Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

Read the Gospels in 40 Days

Read through the four Gospels--Matthew, Mark, Luke, and John--in 40 days.
Duration: 40 days
Cakchiquel Occidental (CKW)
Version
SAN MARCOS 10-12

Tek ri Jesús xubij chi ri achi ma utz ta chi nujech ca ri rixjayil

10  Y cˈacˈariˈ ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xel el chiriˈ y xbe cˈa quelaˈ pa Judea. Y xkˈax cˈa jucˈan chic chare ri raken yaˈ Jordán. Chiriˈ, sibilaj ye qˈuiy winek xquimol chic quiˈ riqˈui. Y Riyaˈ xuchop chic cˈa rucˈutic ri ruchˈabel ri Dios chiquiwech, can achiˈel wi rubanon pe.

Y yacˈariˈ tek yecˈo achiˈaˈ fariseos ri xeˈapon riqˈui, ruma nicajoˈ chi niquitojtobej ri Jesús y nitzak ta pa quikˈaˈ. Riyeˈ xquicˈutuj cˈa chare wi rucˈamon chi jun achi nujech riˈ riqˈui ri rixjayil. Y ri Jesús xubij cˈa chique ri achiˈaˈ riˈ: ¿Achique cˈa rubin ca ri Moisés chiwe chi niben? xchaˈ chique.

Y riyeˈ xquibij cˈa: Ri Moisés can xuyaˈ wi ca kˈij chare ri achi chi utz nutzˈibaj jun wuj y nubij chupan chi xquijech quiˈ riqˈui ri rixjayil y tuyaˈ chare ri ixok, y tuyaˈ ca, xechaˈ riyeˈ.

Y ri Jesús can yacˈariˈ xubij chique: Ruma chi can cowirnek ri iwánima riyix chi ma ninimaj ta ri Dios, xa rumacˈariˈ tek ri Moisés xuyaˈ kˈij chi nijech ca ri iwixjaylal. Yacˈa ri pa rutiquiribel pe xa ma que ta riˈ. Ri pa rutiquiribel, tek ri Dios xuben re ruwachˈulef, can pa cˈulaj cˈa xeruben ri winek. Can ma ruyon ta ri achi y ma ruyon ta chukaˈ ri ixok. Rumariˈ ri achi man chic cˈa quiqˈui ta ruteˈ rutataˈ xticˈojeˈ wi. Xa xtiquicˈuaj quiˈ riqˈui ri rixjayil, y chi ye caˈiˈ xa jun cˈa xtiquiben. Rumariˈ tek quicˈuan chic quiˈ, man chic ye caˈiˈ ta cˈa winek, xa jun chic quibanon. Rumacˈariˈ ri can ye tunun chic ruma ri Dios, majun winek ri tijacho ta quiche (quixin), xchaˈ chique.

10 Tek ri Jesús y ri rudiscípulos yecˈo chic cˈa pa jay, xepe ri discípulos xquicˈutulaˈ chare ri Jesús chi achique cˈa ri xrajoˈ xubij riqˈui ri chˈabel ri xa cˈariˈ xerubij ca chique ri achiˈaˈ fariseos. 11 Y ri Jesús xubij cˈa chique: Xabachique achi ri nujech ca ri rixjayil y cˈacˈariˈ nucˈom chic jun ixok, ri achi riˈ nimacun chuwech ri rixjayil. 12 Y queriˈ chukaˈ ri ixok ri nujech ca ri rachijil y nibe chic riqˈui jun achi, ri ixok riˈ can nimacun chukaˈ. Queriˈ xubij chique.

Tek ri Jesús xeruben bendecir ri acˈalaˈ

13 Yecˈo cˈa acˈalaˈ ri xeˈucˈuex apo chuwech ri Jesús, chi nuyaˈ ta el ri rukˈaˈ pa quiwiˈ, riche (rixin) chi niquicˈul ri rubendición ri Dios. Yacˈa ri discípulos xa xechapon chique ri winek chi ma quequicˈom ta pe ri acˈalaˈ. 14 Yacˈa tek ri Jesús xutzˈet ri niquiben ri rudiscípulos, ma xka ta chuwech ri yetajin chubanic, y xubij cˈa chique: Tiyaˈ kˈij chique ri acˈalaˈ chi yepe wuqˈui riyin, y ma queˈikˈet ta. Ruma ri xqueˈoc pa rajawaren ri Dios, xaxu (xaxe) wi ri winek ri ye achiˈel re acˈalaˈ reˈ. 15 Y can kitzij cˈa nbij chiwe, chi ri xa ma niquiben ta achiˈel ri acˈalaˈ riche (rixin) chi niquijech quiˈ pa rukˈaˈ ri Dios, can man cˈa xqueˈoc ta pa rajawaren ri Dios, xchaˈ chique. 16 Y Riyaˈ xeruchˈelej chiquijujunal ri acˈalaˈ y xuyalaˈ ri rukˈaˈ pa quiwiˈ y xerubanalaˈ cˈa bendecir.

Tek jun cˈajol achi ri cˈo qˈuiy rubeyomal xbetzijon riqˈui ri Jesús

17 Y tek ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xuchop chic el ri rubey, cˈo jun achi junanin (anibel) xoka riqˈui, xxuqueˈ chuwech, y xubij cˈa chare: Riyit ri can yit utzilaj Tijonel, tabij cˈa chuwe: ¿Achique cˈa ri rajawaxic chi nben riyin riche (rixin) chi ntoc ta wuche (wixin) ri cˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek? xchaˈ chare ri Jesús.

18 Y ri Jesús xubij cˈa chare: ¿Achique ruma tek nabij utz chuwe riyin? Ruma majun winek ri utz ta, xa can xu (xe wi) Jun ri utz y riˈ ya ri Dios. 19 Y riyin nbij chi riyit jabel awetaman ri rupixaˈ ri Dios, chi riyit achi ri cˈo awixjayil ma tacanoj ta jun chic ixok, ma cacamisan ta, ma catelekˈ ta, ma tatzˈuc ta tzij chrij jun chic winek, ma takˈol ta jun winek riche (rixin) chi nawelesaj chare ri xa riche (rixin) riyaˈ; tayaˈ quikˈij ri ateˈ atataˈ, xchaˈ chare.

20 Y ri achi riˈ xubij chare ri Jesús: Tijonel, cˈa yin coˈol na tek nchapon pe rubanic ronojel riˈ, xchaˈ.

21 Y ri Jesús riqˈui cˈa ajowabel xutzuˈ ruwech ri achi tek xubij queriˈ, y cˈacˈariˈ xubij chare: Cˈa cˈo na jun ri ma abanon ta. Wacami, jet jacˈayij cˈa ronojel ri cˈo awuqˈui y ri rajel tayaˈ chique ri pobres, riche (rixin) chi queriˈ nicˈojeˈ abeyomal chilaˈ chicaj. Y catam pe wuqˈui, quinatzekelbej, y ma tapokonaj ta nakˈaxaj tijoj pokonal wuma riyin, achiˈel jun ri can benak chuxeˈ jun cruz riche (rixin) chi nbecamisex, xchaˈ chare.

22 Pero tek ri achi xracˈaxaj ri chˈabel ri xubij ri Jesús chare, xa can pokon xunaˈ ri ránima, ruma riyaˈ can qˈuiy ri beyomel cˈo riqˈui. Y nibison cˈa ránima xtzolin el, ruma ma nrajoˈ ta chi ntel ri rubeyomal pa rukˈaˈ.

23 Y ri Jesús xerutzuˈ ri rudiscípulos y xubij chique: Ri cˈo quibeyomal, cˈayef (cuesta) chi yeˈoc pa rajawaren ri Dios, xchaˈ chique.

24 Y ri rudiscípulos can achique na xquicˈaxaj ri chˈabel ri xubij ri Jesús. Pero Riyaˈ xubij chic jun bey chique: Walcˈual, ri winek ri can quicukuban quicˈuˈx riqˈui quibeyomal, cˈayef (cuesta) chi yeˈoc pa rajawaren ri Dios. 25 Xa ma can ta cˈayef (cuesta) chi nikˈax ri jun chicop ri camello rubiˈ pa ti rachek jun bak riche (rixin) tˈisoˈn (tzˈisoˈn), que chuwech chi ntoc jun beyon pa rajawaren ri Dios, xchaˈ ri Jesús.

26 Pero tek ri discípulos xquicˈaxaj chic jun bey ri chˈabel ri xubij ri Jesús, xsach quicˈuˈx y xquibilaˈ cˈa chiquiwech: Wi can achiˈel ri xubij, ¿achique ta cˈa jun ri xticolotej? xechaˈ.

27 Y ri Jesús xerutzuˈ chic cˈa jun bey ri rudiscípulos y xubij cˈa chique: Ri winek ma yecowin ta niquicol quiˈ, yacˈa ri Dios can nicowin wi yerucol, ruma Riyaˈ ronojel nicowin nuben, xchaˈ chique.

28 Y yacˈariˈ tek ri Pedro xubij chare: Riyit awetaman chi riyoj kayaˈon ca ronojel ri cˈo kiqˈui, riche (rixin) chi yit katzekelben, xchaˈ.

29 Y ri Jesús xubij: Can kitzij cˈa nbij chiwe, wi cˈo jun winek ri ruyaˈon ca rachoch, ruyaˈon ca rachˈalal ye cˈajolaˈ o kˈopojiˈ, ruteˈ rutataˈ, rixjayil, ralcˈual o rulef, wuma riyin y ruma ri lokˈolaj chˈabel ri niyaˈo colotajic, 30 ri winek ri nibano queriˈ can qˈuiy cˈa xtucˈul. Can pa ciento cˈa mul ri xtucˈul chupan re tiempo re kachapon. Xtucˈul rachoch, rachˈalal ye cˈajolaˈ o kˈopojiˈ, ruteˈ, ralcˈual y rulef. Astapeˈ can cˈo wi cˈa tijoj pokonal ri xtukˈaxaj ruma tzekelbey wuche (wixin) riyin, pero chupan apo ri jun chic tiempo chkawech apo, can xtiyatej cˈa chukaˈ rucˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. 31 Y cˈo ri yecˈo nabeyel ri xquecanaj cˈa pa ruqˈuisbel. Y cˈo ri yecˈo pa ruqˈuisbel ri xquecˈojeˈ pa nabey, xchaˈ ri Jesús.

Tek ri Jesús xunataj chic jun bey chi xticamisex

32 Ri Jesús, ri rudiscípulos y ri nicˈaj chic winek, quichapon cˈa el bey pa tinamit Jerusalem. Y can yacˈa ri Jesús ri nabeynek el chiquiwech, y rumariˈ ri rudiscípulos y ri winek can achique na xquinaˈ y quixibin chukaˈ quiˈ ye tzeketel el chrij. Yacˈariˈ tek ri Jesús xerucˈuaj cˈa el jubaˈ quelaˈ pa quiyonil ri cablajuj rudiscípulos y xubij chic cˈa chique ri achique chi tijoj pokonal ri xtukˈaxaj. 33 Riyaˈ xubij cˈa chique: Riyix iwetaman chi pa tinamit Jerusalem kachapon wi el bey, y ya ri chiriˈ ri xquijach wi el riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol. Xquijach na pa quikˈaˈ ri principaliˈ tak sacerdotes y pa quikˈaˈ ri aj tzˈibaˈ. Y riyeˈ xtiquibij chi can quicamisex. Y chukaˈ xquinquijech el pa quikˈaˈ winek ri xa ma ye israelitas ta. 34 Y ri winek riˈ xquinquiyokˈ, xquinquichubaj, xquinquichˈey, y cˈacˈariˈ xquinquicamisaj. Pero pa rox kˈij xquicˈastej cˈa pe, xchaˈ ri Jesús.

Ri xquicˈutuj ri Jacobo y ri Juan

35 Y ri Jacobo y ri Juan, ri ye rucˈajol ri achi ri Zebedeo rubiˈ, xejel cˈa apo riqˈui ri Jesús, y xquibij chare: Tijonel, riyoj nikajoˈ nikacˈutuj jun utzil chawe. Pero naben ta cˈa ri xtikacˈutuj chawe, xechaˈ chare.

36 Y Riyaˈ xubij chique: ¿Achique cˈa chi utzil ri niwajoˈ? xchaˈ chique.

37 Y riyeˈ xquibij cˈa: Riyoj nikajoˈ cˈa chi tek yitcˈo chic pan awajawaren, nayaˈ ta cˈa kˈij chake chi yojtzˈuyeˈ apo awuqˈui; jun ta cˈa ri pan awajquikˈaˈ y jun ta cˈa ri pan awajxocon, xechaˈ chare.

38 Y ri Jesús xubij chique: Riyix ma iwetaman ta cˈa ri nicˈutuj chuwe. ¿La nicochˈ cami riyix achiˈel ri xtiban chuwe riyin? ¿Y la nicochˈ cami chukaˈ riyix jun tijoj pokonal achiˈel ri xtinkˈaxaj riyin? xchaˈ ri Jesús.

39 Y riyeˈ xquibij cˈa: Nikacochˈ, xechaˈ chare. Y ri Jesús xubij chic cˈa chique: Can kitzij wi cˈa chi riyix xticochˈ na wi achiˈel ri xtiban chuwe riyin. Chukaˈ can xticochˈ jun tijoj pokonal achiˈel ri xtinkˈaxaj riyin; 40 yacˈa ri nicˈutuj chuwe, chi riyix niwajoˈ chi jun nitzˈuyeˈ ri pa wajquikˈaˈ y jun nitzˈuyeˈ ri pa wajxocon, riˈ ma pa nukˈaˈ ta riyin cˈo wi chi nyaˈ chiwe. Ruma ri nicˈutuj riyix, riˈ xa quiche (quixin) chic cˈa ri xtubij ri Nataˈ chi utz chi xquetzˈuyeˈ chiriˈ, xchaˈ ri Jesús.

41 Y yacˈa tek ri lajuj chic discípulos xquicˈaxaj ri xbitej ka, xpe cˈa coyowal chique ri Jacobo y ri Juan. 42 Y yacˈariˈ tek ri Jesús xerusiqˈuij (xeroyoj) ri rudiscípulos y xubij cˈa chique: Riyin nbij cˈa chi riyix jabel iwetaman chi re waweˈ chochˈulef, ri yaˈon kˈatbel tzij pa quikˈaˈ, yeriˈ ri yecˈo pa quiwiˈ ri winek, y ruma chi can cˈo quikˈatbel tzij pa quiwiˈ ri winek, rumariˈ niquinaˈ chi can yecˈa riyeˈ ri ye cajaf ri winek. Xa can xu (xe) wi cˈa ri cˈo quikˈij ri yebin ri cˈo chi niban. 43 Yacˈa ri chicojol riyix jun wi chic. Ruma ri nrajoˈ chi nicˈojeˈ rukˈij chicojol, xa tuchˈutinirisaj riˈ, y querunimaj querilij ri nicˈaj chic. 44 Wi jun cˈa chiwe riyix ri can nrajoˈ chi ya riyaˈ ri nabey, xa tuchˈutinirisaj riˈ, querunimaj querilij quinojel ri nicˈaj chic. 45 Ruma riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol ma xipe ta riche (rixin) chi ye ri winek yebano samaj pa nucuenta riyin. Riyin xipe riche (rixin) chi nben ri samaj ri nicˈatzin chi nben pa quicuenta ri winek, y can nyaˈ wiˈ pa camic riche (rixin) chi queriˈ ye qˈuiy ri yecolotej, xchaˈ ri Jesús.

Tek ri Jesús xucˈachojsaj jun achi moy ri Bartimeo rubiˈ

46 Yacˈariˈ tek ri Jesús y ri rudiscípulos xeˈapon cˈa pa tinamit Jericó. Y tek quichapon el elen pa tinamit Jericó, sibilaj ye qˈuiy winek ri ye tzekelbeyon el quiche (quixin). Y chiriˈ chuchiˈ bey cˈo cˈa jun moy ri Bartimeo rubiˈ, rucˈajol jun achi ri Timeo rubiˈ. Riyaˈ tzˈuyul cˈa chiriˈ, nucˈutulaˈ ca limosna chique ri winek ri yekˈax el queriˈ. 47 Y tek riyaˈ xracˈaxaj cˈa chi ri nikˈax el queriˈ ya ri Jesús aj Nazaret, riyaˈ xurek ruchiˈ y xubij cˈa: Riyit Jesús, ri yit ralcˈual ca ri rey David, tajoyowaj nuwech ruma re nbanon, xchaˈ.

48 Y ye qˈuiy cˈa winek ri xquikˈil ri moy chi ma turek ta chic ruchiˈ. Pero riyaˈ xa can más nurek ruchiˈ y nubij: Riyit ri yit ralcˈual ca ri rey David, tajoyowaj nuwech ruma re nbanon, xchaˈ.

49 Y ri Jesús xracˈaxaj cˈa ri ruchˈabel. Rumariˈ xpaˈeˈ cˈa y xubij chi tisiqˈuix (toyox) pe ri achi. Y yacˈariˈ tek xbequisiqˈuij (xbecoyoj) pe ri achi moy y xquibij chare: Ma taxibij ta awiˈ. Joˈ kiqˈui. Ri Jesús yarusiqˈuij (yaroyoj), xechaˈ chare.

50 Y ri achi can xu (xe) wi cˈa xracˈaxaj queriˈ, can yacˈariˈ xyacatej pe. Xuyaˈ ca ri ruchaqueta chiriˈ y xbe apo riqˈui ri Jesús. 51 Y ri Jesús xucˈutuj chare: ¿Achique cˈa ri nawajoˈ? Y ri achi moy xubij chare: Tijonel, riyin nwajoˈ yitzuˈun, xchaˈ.

52 Y ri Jesús can yacˈariˈ tek xubij cˈa chare: Wacami jet, ya xacolotej chuwech ri amoyil ruma xacukubaˈ acˈuˈx wuqˈui. Y ri moy can xtzuˈun wi y xutzekelbej el ri Jesús.

Ri xbanatej tek ri Jesús xoc apo pa tinamit Jerusalem

11  Y tek xa nakaj chic cˈa yecˈo wi apo chique ri tinamit Betfagé y Betania, xa jubaˈ chic cˈa nrajoˈ chi ma yeˈapon pa tinamit Jerusalem, ruma can chunakajal chic apo ri juyuˈ Olivos yecˈo wi. Y yacˈariˈ tek ri Jesús xerutek el ye caˈiˈ chique ri rudiscípulos. Riyaˈ xubij cˈa el chique: Quixbiyin apo chupan la aldea la nitzuˈ apo chilaˈ. Y can xu (xe) wi xquixoc apo, xtiwil jun ti alaj bur ri ximil ca chiriˈ ri can cˈa ma jane jun chˈocolbeyon ta. Tiquiraˈ cˈa pe y nicˈom cˈa pe chuwe. Y wi cˈo jun xtibin pe chiwe chi achique ruma yixtajin niquir ri ti alaj bur, tibij cˈa ca chare chi nicˈatzin chare ri Ajaf, pero chanin xtorutzolij ca, quixchaˈ ca chare, xeˈucheˈex el ruma ri Jesús.

Y ri caˈiˈ discípulos xebe cˈa. Tek xeˈapon, xquil na wi ri ti alaj bur ximon ca ri acuchi (achique) nuyaˈ wi vuelta ri bey ri ntoc chuwajay. Y riyeˈ xquiquir cˈa pe.

Y tek yetajin chuquiric ri ti alaj bur, xetzˈet pe cuma jun caˈiˈ ri yecˈo chiriˈ y xquibij chique ri ye caˈiˈ discípulos: ¿Achique yixtajin chubanic chiriˈ? ¿Achique ruma yixtajin chuquiric ri ti alaj bur? xechaˈ pe chique.

Y ri discípulos xquibij cˈa ri rubin el ri Jesús chique. Y ri xetzˈeto pe xquiyaˈ kˈij chique chi xquicˈom pe ri ti alaj bur riˈ. Y ri discípulos riˈ xquicˈom cˈa pe ri ti alaj bur chare ri Jesús. Cˈacˈariˈ xquiyaˈ cˈa quitziak chrij ri chicop riˈ, riche (rixin) chi ri Jesús xchˈoqueˈ el chrij. Y ye qˈuiy cˈa chique ri winek ruma can nicajoˈ niquiyaˈ rukˈij ri Jesús, xquiriqˈuilaˈ ri nimaˈk tak quitziak pa rubey. Y nicˈaj chic winek ruma can xcajoˈ xquiyaˈ chukaˈ rukˈij ri Jesús, xebequicˈamalaˈ pe ruxak tak cheˈ ri can riche (rixin) wikbel, riche (rixin) chi xequiricˈ pa rubey. Y quecˈariˈ niquibanalaˈ ye benak.

Ri winek cˈa ri ye nabeynek chuwech ri Jesús y ri yecˈo ca chrij, can riqˈui cˈa ronojel quichukˈaˈ niquibij: ¡Matiox chi petenak re jun achi reˈ! ¡Riyaˈ can banon pe bendecir ruma ri Ajaf Dios! ¡Y can pa rubiˈ ri Ajaf Dios petenak wi! 10 ¡Matiox chi nitzolin yan chic pe ri rukˈatbel tzij ri David ri katataˈ ri xcˈojeˈ ojer ca! ¡Matiox chare ri Dios ri cˈo chilaˈ chicaj! xechaˈ cˈa.

11 Y ri Jesús xoc cˈa apo ri pa tinamit Jerusalem y xbekˈax cˈa pe pa rachoch ri Dios y xerutzuˈ ca ri yecˈo chiriˈ. Y tek ntoc cˈa pe ri akˈaˈ, Riyaˈ ye rachibilan ri ye cablajuj rudiscípulos xbe ri pa tinamit Betania.

Tek ri Jesús xubij chare ri juwiˈ cheˈ ri higo rubiˈ chi majun bey chic xtiwachin ta

12 Pa rucaˈn kˈij tek quichapon pe bey riche (rixin) chi yetzolin pe pa Betania y yebe pa Jerusalem, ri Jesús xpe cˈa runumic. 13 Y Riyaˈ cˈanej cˈa cˈo wi tek xutzˈet chi cˈo juwiˈ cheˈ ri higo rubiˈ y sibilaj jabel rubanon ri ruxak. Xbe cˈa apo chuxeˈ chucanoxic ruwech. Y tek xapon apo riqˈui, xa majun ruwech cˈo ta, xa ruyon ruxak cˈo. Ruma ma rukˈijul ta chi niwachin. 14 Yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chare ri cheˈ: Can majun chic cˈa winek xtitijo ta jun ti awech, ruma can ma xcawachin ta chic, xchaˈ chare. Y ri rudiscípulos xquicˈaxaj cˈa ri xubij.

Tek ri Jesús xerokotaj pe ri yetajin yecˈayin y ri yelokˈonaj pa rachoch ri Dios

15 Y xeˈapon chic cˈa pa tinamit Jerusalem. Y ri Jesús xoc cˈa pa rachoch ri Dios. Yacˈa tek Riyaˈ cˈo chic chiriˈ, xerokotaj cˈa pe ri yetajin yecˈayin y ri yelokˈonaj chiriˈ. Y ri aj qˈuexoy tak puek, xerutecmayilaˈ ca ri quimesas. Y queriˈ chukaˈ xuben ca chique ri quichˈacat ri yecˈayin palomax. 16 Y Riyaˈ ma xuyaˈ ta kˈij chique ri winek chi quicˈuan cosas yekˈax chupan ri ruwajay ri cˈo chiriˈ pa rachoch ri Dios. 17 Cˈacˈariˈ Riyaˈ xucˈut cˈa chukaˈ chiquiwech ri winek riqˈui ri ruchˈabel ri Dios, chi ri rachoch ri Dios xa can jay riche (rixin) niban wi oración. Rumariˈ Riyaˈ xubij chique ri winek: ¿La ma tzˈibatal ta cˈa ca chupan ri ruchˈabel ri Dios chi ri wachoch, can jay riche (rixin) chi niquiben wi orar quinojel winek ri yecˈo chuwech re ruwachˈulef? Yacˈa riyix xa achiˈel jul quiche (quixin) alekˈomaˈ ibanon chare, xchaˈ ri Jesús.

18 Y riˈ xacˈaxex cˈa cuma ri principaliˈ tak sacerdotes y ri aj tzˈibaˈ. Rumariˈ riyeˈ xa can niquicanolaˈ cˈa achique ta rubanic niquiben, riche (rixin) chi niquicamisaj ri Jesús. Ruma ri sacerdotes y ri aj tzˈibaˈ riˈ can quixibin cˈa quiˈ chuwech ri Jesús, ruma xa can jubaˈ ma quinojel ri winek jabel niquicˈaxaj ri chˈabel ri nucˈut chiquiwech. 19 Y tek xoc pe ri akˈaˈ, ri Jesús xbe ye rachibilan ri rudiscípulos. Ma xcˈojeˈ ta ka ri chiriˈ pa tinamit Jerusalem.

Can xchakiˈj wi ka ri juwiˈ cheˈ ri higo rubiˈ

20 Nimakˈaˈ rucaˈn kˈij, tek quichapon bey pa Jerusalem, xquitzˈet cˈa chi ri juwiˈ cheˈ ri higo rubiˈ chakiˈj chic rachibilan ri rucˈamal. 21 Y ri Pedro chanin cˈa xoka chucˈuˈx, y xubij chare ri Jesús: Tijonel, tatzuˈ la juwiˈ higo ri xabij ca chare chi majun bey chic xtiwachin ta, xa can xchakiˈj wi ka, xchaˈ ri Pedro.

22 Y ri Jesús xubij cˈa chique quinojel ri rudiscípulos: Riyix chukaˈ rajawaxic chi nicukubaˈ icˈuˈx riqˈui ri Dios. 23 Queriˈ nbij chiwe ruma kas kitzij chi xabachique ri nibin chare re juyuˈ reˈ chi tel el waweˈ y tikˈax pa mar, can queriˈ wi nibanatej wi can kitzij nucukubaˈ rucˈuˈx y ma nuben ta caˈiˈ rucˈuˈx. 24 Rumacˈariˈ, riyin can nbij cˈa chiwe chi ronojel ri nicˈutuj tek riyix niben orar y wi can ninimaj chi nicˈul, can xtiyatej wi cˈa chiwe. 25 Y tek niben cˈa orar, can man ta jun ri nikˈato ri iˈoración. Ruma wi xa cˈo ta jun ri cˈo jun pokon rubanon chiwe, ticuyuˈ. Y queriˈ ri Itataˈ ri cˈo chilaˈ chicaj xquixrucuy chukaˈ riyix riqˈui ri imac ri yeˈibanalaˈ chuwech. 26 Ruma wi riyix xa ma nicuy ta rumac jun ri cˈo pokon rubanon chiwe, chukaˈ ri Itataˈ ri cˈo chilaˈ chicaj ma xtucuy ta ri imac ri yeˈibanalaˈ chuwech.

Yecˈo ri yecˈutun chare ri Jesús chi achique xyaˈo kˈatbel tzij pa rukˈaˈ

27 Ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xeˈapon chic cˈa pa tinamit Jerusalem. Y nibiyalaˈ (nibiyajlan) cˈa pa rachoch ri Dios tek xeˈapon ri principaliˈ tak sacerdotes riqˈui, chukaˈ ri aj tzˈibaˈ y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij. 28 Y xquicˈutuj cˈa chare: ¿Achique chi kˈatbel tzij cˈo pan akˈaˈ riche (rixin) chi xeˈawokotaj el ri winek ri yecˈayin waweˈ pa rachoch ri Dios? ¿Y achique chukaˈ xyaˈo ri kˈatbel tzij riˈ pan akˈaˈ chi yeˈabanalaˈ quereˈ? xechaˈ chare.

29 Xpe ri Jesús xubij cˈa chique ri achiˈaˈ riˈ: Riyin cˈo chukaˈ jun ri nwajoˈ ncˈutuj chiwe. Y wi riyix xtibij chuwe, riyin chukaˈ xtinbij chiwe achique ri yayon pe kˈatbel tzij pa nukˈaˈ rumariˈ yicowin yenbanalaˈ quereˈ. 30 Tiwacˈaxaj cˈa jabel re xtincˈutuj chiwe. ¿Ri Juan xtak pe ruma ri Dios riche (rixin) chi xeruben bautizar ri winek? ¿O xa ye ri winek xebin chare chi xuben queriˈ? Tibij cˈa chuwe ri achique nichˈob, xchaˈ chique.

31 Y ri principaliˈ tak sacerdotes, ri aj tzˈibaˈ y chukaˈ ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij, xquibilaˈ cˈa chiquiwech: ¿Achique cˈa xtikabij chare wacami? xechaˈ ka. Ruma wi nikabij chi ri Juan ya ri Dios ri takayon pe, ri Jesús xa xtubij cˈa chake chi achique cˈa ruma tek ma xinimaj ta ri xubij. 32 Y wi nikabij chi xa winek xebin chare ri Juan chi xuben queriˈ, cˈo rucˈayewal nucˈom pe chake riyoj. Riyeˈ xquichˈob ka queriˈ, ruma quixibin quiˈ chiquiwech ri winek. Ruma quinojel ri winek can quetaman cˈa chi ri Juan jun profeta ri can xukˈalajsaj wi ri ruchˈabel ri Dios.

33 Yacˈariˈ tek xquibij apo chare ri Jesús: Riyoj ma ketaman ta, xechaˈ apo. Y ri Jesús can yacˈa chukaˈ riˈ xubij chique: Ruma cˈa chi riyix xa ma xixcowin ta xibij chuwe, queriˈ chukaˈ riyin ma xtinbij ta chiwe achique ri yayon pe kˈatbel tzij pa nukˈaˈ chi yicowin yenbanalaˈ quereˈ, xchaˈ ri Jesús.

Ri cˈambel tzij chiquij ri itzel tak kajoy ulef

12  Y ri Jesús, riqˈui cˈa cˈambel tak tzij xchˈo wi quiqˈui. Riyaˈ quecˈareˈ xubilaˈ chique: Xcˈojeˈ cˈa jun achi ri xutic ruwech ri rulef riqˈui uva. Xuben coral chrij ri ulef y xuben chukaˈ achiˈel jun ti pila ri pan ulef riche (rixin) chi niyitzˈ ri uva chupan. Xuben chukaˈ jun setesic tzˈak ri nej xujotobaˈ chicaj, y pa ruwiˈ riˈ xcˈojeˈ wi rachoch ri chajinel. Cˈacˈariˈ xuyaˈ ca pa kajic chique caˈiˈ oxiˈ mozos, y riyaˈ xbe nej.

Y ri rajaf ri ulef xutek cˈa jun rumozo quiqˈui ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef, tek xapon rukˈijul riche (rixin) chi nberucˈuluˈ pe ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef. Yacˈa tek xapon ri mozo quiqˈui ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef, ri kajoy tak ulef riˈ xquichop cˈa ri mozo riˈ y xquichˈey, y majun cˈa uva xquiyaˈ el chare. Y ri rajaf ri ulef xutek chic cˈa jun rumozo quiqˈui ri kajoy tak ulef, chucˈamaric ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef. Pero tek xapon ri mozo, xa xquichop rucˈakic chi abej y xquisocolaˈ el ri rujolon (ruwiˈ). Qˈuiy cˈa pokon ri xquibanalaˈ el chare, y queriˈ xquitek el. Y ri rajaf ri ulef xutek chic jun rumozo. Y ri mozo riˈ xcamisex cuma ri kajoy tak ulef. Y ye qˈuiy chic mozos ri xerutek, pero quinojel cˈo ri xquicˈulwachij. Yecˈo xechˈay pe, y yecˈo xecamisex.

Y pa ruqˈuisbel, ri rajaf ri ulef xaxu (xaxe wi) chic cˈa ri rucˈajol xcˈojeˈ ca riqˈui y riyaˈ sibilaj nrajoˈ ri rucˈajol. Pero ri rajaf ri ulef xutek cˈa ri rucˈajol quiqˈui ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri rulef, ruma riyaˈ xuchˈob ka: Ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef can xqueniman wi cˈa chare ri nucˈajol tek xtiquitzˈet chi can ya riyaˈ ri napon quiqˈui, xchaˈ ka pa ránima. Yacˈa ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef can xu (xe) wi xquitzˈet chi ya ri rucˈajol ri rajaf ri ulef ri xapon, xquibilaˈ cˈa chiquiwech: Yareˈ ri xtoc ca rajaf ronojel re ulef re kakajon. Wacami quixam pe, tikacamisaj riche (rixin) chi queriˈ re ulef reˈ ntoc ca kiche (kixin) riyoj, xechaˈ. Y can queriˈ wi cˈa xquiben. Xquichop ri cˈajolaxel, xquicamisaj. Xquelesaj cˈa el chupan ri ulef ri ticon ruwech riqˈui uva y xbequicˈakaˈ ca jucˈan chic.

Cˈacˈariˈ ri Jesús xubij: ¿Achique cami xtuben ri rajaf ri ulef riˈ chique ri achiˈaˈ kajoy tak ulef? Ri rajaf ri ulef xtipe cˈa y xquerucamisaj ri kajoy tak ulef riˈ y ri rulef xtuyaˈ chic ca pa kajic chique nicˈaj chic.

10 ¿La can majun bey cˈa isiqˈuin ta ri jun tzij ri tzˈibatal ca chupan ri ruchˈabel ri Dios? Tek nubij:
    Cˈo cˈa jun abej ri ma xka ta chiquiwech chi xquicusaj ri nicˈaj aj banoy tak jay.
    Pero re abej reˈ xa can cˈo wi ri xucusan chare ri xquina riche (rixin) ri jay, riche (rixin) chi ri jay riˈ ma nitzak ta.
11     Ri xbano cˈa reˈ can ya wi ri Ajaf
    y reˈ can nikamey ruma majun bey katzˈeton ta chi nibanatej ta quereˈ. Queriˈ nubij ri ruchˈabel ri Dios.

12 Y ri achiˈaˈ achoj quiqˈui xchˈo wi ri Jesús, riyeˈ can ta cˈo xcajoˈ chi xquichop ta el ri Jesús, ruma xquinabej chi ri achiˈaˈ kajoy tak ulef ri xerunataj chupan ri cˈambel tzij, xa chiquij riyeˈ xchˈo wi. Y xa majun xquiben chi xquichop ta el, ruma niquixibij quiˈ chiquiwech ri sibilaj winek ri yecˈo riqˈui. Riyeˈ xquiyaˈ cˈa ca ri Jesús y xebe.

Tek xcˈutux chare ri Jesús wi utz o ma utz ta chi nitoj ri alcawal

13 Y ri achiˈaˈ riˈ yecˈo cˈa nicˈaj chic ri xequitek pe. Xequitek cˈa pe caˈiˈ oxiˈ achiˈaˈ fariseos y chukaˈ ye caˈiˈ oxiˈ ri yecˈo pa rupartido ri rey Herodes, ruma can nicajoˈ chi ri Jesús nitzak ta pa quikˈaˈ riqˈui ri chˈabel ri xtubij. 14 Cˈacˈariˈ riyeˈ xepe cˈa y xquibij chare ri Jesús: Riyit ri can yit jun Tijonel, riyoj can ketaman cˈa chi xaxu (xaxe) wi cˈa ri kas kitzij ri nika chawech y yariˈ ri natzijoj. Y riyit ma naxibij ta chukaˈ awiˈ chuwech jun winek, astapeˈ can cˈo rukˈij. Y can nacˈut wi ri bey riche (rixin) ri Dios chiquiwech ri winek. ¿Achique cˈa nabij riyit? ¿La rucˈamon cami chi nikatoj ri alcawal ri nubij ri César ri cˈo chi nikatoj o xa ma rucˈamon ta? xechaˈ chare.

15 Yacˈa ri Jesús can retaman wi chi riqˈui caˈiˈ quipalej ri niquicˈutuj queriˈ. Rumariˈ Riyaˈ xubij chique: ¿Achique cˈa ruma riyix nitij ikˈij riche (rixin) chi yinitojtobej? Ticˈamaˈ cˈa pe jun puek riche (rixin) chi ntzˈet, xchaˈ chique.

16 Y riyeˈ xbequicˈamaˈ cˈa pe ri puek chi niquicˈut chuwech. Y cˈacˈariˈ Riyaˈ xucˈutuj cˈa chique: ¿Achoj ruwachbel laˈ? ¿Y achoj rubiˈ chukaˈ la cˈo chuwech la puek? xchaˈ chique. Y riyeˈ xquibij: Riche (rixin) ri César, xechaˈ.

17 Y yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chique: Can tiyaˈ cˈa chare ri César ri can riche (rixin) wi ri César. Y can tiyaˈ cˈa chare ri Dios, ri can riche (rixin) wi ri Dios, xchaˈ chique. Y riyeˈ xquimey tek xquicˈaxaj ri xubij ri Jesús chique, ruma ma xecowin ta chrij chi xtzak ta pa quikˈaˈ.

Ri saduceos cˈo xquicˈutuj chrij ri cˈastajbel quiche (quixin) ri caminakiˈ

18 Y yacˈariˈ tek nicˈaj chique ri achiˈaˈ saduceos xeˈapon riqˈui ri Jesús ruma cˈo nicajoˈ niquicˈutuj chare. Ri achiˈaˈ riˈ ma niquinimaj ta cˈa chi ri caminakiˈ xquecˈastej chic pe. Y rumacˈariˈ riyeˈ xquibij cˈa chare ri Jesús: 19 Tijonel, ri Moisés can rutzˈiban wi cˈa ca chake chi tek jun achi nicom el y majun ralcˈual nicˈojeˈ ca riqˈui ri rixjayil, can jun cˈa rachˈalal ri achi riˈ cˈo chi nicˈuleˈ riqˈui ri ixok ri xmalcanij ca, riche (rixin) chi queriˈ yecˈojeˈ ta ralcˈual riqˈui ri ixok riˈ. Y ri nabey ti cˈajol (alaˈ) ri nalex ntoc ralcˈual ri caminek chic el. 20 Y riyeˈ xquibij cˈa: Xecˈojeˈ cˈa ye wukuˈ achiˈaˈ cachˈalal quiˈ. Y xbanatej cˈa chi ri nimalaxel xcˈuleˈ. Pero ri achi riˈ xcom el, y majun ralcˈual ri xcˈojeˈ ta ca. 21 Xpe ri rucaˈn achi, ri rachˈalal ca ri achi ri caminek chic el, xcˈuleˈ riqˈui ri malcaˈn ixok. Pero chukaˈ ri achi riˈ xcom el y majun ralcˈual ri xcˈojeˈ ta ca. Ri rox achi can queriˈ chukaˈ ri xucˈulwachij el, achiˈel ri caˈiˈ nabey tak rachˈalal y ri ixok cˈa xcˈojeˈ na ca. 22 Y tek ye caminek chic el ri ye wukuˈ achiˈaˈ cachˈalal quiˈ chuwech ri ixok riˈ, can majun chique ri ye wukuˈ achiˈaˈ riˈ xcˈojeˈ ta ca ralcˈual. Y pa ruqˈuisbel xcom chukaˈ el ri ixok. 23 Riyit nabij chi xtapon na jun kˈij tek ri caminakiˈ xquecˈastej pe. Tek xtapon cˈa ri kˈij riˈ, ¿achoj rixjayil cˈa xtoc wi ri ixok riˈ? Ruma chi ye wukuˈ achiˈaˈ cachˈalal quiˈ xecˈojeˈ riqˈui, xechaˈ chare ri Jesús.

24 Can yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chique ri achiˈaˈ riˈ: Riyix xa yix sachnek riqˈui ri xibij, ruma ma kˈaxnek ta chiwech ri nubij chupan ri ruchˈabel ri Dios. ¿Man cˈa iwetaman ta chi ri ruchukˈaˈ ri Dios sibilaj nim? 25 Ruma tek xtapon ri kˈij chi ri caminakiˈ xquecˈastej el, ri achi ma xticˈojeˈ ta chic rixjayil, ni ri ixok ma xticˈojeˈ ta chic rachijil, ruma can majun chic cˈulanen xtibanatej. Xa xqueˈoc achiˈel ri ángeles ri yecˈo chilaˈ chicaj. 26 Yacˈa ri cˈastajbel quiche (quixin) ri caminakiˈ, can cˈo wi. ¿La ma isiqˈuin ta cˈa ri nubij chupan ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca ruma ri Moisés, tek ri Dios xchˈo pe chare chupan ri juwiˈ kˈayis ri cˈo ruqˈuixal? Tek ri Dios xubij: Yin cˈa riyin ri ru‑Dios ri Abraham, ri ru‑Dios ri Isaac y ri ru‑Dios chukaˈ ri Jacob, xchaˈ chare. 27 Y wi ta riyeˈ xecom el jurayil y xa man ta yecˈastej chic pe jun bey, ri Dios man ta qui‑Dios chic riyeˈ, ruma ri Dios ma Dios ta quiche (quixin) caminakiˈ, xa can Dios quiche (quixin) ri cˈo quicˈaslen. Rumacˈariˈ riyin nbij chi xa yix sachnek riqˈui ri nibij, xchaˈ ri Jesús chique.

Tek ri Jesús xubij ri achique chique ri pixaˈ ri más nim rejkalen

28 Y yacˈariˈ tek xjel apo riqˈui ri Jesús jun aj tzˈib. Ri aj tzˈib riˈ xracˈaxaj cˈa ri xquibij ri achiˈaˈ saduceos chare ri Jesús, y xracˈaxaj chukaˈ ri xubij ri Jesús chique ri achiˈaˈ riˈ. Y chuwech riyaˈ can kˈalaj wi chi utz ri xubij ri Jesús y cˈacˈariˈ xucˈutuj cˈa: ¿Achique cˈa ri nabey pixaˈ chare ronojel ri pixaˈ ri xuyaˈ ri Dios pa rukˈaˈ ri Moisés? xchaˈ chare ri Jesús.

29 Y ri Jesús xubij cˈa chare: Ri nabey pixaˈ ya cˈa ri nubij: Tiwacˈaxaj cˈa riyix aj Israel, chi ri Kajaf xaxu (xaxe) wi jun, y riˈ ya ri Kajaf Dios. 30 Can tawajoˈ cˈa ri Dios ri Awajaf. Tawajoˈ riqˈui ronojel awánima. Tawajoˈ chupan ronojel ri acˈaslen, riqˈui ri anojibal y riqˈui chukaˈ ronojel ri awuchukˈaˈ. Yacˈareˈ ri pixaˈ ri más nim rejkalen. 31 Y cˈo chukaˈ jun rucaˈn pixaˈ ri nim rejkalen y jubaˈ ma junan riqˈui ri nabey. Y ri pixaˈ riˈ nubij cˈa: Can achiˈel ri nawajoˈ ka awiˈ riyit, can queriˈ cˈa chukaˈ queˈawajoˈ ri awucˈ awachˈalal. Y ya caˈiˈ pixaˈ reˈ ri más ye nimaˈk quejkalen, xchaˈ cˈa ri Jesús.

32 Y ri aj tzˈib xubij cˈa chare ri Jesús: Tijonel, can queriˈ wi. Kas kitzij ri xabij chi xaxu (xaxe) wi jun Dios cˈo, y majun chic jun. 33 Rajawaxic chi nikajoˈ riqˈui ronojel kánima. Rajawaxic chi nikajoˈ riqˈui ri kanojibal, chupan ronojel ri kacˈaslen y riqˈui chukaˈ ronojel ri kachukˈaˈ. Y achiˈel chukaˈ nikajoˈ ka kiˈ riyoj, can que cˈa chukaˈ riˈ quekajoˈ ri kucˈ kachˈalal. Y wi yekaben cˈa reˈ, can más quejkalen que chuwech ri chicop ri yecamisex y yeporox chuwech ri Dios; y más quejkalen que chuwech xabachique cosa ri nikatzuj (nikasuj) chuwech ri Dios, xchaˈ cˈa ri aj tzˈib.

34 Y tek ri Jesús xracˈaxaj chi can jabel wi xkˈax chuwech ri jun aj tzˈib riˈ, ri Jesús xubij cˈa chare: Riyit xa ma nej ta chic cˈa yitcˈo wi riche (rixin) chi yatoc pa rajawaren ri Dios, xchaˈ chare. Y yacˈariˈ tek can majun chic ri xbano cowil chi cˈo ta ri xucˈutuj apo chare ri Jesús.

Ri niquichˈob ri aj tzˈibaˈ chrij ri Cristo

35 Y ri Jesús yerutijoj cˈa ri winek ri quimolon quiˈ riqˈui, chiriˈ pa rachoch ri Dios, y xubij cˈa chique: ¿Achique cˈa ruma tek ri aj tzˈibaˈ niquibij chi ri Cristo xa choj jun ralcˈual ca ri rey David? 36 Tek xa can ya ri rey David xbin ri xkˈalajsex chare ruma ri Lokˈolaj Espíritu. Ri David can rubin wi ca:

Ri Dios xubij chare ri Wajaf:
Catzˈuyeˈ re pa wajquikˈaˈ,
cˈa ya tek xquenyaˈ na pan akˈaˈ pan awaken ri yeˈetzelan awuche (awixin). Queriˈ xubij. 37 Y wi ri rey David, Wajaf xchaˈ chare ri Cristo, ¿achique cˈa ruma tek ri aj tzˈibaˈ niquibij chi ri Cristo xa choj jun ralcˈual ca ri rey David? xchaˈ ri Jesús. Y sibilaj ye qˈuiy chique ri winek ri can riqˈui wi ronojel cánima xquicˈaxaj ri xubij.

Tek ri Jesús xukˈalajsaj ri achique chi mac yetajin chubanic ri aj tzˈibaˈ

38 Y ri Jesús xubij cˈa chukaˈ chique ri winek tek yerutijoj: Man cˈa tiben ta achiˈel niquiben ri aj tzˈibaˈ. Ruma riyeˈ sibilaj nika chiquiwech niquicusaj tukutek tak tziek, riche (rixin) chi queriˈ nitzˈet chi can cˈo quikˈij. Nika chukaˈ chiquiwech chi niyaˈox (nyaˈ) rutzil quiwech ri pa tak cˈaybel. 39 Y ri pa tak jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios, can ya cˈa ri nabey tak chˈaquet yequicanolaˈ, riche (rixin) chi queriˈ nibix chi riyeˈ cˈo quikˈij. Y can queriˈ chukaˈ yequibanalaˈ ri pa nimaˈk tak waˈin. 40 Y yequelesalaˈ chukaˈ ronojel quicosas ri malcaniˈ tak ixokiˈ. Y xaxu (xaxe wi) riche (rixin) chi can quenimex chi riyeˈ can ye utzilaj tak winek, yeyaloj tek niquiben orar. Pero riyeˈ can xtikˈax ruwiˈ ri rucˈayewal ri xtika pa quiwiˈ, ruma sibilaj qˈuiy quimac, xchaˈ ri Jesús.

Ri ofrenda ri xuyaˈ ri malcaˈn ixok

41 Y ri Jesús tzˈuyul cˈa chiriˈ chuwech apo ri acuchi (achique) niyalox wi ca ri ofrenda chiriˈ pa rachoch ri Dios. Yacˈariˈ tek Riyaˈ yerutzuˈ ri winek tek niquiyalaˈ ca puek chiriˈ. Xerutzˈet cˈa ye qˈuiy beyomaˈ ri can qˈuiy puek niquiyalaˈ ca. 42 Y xapon cˈa chukaˈ jun ixok malcaˈn ri can nikˈalajin chi ma beyon ta y xuyaˈ cˈa ca caˈiˈ tak puek ri ma rubanon ta ni jun centavo. 43 Y tek ri Jesús xutzˈet ri ixok riˈ, xucˈut cˈa chiquiwech ri rudiscípulos y xubij chique: Kitzij cˈa nbij chiwe, chi riyin ntzˈet chi xa ya la ixok laˈ ri xyaˈo ca más qˈuiy que chiquiwech quinojel ri ye yayon ca puek. 44 Ruma riyaˈ, astapeˈ xa ti mebaˈ, xa can xuyaˈ cˈa ca ronojel ri cˈo riqˈui; astapeˈ xa can yariˈ ri nicˈatzin chare riche (rixin) chi nutzukbej riˈ. Yacˈa la nicˈaj chic, astapeˈ qˈuiy puek xquiyalaˈ ca, xa jubaˈ oc chare ronojel ri beyomel ri cˈo quiqˈui ri xquiyalaˈ ca, xchaˈ ri Jesús.

Cakchiquel Occidental (CKW)

Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International