqˈui, xchaˈ. 19 Y ri rey xubij cˈa chukaˈ chare ri jun mozo riˈ: Ruma cˈa chi can utz xaben riqˈui ri jubaˈ ri xinyaˈ ca chawe, wacami cˈa nyaˈ wuˈoˈ tinamit pan akˈaˈ riche (rixin) chi nakˈet tzij pa quiwiˈ, xchaˈ chukaˈ ri rey chare. 20 Yacˈa tek xapon jun chic mozo ri rucˈulun ca chukaˈ puek ri nibix mina chare, xubij: Ajaf, ya cˈa arajil reˈ nonjachaˈ ca chawe. Re puek reˈ ximpis pa jun suˈt riche (rixin) chi xinyec. 21 Ruma riyin nxibij wiˈ chawech. Ruma yit jun cˈaˈnlaj (cˈaˈelaj) achi. Riyit xa yit junan riqˈui jun achi ri nberucˈutuj pe rurajil y xa majun puek ruyaˈon ca chiriˈ. Y chukaˈ nawajoˈ nacˈul ri ntel pe chuwech ri ticoˈn ri xa ma riyit ta xatico ka, xchaˈ ri mozo chare ri rey. 22 Y ri rey xubij cˈa chare ri mozo riˈ: Riyit xa yit jun itzel mozo. Ri tzij ri xabij yariˈ ri xtincusaj riche (rixin) chi nkˈet tzij pan awiˈ. Ruma wi can awetaman chi riyin can yin cˈaˈnlaj (cˈaˈelaj) achi, chi riyin can nchˈojij wi nurajil ri acuchi (achique) xa majun nyacon ca, y chukaˈ can nwajoˈ ncˈul ri ntel pe chuwech ri ticoˈn ri xa ma yin ta riyin xitico ka; 23 wi queriˈ nabij riyit, ¿achique cˈa ruma tek ma xayaˈ ta re nurajil pa banco? Riche (rixin) chi queriˈ ncˈul ta cˈa ri puek ri can wuche (wixin) riyin y ncˈul ta chukaˈ ral re nurajil re wacami re xitzolin pe, xchaˈ. 24 Y ri rey xubij cˈa chique ri yecˈo chiriˈ: Tiwelesaj cˈa ca la puek pa rukˈaˈ re itzel mozo reˈ, y tiyaˈ chare ri utzilaj mozo ri cˈo chic ri lajuj puek riqˈui. 25 Y ri yecˈo chiriˈ xquibij: Ajaf, pero ri utzilaj mozo cˈo chic lajuj riqˈui, xechaˈ. 26 Pero riyaˈ xubij chique: Riyin nbij cˈa chiwe, chi ri cˈo qˈuiy riqˈui, xtiyaˈox (xtyaˈ) más chare y queriˈ qˈuiy ri xticˈojeˈ riqˈui. Yacˈa ri xa jubaˈ oc cˈo riqˈui, hasta ri jubaˈ riˈ xa xtelesex chare. 27 Wacami cˈa, queˈicˈamaˈ cˈa pe ri yeˈetzelan wuche (wixin), y ri ma xeˈajowan ta chi xinoc rey, y chinuwech riyin queˈicamisaj wi, xchaˈ ri rey. Queriˈ xubij ri Jesús.
Ri xbanatej tek ri Jesús xoc apo pa tinamit Jerusalem
28 Y tek ri Jesús xtaneˈ chubixic reˈ chiquiwech ri winek, xuchop chic cˈa el bey chi xjoteˈ pa Jerusalem, nabeynek el chiquiwech ri ye rudiscípulos. 29 Y tek xa nakaj chic cˈa yecˈo wi apo chique ri tinamit Betfagé y Betania, tinamit ri yecˈo chunakajal ri juyuˈ Olivos, ri Jesús xerutek cˈa el ye caˈiˈ chique ri rudiscípulos. 30 Y xubij el chique: Quixbiyin apo chupan la aldea la nitzuˈ apo chilaˈ y can xu (xe) wi xquixoc apo, xtiwil jun ti alaj bur ri ximil ca chiriˈ ri can cˈa ma jane jun chˈocolbeyon ta. Tiquiraˈ cˈa pe y nicˈom cˈa pe chuwe. 31 Y wi cˈo cˈa jun xtibin pe chiwe chi achique ruma yixtajin niquir ri ti alaj bur, riyix tibij cˈa ca chare chi nicˈatzin chare ri Ajaf, xeˈucheˈex el ruma ri Jesús.
32 Ri caˈiˈ discípulos ri xetak el, xebe cˈa, y can xquil na wi ri ti alaj bur, can achiˈel ri bin el chique ruma ri Jesús. 33 Yacˈa tek yetajin chuquiric, ri ye rajaf xquibij pe chique: ¿Achique ruma tek niquir el? xechaˈ pe.
34 Y ri ye rudiscípulos ri Jesús xquibij cˈa ca chique ri ye rajaf ri ti bur: Xa nicˈatzin chare ri Ajaf, xechaˈ ca chique.
35 Y xquicˈom pe chare ri Jesús. Y riyeˈ xquiyaˈ cˈa chukaˈ quitziak chrij ri bur riˈ, y xquichˈocobaˈ cˈa el ri Jesús chrij. 36 Y tek benak cˈa ri Jesús, ri winek niquiriqˈuilaˈ cˈa ka ri nimaˈk tak quitziak pa rubey riche (rixin) chi niquiyaˈ rukˈij. Y queriˈ ri niquibanalaˈ ye benak. 37 Yacˈa tek xa yeˈapon yan apo acuchi (achique) nuchop nixuleˈ wi el ri bey chuwech ri juyuˈ Olivos, quinojel ri ye tzekelbey riche (rixin) ri Jesús ri ye benak, ruma niquicot ri cánima, xquichop cˈa niquirek quichiˈ chuyaˈic rukˈij ri Dios. Niquiyaˈ cˈa rukˈij ri Dios ruma ye quitzˈeton ri milagros ri ye rubanalon ri Jesús. 38 Riyeˈ niquibij cˈa: ¡Re Rey reˈ can banon pe bendecir ruma ri Ajaf Dios, y can pa rubiˈ ri Ajaf Dios petenak wi! ¡Uxlanibel cˈuˈx cˈa ri chilaˈ chicaj! ¡Janiˈ na niyaˈox (nyaˈ) rukˈij rucˈojlen ri Dios ri chilaˈ chicaj! yechaˈ.
39 Y chiriˈ chiquicojol ri winek, ye benak cˈa nicˈaj achiˈaˈ fariseos. Y riyeˈ xquibij cˈa chare ri Jesús: Tijonel, queˈakˈilaˈ ri ye adiscípulos, xechaˈ chare.
40 Yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chique: Can kitzij cˈa nbij chiwe, chi xa ta yetaneˈ ka riyeˈ, ye ri abej xquebechˈo pe riche (rixin) chi niquiyaˈ nukˈij, xchaˈ chique ri fariseos.
41 Y tek nakaj chic cˈo wi apo ri Jesús chare ri tinamit Jerusalem, xutzˈet cˈa apo ri tinamit riˈ y xuchop nrokˈej ruwech, 42 y xubij cˈa: Riyix ri yixcˈo pa Jerusalem, astapeˈ cˈa ya kˈij reˈ nikˈax ta chiwech achique ri niyaˈo uxlanibel cˈuˈx chiwe. Pero xa ewatajnek chiwech, y rumariˈ ma yixcowin ta nitzˈet. 43 Ruma xtapon na kˈij tek xtipe kˈaxon pan iwiˈ, kˈij tek ri achiˈaˈ ye banoy tak chˈaˈoj xquebeyacatej pe chiwij, y xtiquisutij rij ri itinamit y xtiquiben achiˈel jun coral chiwij. Xquixquiyaˈ pa quinicˈajal y xquixcˈojeˈ pa tijoj pokonal. 44 Xtiquikasaj cˈa pan ulef ri itinamit iwachibilan riyix. Y chare ri itinamit majun cˈa jay ri xtipaˈeˈ ta ca. Ronojel ronojel xquewulex. Ruma chi can ma xiyaˈ ta pa cuenta chi ri Dios xoka yan iwuqˈui re tiempo reˈ, xchaˈ.
Tek ri Jesús xerokotaj pe ri yetajin yecˈayin y ri yelokˈonaj pa rachoch ri Dios
45 Y tek ri Jesús aponak chic cˈa, Riyaˈ xoc cˈa pa rachoch ri Dios ri cˈo chiriˈ pa Jerusalem. Yacˈariˈ tek Riyaˈ xerokotalaˈ pe ri yetajin yecˈayin y ri yelokˈonaj ri chiriˈ pa rachoch ri Dios. 46 Y xubij cˈa chukaˈ chique: Chupan ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca, nubij chi ri wachoch, jay riche (rixin) oración. Yacˈa riyix xa achiˈel jul quiche (quixin) alekˈomaˈ ibanon chare, xchaˈ chique.
47 Y yacˈariˈ tek ri Jesús kˈij kˈij yerutijoj ri winek riqˈui ri ruchˈabel ri Dios, chiriˈ chupan ri rachoch ri Dios. Pero ri principaliˈ tak sacerdotes ye cachibilan ri aj tzˈibaˈ y ri achiˈaˈ ri can cˈo wi quikˈij chupan ri tinamit, niquicanolaˈ cˈa achique ta rubanic niquiben riche (rixin) chi queriˈ niquicamisaj ri Jesús. 48 Y ma niquil ta cˈa achique niquiben chare, ruma chi ri winek can benak cánima chiracˈaxaxic ri nubij ri Jesús chique.
Yecˈo ri yecˈutun chare ri Jesús chi achique xyaˈo kˈatbel tzij pa rukˈaˈ
20 Y xbanatej cˈa chi jun chique ri kˈij tek ri Jesús cˈo ri pa rachoch ri Dios ntajin nucˈut y nutzijoj ri lokˈolaj chˈabel ri niyaˈo colotajic chiquiwech ri winek, yacˈariˈ tek ri principaliˈ tak sacerdotes, ri aj tzˈibaˈ ye cachibilan ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij xeˈoka riqˈui ri Jesús. 2 Y ri achiˈaˈ riˈ xquibij cˈa chare ri Jesús: Tabij cˈa chake: ¿Achique chi kˈatbel tzij cˈo pan akˈaˈ riche (rixin) chi xeˈawokotaj el ri winek ri yecˈayin waweˈ pa rachoch ri Dios? ¿Y achique chukaˈ xyaˈo ri kˈatbel tzij riˈ pan akˈaˈ chi yeˈabanalaˈ quereˈ? xechaˈ chare.
3 Y ri Jesús xubij cˈa chique: Riyin cˈo cˈa chukaˈ jun ri nwajoˈ ncˈutuj chiwe. Tibij cˈa chuwe: 4 ¿Ri Juan xtak pe ruma ri Dios riche (rixin) chi xeruben bautizar ri winek? ¿O xa ye ri winek xebin chare chi xuben queriˈ? xchaˈ ri Jesús.
5 Yacˈa ri principaliˈ tak sacerdotes, ri aj tzˈibaˈ y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij, xquibilaˈ cˈa chiquiwech: ¿Achique cˈa xtikabij chare wacami? xechaˈ ka. Ruma wi nikabij chi ri Juan ya ri Dios ri takayon pe, ri Jesús xa xtubij cˈa chake chi achique cˈa ruma tek ma xinimaj ta ri xubij. 6 Y wi nikabij chi xa winek xebin chare ri Juan chi xuben queriˈ, xquepe quinojel ri winek y xkojquiqˈuek chi abej. Ruma chi ri winek can quetaman wi chi ri Juan can jun chique ri profetas ri xekˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios, xechaˈ cˈa ka chiquiwech.
7 Yacˈariˈ tek xquibij apo chare ri Jesús chi ma quetaman ta achique xbin chare ri Juan chi xeruben bautizar ri winek.
8 Y ri Jesús xubij cˈa chique ri achiˈaˈ riˈ: Ruma cˈa chi riyix ma xixcowin ta xibij chuwe, queriˈ cˈa chukaˈ riyin ma xtinbij ta chiwe achique yayon kˈatbel tzij pa nukˈaˈ chi yicowin yenbanalaˈ quereˈ, xchaˈ ri Jesús.
Ri cˈambel tzij chiquij ri itzel tak kajoy ulef
9 Y ri Jesús xuchop cˈa rubixic jun cˈambel tzij chique ri winek, y xubij cˈa: Xcˈojeˈ cˈa jun achi ri xutic ruwech ri rulef riqˈui uva. Y cˈacˈariˈ xuyaˈ ca pa kajic chique caˈiˈ oxiˈ mozos. Y riyaˈ xbe el riche (rixin) qˈuiy tiempo. 10 Y ri rajaf ri ulef riˈ xutek cˈa jun rumozo quiqˈui ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef, tek can rukˈijul chic riche (rixin) chi niquiyaˈ ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef. Yacˈa tek xapon ri mozo quiqˈui ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef, ri kajoy tak ulef riˈ xquichop cˈa ri mozo y xquichˈey, y majun cˈa uva xquiyaˈ el chare. 11 Y ri rajaf ri ulef xutek chic jun rumozo chucˈamaric ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef. Pero ri achiˈaˈ kajoy tak ulef xa xquichop y xquichˈey. Qˈuiy cˈa pokon ri xquibanalaˈ y xquibilaˈ el chare, y majun chukaˈ uva kajbel riche (rixin) ri ulef xquiyaˈ ta el chare. 12 Yacˈa ri rajaf ri ulef xutek chic cˈa el jun rumozo chucˈamaric ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef, pero can queriˈ chukaˈ xucˈulwachij. Xquisocolaˈ, y cˈacˈariˈ xcokotaj el.
13 Y pa ruqˈuisbel cˈa, ri rajaf ri ulef xuchˈob ka: ¿Achique cˈa xtintek el? xchaˈ. Y riyaˈ cˈo cˈa jun rucˈajol ri sibilaj nrajoˈ, y yacˈariˈ ri xutek el chucˈamaric ri kajbel riche (rixin) ri ulef. Ruma ri rajaf ri ulef riˈ xuchˈob chi ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri rulef, riqˈui jubaˈ can xqueniman wi chare ri rucˈajol tek xtiquitzˈet chi can ya riyaˈ ri napon quiqˈui. 14 Yacˈa ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef, can xu (xe) wi xquitzˈet chi ya ri rucˈajol ri rajaf ri ulef ri xapon, xquibilaˈ cˈa chiquiwech: Yareˈ ri xtoc ca rajaf ronojel re ulef re kakajon. Wacami quixam pe, tikacamisaj riche (rixin) chi queriˈ re ulef reˈ ntoc ca kiche (kixin) riyoj, xechaˈ. 15 Y can queriˈ wi cˈa xquiben. Xquelesaj cˈa el ri cˈajolaxel chiriˈ chupan ri rulef y xquicamisaj. Yacˈariˈ tek ri Jesús xubij: ¿Achique cami xtuben ri rajaf ulef chique ri achiˈaˈ kajoy tak ulef? 16 Ri rajaf ri ulef xtipe cˈa y xquerucamisaj ri kajoy tak ulef riˈ y ri rulef xtuyaˈ chic ca pa kajic chique nicˈaj chic, xchaˈ ri Jesús. Tek ri winek quicˈaxan chic ka ri cˈambel tzij riˈ, xquibij: Dios ta cˈa xkojtoˈo chi man ta xtibanatej queriˈ, xechaˈ.
17 Y ri Jesús xerutzuˈ cˈa ri winek, y xubij: ¿Achique cami ntel wi chi tzij ri nubij chupan ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca? Tek nubij:
Cˈo cˈa jun abej ri ma xka ta chiquiwech chi xquicusaj ri nicˈaj aj banoy tak jay.
Pero re abej reˈ xa can cˈo wi xucusan chare ri xquina riche (rixin) ri jay, riche (rixin) chi ri jay riˈ ma nitzak ta. 18 Y xabachique cˈa winek ri xtitzak chuwech re jun abej reˈ, can xtuquiraj riˈ chuwech. Y xabachique cˈa winek ri xtika ri abej riˈ chrij, can xticˈajtej cˈa, xchaˈ ri Jesús.
Tek xcˈutux chare ri Jesús wi utz o ma utz ta chi nitoj ri alcawal
19 Y ri principaliˈ tak sacerdotes, y ri aj tzˈibaˈ, can yacˈariˈ tek riyeˈ can ta cˈo xcajoˈ chi xquichop ta el ri Jesús, ruma xquinabej chi ri achiˈaˈ kajoy tak ulef ri xerunataj chupan ri cˈambel tzij, xa chiquij riyeˈ xchˈo wi. Pero ma xquichop ta el, ruma niquixibij quiˈ chiquiwech ri winek ri yecˈo riqˈui. Y xebe. 20 Y ri principaliˈ tak sacerdotes y ri aj tzˈibaˈ riˈ xequitek cˈa pe nicˈaj chic achiˈaˈ ri can choj ri quicˈaslen nikˈalajin, pero xa ma ye que ta riˈ. Queriˈ xquiben ruma chi can nicajoˈ chi ri Jesús nitzak ta pa quikˈaˈ riqˈui ri chˈabel ri nubij. Y wi can nika cˈa pa quikˈaˈ, niquiyaˈ pa rukˈaˈ ri aj kˈatbel tzij. 21 Y riche (rixin) cˈa chi nitzak ta ri Jesús pa quikˈaˈ, ri achiˈaˈ riˈ xquicˈutuj cˈa chare: Riyit ri can yit jun Tijonel, riyoj can ketaman wi chi can kitzij ri natzijoj. Ma naxibij ta awiˈ chuwech jun winek, astapeˈ cˈo rukˈij. Y can nacˈut wi ri bey riche (rixin) ri Dios chiquiwech ri winek. 22 ¿Achique nabij riyit? ¿La rucˈamon cami chi nikatoj ri alcawal ri nubij ri César ri cˈo chi nikatoj, o xa ma rucˈamon ta? xechaˈ chare ri Jesús.
23 Yacˈa ri Jesús can retaman wi cˈa ri niquichˈob chrij. Rumariˈ Riyaˈ xubij cˈa chique: ¿Achique cˈa ruma riyix nitij ikˈij riche (rixin) chi yinitojtobej? 24 Ticˈutuˈ cˈa pe jun puek, xchaˈ. Y ri Jesús xucˈutuj cˈa: ¿Achoj ruwachbel laˈ? ¿Y achoj rubiˈ chukaˈ la cˈo chuwech la puek? xchaˈ chique. Y riyeˈ xquibij chare: Riche (rixin) ri César, xechaˈ.
25 Y ri Jesús xubij cˈa chique: Can tiyaˈ cˈa chare ri César ri can riche (rixin) wi ri César. Y can tiyaˈ cˈa chare ri Dios, ri can riche (rixin) wi ri Dios, xchaˈ chique.
26 Y ri achiˈaˈ ri xecˈutun chare ri Jesús, man cˈa xechˈacon ta chrij chiquiwech ri winek, ruma chi ri Jesús ronojel tzij pa ruchojmil cˈa yerubilaˈ chique. Y ri achiˈaˈ riˈ can xquimey cˈa tek xquicˈaxaj ri xubij ri Jesús chique. Y rumariˈ ma xechˈo ta chic apo.
Ri saduceos cˈo xquicˈutuj chrij ri cˈastajbel quiche (quixin) ri caminakiˈ
27 Y yacˈariˈ tek nicˈaj chique ri achiˈaˈ saduceos xeˈapon riqˈui ri Jesús ruma cˈo nicajoˈ niquicˈutuj chare. Ri achiˈaˈ riˈ ma niquinimaj ta cˈa chi ri caminakiˈ can xquecˈastej chic pe. Y rumacˈariˈ riyeˈ xquibij chare ri Jesús: 28 Riyit ri can yit jun Tijonel, cˈo cˈa jun ri nikajoˈ nikacˈutuj chawe. Ri Moisés can rutzˈiban wi cˈa ca chake chi tek jun achi nicom el y majun ralcˈual nicˈojeˈ ca riqˈui ri rixjayil, can jun cˈa rachˈalal ri achi riˈ cˈo chi nicˈuleˈ riqˈui ri ixok ri xmalcanij ca, riche (rixin) chi queriˈ yecˈojeˈ ta ralcˈual riqˈui ri ixok riˈ. Y ri nabey ti cˈajol (alaˈ) ri nalex ntoc ralcˈual ri caminek chic el. 29 Y riyeˈ xquibij cˈa: Xecˈojeˈ cˈa ye wukuˈ achiˈaˈ cachˈalal quiˈ. Y xbanatej cˈa chi ri nimalaxel xcˈuleˈ, pero ri achi riˈ xcom el, y majun ralcˈual xcˈojeˈ ta ca. 30 Xpe ri rucaˈn achi, ri rachˈalal ca ri achi ri caminek chic el, xcˈuleˈ cˈa riqˈui ri malcaˈn ixok. Pero chukaˈ ri achi riˈ xcom el, y majun ralcˈual xcˈojeˈ ta ca. 31 Ri rox achi xcˈuleˈ cˈa chukaˈ riqˈui ri malcaˈn ixok, pero can achiˈel ri xquicˈulwachij el ri ye caˈiˈ nabey rachˈalal, can queriˈ cˈa chukaˈ xucˈulwachij el riyaˈ. Y chi ye wukuˈ achiˈaˈ cachˈalal quiˈ queriˈ xquicˈulwachilaˈ el. Y majun cˈa chique ri ye wukuˈ achiˈaˈ riˈ ri xecˈojeˈ ta ca ralcˈual. 32 Y pa ruqˈuisbel xcom chukaˈ el ri ixok.
33 Y ri achiˈaˈ saduceos xquibij cˈa chare ri Jesús: Riyit nabij chi xtapon na jun kˈij tek ri caminakiˈ xquecˈastej pe. Tek xtapon cˈa ri kˈij riˈ, ¿achoj rixjayil cˈa xtoc wi ri ixok riˈ? Ruma chi ye wukuˈ achiˈaˈ cachˈalal quiˈ xecˈojeˈ riqˈui, xechaˈ chare.
34 Y ri Jesús can yacˈariˈ tek xubij chique: Chuwech re ruwachˈulef, ri achi nicˈojeˈ rixjayil y ri ixok nicˈojeˈ rachijil ruma cˈa cˈo na cˈulanen nibanatej. 35 Yacˈa ri ye caminek chic el ri can rucˈamon (takal chiquij) chi yebe chilaˈ chicaj, tek xtapon ri kˈij chi xquecˈastej el chiquicojol ri caminakiˈ, ri achi ma xticˈojeˈ ta chic rixjayil y ri ixok ma xticˈojeˈ ta chic rachijil, ruma can majun chic cˈulanen xtibanatej. 36 Y chukaˈ ri camic can ma xtapon ta chic quiqˈui, ruma xqueˈoc achiˈel ri ángeles y chukaˈ ye ralcˈual ri Dios ruma ye cˈastajnek chic el. 37 Yacˈa ri cˈastajbel quiche (quixin) ri caminakiˈ, can cˈo wi. Ri Moisés rutzˈiban ca chupan ri ruchˈabel ri Dios, tek riyaˈ xutzˈet chi nicˈat ri juwiˈ kˈayis ri cˈo ruqˈuixal, y xracˈaxaj tek xubij ri Ajaf Dios: Yin cˈa riyin ri ru‑Dios ri Abraham, ri ru‑Dios ri Isaac, y ri ru‑Dios chukaˈ ri Jacob, xchaˈ. 38 Ruma ri Dios ma Dios ta quiche (quixin) caminakiˈ, xa can Dios quiche (quixin) ri can cˈo quicˈaslen. Rumacˈariˈ chuwech ri Dios riyeˈ can ye qˈues wi.
39 Y yecˈo cˈa nicˈaj chique ri aj tzˈibaˈ ri xquibij chare ri Jesús: Tijonel, can kitzij wi ri xabij, xechaˈ chare.
40 Y yacˈariˈ tek can majun chic ri xbano cowil chi cˈo ta ri xquicˈutuj apo chare ri Jesús.
Ri niquichˈob ri aj tzˈibaˈ chrij ri Cristo
41 Yacˈariˈ tek ri Jesús xubij cˈa chique: ¿Achique cˈa ruma tek ri winek niquibij chi ri Cristo xa choj jun ralcˈual ca ri rey David? 42 Tek xa can ya ri rey David tzˈibayon ca chupan ri wuj ri Salmos rubiˈ, tek xubij:
Ri Dios xubij chare ri Wajaf:
Catzˈuyeˈ re pa wajquikˈaˈ,
43 cˈa ya tek xquenyaˈ na pan akˈaˈ pan awaken ri yeˈetzelan awuche (awixin). Queriˈ ri rutzˈiban ca.
44 Y wi ri rey David Wajaf xchaˈ chare ri Cristo, ¿achique cˈa ruma tek ri winek niquibij chi ri Cristo xa choj jun ralcˈual ca ri rey David? xchaˈ ri Jesús.
Tek ri Jesús xukˈalajsaj ri achique chi mac yetajin chubanic ri aj tzˈibaˈ
45 Y quinojel cˈa ri winek ri quimolon quiˈ chiriˈ, xquicˈaxaj tek ri Jesús xubij chique ri rudiscípulos: 46 Man cˈa tiben ta achiˈel niquiben ri achiˈaˈ ye aj tzˈibaˈ. Ruma riyeˈ sibilaj nika chiquiwech niquicusaj tukutek tak tziek, riche (rixin) chi queriˈ nitzˈet chi can cˈo quikˈij. Sibilaj chukaˈ nika chiquiwech chi niyaˈox (nyaˈ) rutzil tak quiwech ri pa tak cˈaybel. Y ri pa tak jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios, can ya cˈa ri nabey tak chˈaquet yequicanolaˈ, riche (rixin) chi queriˈ nibix chi riyeˈ cˈo quikˈij. Y can queriˈ chukaˈ yequibanalaˈ ri pa nimaˈk tak waˈin. 47 Y yequelesalaˈ chukaˈ ronojel quicosas ri malcaniˈ tak ixokiˈ. Y xaxu (xaxe wi) riche (rixin) chi can quenimex chi riyeˈ can ye utzilaj tak winek, yeyaloj tek niquiben orar. Pero riyeˈ can xtikˈax ruwiˈ ri rucˈayewal ri xtika pa quiwiˈ, ruma sibilaj qˈuiy quimac, xchaˈ ri Jesús.
Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International