Read the Gospels in 40 Days
Ri nibano tzˈil chare rucˈaslen jun winek xa ya ri itzel ri yepe pa ránima
7 Y chrij cˈa ri Jesús xquimol cˈa apo quiˈ ri achiˈaˈ fariseos, y chukaˈ caˈiˈ oxiˈ aj tzˈibaˈ ri ye petenak ri pa tinamit Jerusalem. 2 Y tek ri achiˈaˈ riˈ xequitzˈet chi yecˈo chique ri rudiscípulos ri Jesús ri yetajin chi waˈin y xa ma xquichˈej ta quikˈaˈ achiˈel rubanic ri niquiben riyeˈ, ma utz ta xequitzˈet, y rumariˈ qˈuiy cˈa ri xquibij chiquij. 3 Ruma ri fariseos y quinojel ri nicˈaj chic winek israelitas, xa ya ri ye quibin ca ri catiˈt quimamaˈ, xa yariˈ ri yequibanalaˈ. Ruma wi xa ma niquichˈej ta qˈuiy mul ri quikˈaˈ, can ma yewaˈ ta. 4 Tek yetzolin cˈa pe ri pa tak cˈaybel, wi ma niquichˈajchˈojsaj ta quiˈ, can ma yewaˈ ta. Y cˈo cˈa nicˈaj chic ri ye quibin ca ri catiˈt quimamaˈ ri yequibanalaˈ, achiˈel ri achique rubanic ri quijoskˈixic ri kumbel tak yaˈ, ri xára, ri chˈichˈ tak lek y ri achique chukaˈ rujoskˈixic niquiben chare ri quiwarabel. 5 Rumariˈ ri fariseos y ri aj tzˈibaˈ xquicˈutuj cˈa chare ri Jesús: ¿Achique cˈa ruma tek la adiscípulos riyit ma niquiben ta achiˈel ri bin ca cuma ri katiˈt kamamaˈ? Ruma la adiscípulos riyit tek yewaˈ ma niquichˈej ta quikˈaˈ, achiˈel rubanic ri nikaben riyoj, xechaˈ chare ri Jesús.
6 Yacˈa ri Jesús xubij chique ri achiˈaˈ riˈ: Riyix xa caˈiˈ ipalej. Xa can jabel cˈa rubixic rubanon ca ri Isaías chiwij. Ruma ri Isaías rutzˈiban cˈa ca ri xbix chare ruma ri Dios, y quecˈareˈ ri nubij:
Re winek reˈ xaxu (xaxe) wi cˈa riqˈui ri quichˈabel niquiyaˈ nukˈij,
yacˈa ri cánima xa nej cˈo wi el chuwe riyin.
7 Xa majun cˈa nicˈatzin wi chi niquiyaˈ nukˈij,
ruma ri chˈabel ri niquicˈut xa pixaˈ quiche (quixin) winek y niquibij chi can yariˈ ri rajawaxic chi niban. Queriˈ ri rutzˈiban ca ri Isaías, xchaˈ ri Jesús. 8 Y riyix yariˈ ri yixtajin chubanic. Xa iyaˈon ca ri rupixaˈ ri Dios ri cˈo chi niben. Riyix can ma niben ta cˈa ri nrajoˈ ri Dios, xa ya ri niquibij ri winek, xa yariˈ ri yixtajin chubanic. Achiˈel tek nibij ri achique quijoskˈixic ri xára y ri achique quijoskˈixic ri kumbel tak yaˈ. Y yecˈo chukaˈ nicˈaj chic ye achiˈel riˈ, ri yeˈibanalaˈ.
9 Y ri Jesús xubij chukaˈ chique: Riyix riche (rixin) chi niben ri achique ye quibin ca ri iwatiˈt imamaˈ, can niben chare ri rupixaˈ ri Dios chi majun rejkalen. 10 Ruma ri chˈabel ri ye rutzˈiban ca ri Moisés, nubij: Tayaˈ quikˈij ri ateˈ atataˈ. Y wi cˈo jun nibin pokon tak chˈabel chique ri ruteˈ rutataˈ, can majun chic cˈa ri nrajoˈ, xa can ticamisex. Quecˈariˈ ri tzˈibatal ca. 11 Yacˈa riyix xa ma que ta riˈ ri niben y nicˈut. Xa ma niben ta achiˈel ri rubin ca ri Dios. Riyix xa yeˈitijoj ri alcˈualaxelaˈ chi ma rajawaxic ta chi yequitoˈ ri quiteˈ quitataˈ. Riyix xa nibij chique ri alcˈualaxelaˈ chi xa tiquibij chique ri quiteˈ quitataˈ: Riyin ma yicowin ta yixintoˈ riqˈui ri nicˈatzin chiwe, ruma ri cˈo wuqˈui xa ntzujun (nsujun) chic chare ri Dios, yixchaˈ chique. Y riqˈui niquibij queriˈ chi quitzujun (quisujun) chic chare ri Dios, xa riche (rixin) chi ma yequitoˈ ta ri quiteˈ quitataˈ. 12 Y riqˈui ri nibij, can nikˈalajin wi chi riyix niben chique ri alcˈualaxelaˈ chi majun chic tiquiyaˈ chique ri quiteˈ quitataˈ. 13 Y riqˈui riˈ, riyix ibanon chare ri rupixaˈ ri Dios chi majun rejkalen. Y queriˈ ibanon xaxu (xaxe) wi riche (rixin) chi niben ri achique quibin ca ri iwatiˈt imamaˈ. Y yecˈo chukaˈ nicˈaj chic achiˈel reˈ ri yeˈibanalaˈ. Queriˈ xubij ri Jesús chique ri achiˈaˈ fariseos y ri ye aj tzˈibaˈ.
14 Can yacˈariˈ tek ri Jesús xerusiqˈuij (xeroyoj) apo quinojel ri winek riqˈui, ri quimolon quiˈ chiriˈ, y xubij cˈa chique: Tiwacˈaxaj cˈa chiˈiwonojel re xtinbij chiwe y tikˈax chiwech. 15 Ri nitzˈilobisan riche (rixin) ri winek, ma ya ta cˈa ri nutij ka. Xa ya ri itzel ri yepe pa ránima ri nitzˈilobisan riche (rixin). 16 Ri cˈo cˈa racˈaxabel, can tracˈaxaj cˈa ri xinbij, xchaˈ ri Jesús chique ri winek.
17 Y Riyaˈ xeruyaˈ cˈa ca ri winek, y xbe pa jun jay. Y ri discípulos xquicˈutuj cˈa chare chrij ri cˈambel tzij ri nichˈo chrij ri nitzˈilobisan riche (rixin) jun winek. 18 Y ri Jesús xubij cˈa chique: ¿Riyix chukaˈ, can cˈa ma jane nikˈax ta chiwech ri nbij? ¿La ma nikˈax ta cˈa chiwech chi ronojel ri nutij ka ri winek ma ya ta riˈ ri nitzˈilobisan riche (rixin)? 19 Ruma ronojel ri achique nutij ka ri winek, xa ma pa ránima ta nibe wi. Xa chupan nibe wi y cˈacˈariˈ ntel el. Y riqˈui ri queriˈ xubij ri Jesús, nikˈalajin chi ronojel ri yecˈo ca riche (rixin) chi yetij, can ye chˈajchˈoj wi.
20 Y ri Jesús xubij chukaˈ chi xa ya ri itzel ri yepe pa ránima ri winek, xa yariˈ ri nitzˈilobisan riche (rixin). 21 Ruma xa pa ránima cˈa ri winek yepe wi ri itzel tak naˈoj, achiˈel tek jun ixok cˈo rachijil y xa nucˈom ruwech jun chic achi y achiˈel tek jun achi cˈo rixjayil y nucanoj jun chic ixok, y achiˈel chukaˈ ri winek yemacun y xa ma quicˈulaj ta quiˈ. Y pa cánima chukaˈ nipe wi ri naˈoj tek yecamisan. 22 Pa tak cánima cˈa ri winek nipe wi ri jalajoj ruwech itzel tak naˈoj, achiˈel tek yeˈelekˈ, tek niquirayij chi ronojel ta cosa quiqˈui ta riyeˈ cˈo wi, yequibanalaˈ etzelal, yekˈolon, ri achiˈaˈ y ri ixokiˈ yequibanalaˈ mac ri sibilaj qˈuixbel, itzel niquinaˈ chare jun winek ri utz cˈo, yequibilaˈ itzel tak chˈabel chiquij ri nicˈaj chic, ri niquinaˈ chi can cˈo quikˈij, y ri ma yechˈobon ta jabel. 23 Ronojel cˈa ri etzelal achiˈel riˈ, pa ránima cˈa ri winek yepe wi, y yacˈariˈ ri nitzˈilobisan riche (rixin). Quecˈariˈ xubij ri Jesús chique ri rudiscípulos.
Jun ixok ri xa ma israelita ta ri can xucukubaˈ rucˈuˈx riqˈui ri Jesús
24 Y ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xel cˈa el ri chiriˈ, y xbe cˈa quelaˈ pa jun lugar ri nakaj nicanaj chique ri tinamit Tiro y Sidón. Y xcˈojeˈ cˈa pa jun jay, ruma ma nrajoˈ ta cˈa chi netamex chi Riyaˈ cˈo chiriˈ. Pero ma riqˈui wi riˈ, chanin xnabex chi cˈo chiriˈ. 25 Can chanin cˈa xnabex pe ruma jun ixok ri cˈo jun ral ti kˈopoj, ri cˈo jun itzel espíritu riqˈui. Ri ixok riˈ can xu (xe) wi cˈa xracˈaxaj pe chi ri Jesús cˈo chiriˈ, riyaˈ xpe cˈa riqˈui y xoxuqueˈ xomajeˈ chuwech. 26 Ri jun ixok riˈ ma israelita ta. Riyaˈ jun aj sirofenicia. Pero xoxuqueˈ chuwech ri Jesús riche (rixin) chi xorucˈutuj jun utzil chare chi trelesaj el ri itzel espíritu ri cˈo riqˈui ri ral. 27 Yacˈa ri Jesús xubij chare ri ixok: Ri rutzil ri Dios ma utz ta chi chare xabachique niyaˈox (nyaˈ) wi. Cˈo chi ya ri nuwinak israelitas yentoˈ nabey. Ruma ma rucˈamon ta chi nelesex ri quiway ri alcˈualaxelaˈ riche (rixin) chi niyaˈox (nyaˈ) chique ri tak tzˈiˈ, xchaˈ ri Jesús chare.
28 Y ri ixok xubij cˈa chare ri Jesús: Ajaf, can kitzij wi ri nabij. Pero chukaˈ riyoj utz nikacˈul apo jubaˈ chare ri utzil riˈ. Achiˈel niquiben ri tak tzˈiˈ chuxeˈ ri mesa, yequimololaˈ chukaˈ ri rucˈaj tak caxlan wey ri yequitzakalaˈ ka ri acˈalaˈ.
29 Y ri Jesús can yacˈariˈ xubij chare ri ixok: Ri xabij can queriˈ wi. Wacami catzolin cˈa, ruma ri itzel espíritu xel yan el riqˈui ri awal, xchaˈ ri Jesús.
30 Y ri ixok xtzolin cˈa chrachoch. Y xberilaˈ ri ral cotzˈol pa chˈat. Y chanin chukaˈ xutzˈet chi ri itzel espíritu man cˈo ta chic riqˈui ri ral.
Tek ri Jesús xucˈachojsaj jun achi ri ma nacˈaxan ta y ma ntel ta jabel ruchˈabel
31 Ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xel cˈa pe chupan ri lugar ri nakaj nicanaj chare ri tinamit Tiro y xbekˈax pe pa Sidón. Y xbekˈax pe chukaˈ pa Decápolis, cˈacˈariˈ xoka chuchiˈ ri choy Galilea. 32 Chiriˈ cˈa cˈo wi ri Jesús tek xbeyaˈox (xbeyaˈ) jun achi chuwech, jun achi ri ma nacˈaxan ta y ma ntel ta jabel ruchˈabel. Y ri ye cˈamayon pe, xquicˈutuj cˈa jun utzil chare ri Jesús chi tuyaˈ rukˈaˈ pa ruwiˈ. 33 Ri Jesús xrelesaj cˈa el ri achi riˈ chiquicojol ri winek y xujuˈ ruwiˈ rukˈaˈ pa tak ruxquin. Cˈacˈariˈ ri Jesús xchuban, y xuyaˈ chukaˈ apo ruwiˈ rukˈaˈ pa ruwiˈ rakˈ ri achi riˈ. 34 Y ri Jesús xtzuˈun chicaj, xjikˈjoˈx (xjikˈjoˈt) ránima y xubij: Efata. Re tzij reˈ nubij cˈa: Tijakatej.
35 Y ri achi can yacˈariˈ tek xacˈaxan y xel ri ruchˈabel jabel. 36 Y ri Jesús xucˈom cˈa pe ri achi y xuchilabej chique ri winek chi majun achoj chare tiquibij wi ri xbanatej. Yacˈa ri winek, ma riqˈui ta chi can bin chique ruma ri Jesús chi majun achoj chare tiquibij wi, riyeˈ xa yariˈ ri más xquitzijoj. 37 Y ri winek riˈ can xquimey tek xquitzˈet ri xbanatej, y xquibilaˈ cˈa: Jabel ri xuben. Nuben cˈa chique ri ma yeˈacˈaxan ta, chi yeˈacˈaxan; y nuyaˈ chukaˈ quichˈabel ri ye memaˈ, xechaˈ cˈa.
Tek ri Jesús xerutzuk más ye cajiˈ mil winek
8 Chupan cˈa ri tiempo riˈ xbanatej cˈa chi sibilaj ye qˈuiy winek quimolon apo quiˈ riqˈui ri Jesús y ri winek riˈ xqˈuis cˈa quiway. Rumariˈ ri Jesús xerusiqˈuij (xeroyoj) cˈa ri rudiscípulos y xubij cˈa chique: 2 Riyin sibilaj njoyowaj quiwech re winek reˈ, ruma cˈo chic oxiˈ kˈij yecˈo pe wuqˈui y wacami majun chic quiway riche (rixin) chi niquitij. 3 Y yentek ta cˈa el chi tak cachoch y xa majun niquitij el, ma utz ta. Ruma yecˈo nej ye petenak wi, y riqˈui jubaˈ yetzak pa tak bey ruma wayjal, xchaˈ chique.
4 Y ri rudiscípulos xquibij cˈa chare: Re acuchi (achique) yojcˈo wi xa majun cˈo. ¿Acuchi (achique) ta cˈa nbekilaˈ wi pe wey riche (rixin) chi yekatzuk jabel re winek reˈ? xechaˈ chare ri Jesús.
5 Y ri Jesús xucˈutuj cˈa chique ri rudiscípulos: ¿Janipeˈ caxlan wey cˈo iwuqˈui? xchaˈ chique. Y riyeˈ xquibij cˈa: Cˈo wukuˈ, xechaˈ chare.
6 Y ri Jesús xubij cˈa chique ri winek chi quetzˈuyeˈ ka ri pan ulef. Yacˈariˈ tek Riyaˈ xeruliˈej ri wukuˈ caxlan wey y tek rumatioxin chic chare ri Dios, cˈacˈariˈ xeruwechˈelaˈ y xuyalaˈ el chique ri rudiscípulos riche (rixin) chi niquiyaˈ chique ri winek. Y ri rudiscípulos can xquiyaˈ wi chique ri sibilaj winek riˈ. 7 Y cˈo cˈa chukaˈ caˈiˈ oxiˈ tak car quiqˈui. Y ri Jesús xucˈutuj ri rubendición ri Dios pa ruwiˈ, y cˈacˈariˈ xutek rujachic chique ri winek. 8 Ri winek can jabel cˈa xewaˈ. Can majun cˈa ri man ta xwaˈ chi utz y cˈa cˈo na cˈa wukuˈ chaquech caxlan wey rachibilan car ri xmolotej ca, ri ma xqˈuis ta. 9 Ri xquiben waˈin chupan ri kˈij riˈ, achiˈel xa cajiˈ mil winek. Y cˈacˈariˈ ri Jesús xerutek el ri winek chi tak cachoch. 10 Y can yacˈariˈ tek ri Jesús xoc el pa jucuˈ quiqˈui ri rudiscípulos y xebe cˈa pa jun lugar Dalmanuta rubiˈ.
Tek ri fariseos xquibij chare ri Jesús chi tubanaˈ chi cˈo jun retal nibanatej chuwech ri caj riche (rixin) chi niquinimaj
11 Y yecˈo cˈa chique ri achiˈaˈ fariseos ri xeˈapon riqˈui ri Jesús, y xquichop cˈa quiˈ riqˈui chˈabel riqˈui Riyaˈ. Y riche (rixin) chi niquitojtobej, xquibij cˈa chare chi tubanaˈ cˈa chi cˈo jun retal nibanatej chuwech ri caj.
12 Yacˈa ri Jesús xjikˈjoˈx (xjikˈjoˈt) ránima y cˈacˈariˈ xubij: ¿Achique cˈa ruma re winek re yecˈo re wacami nicajoˈ niquitzˈet chi cˈo jun retal nibanatej chuwech ri caj? Riyin can kitzij cˈa nbij chiwe chi ma ya ta ri nicajoˈ riyeˈ ri xtibanatej, xchaˈ ri Jesús.
13 Y ri Jesús xeruyaˈ cˈa ca ri fariseos, y xoc el pa jucuˈ quiqˈui ri rudiscípulos riche (rixin) chi xekˈax cˈa jucˈan chic ruchiˈ yaˈ.
Ri niquicˈut ri fariseos y ri Herodes man achiˈel ta nubij ri ruchˈabel ri Dios
14 Y ri discípulos xquimestaj cˈa xquicˈuaj quiway, y chiriˈ pa jucuˈ xaxu (xaxe wi) cˈa jun caxlan wey cˈo ca. 15 Y ri Jesús xubij cˈa chique ri rudiscípulos: Can tiwacˈaxaj cˈa re xtinbij chiwe, chi can tichajij cˈa iwiˈ chuwech ri chˈom (levadura) quiche (quixin) ri fariseos y riche (rixin) ri Herodes, xchaˈ chique.
16 Yacˈa ri discípulos xa xquibilaˈ cˈa chiquiwech: Riyaˈ xubij queriˈ ruma majun caxlan wey xkacˈom pe riche (rixin) chi nikatij, xechaˈ cˈa.
17 Yacˈa ri Jesús can retaman cˈa ri niquibilaˈ ka chiquiwech ri rudiscípulos, y rumariˈ xubij cˈa chique: ¿Achique ruma riyix nichˈob chi ruma majun caxlan wey iwuqˈui, rumariˈ tek xinbij queriˈ? ¿La ma xkˈax ta cˈa chiwech ri xinbij? ¿Xa can cˈa cowirnek na ri iwánima, rumariˈ chi ma nikˈax ta chiwech? 18 Riyix cˈo runakˈ tak iwech, pero achiˈel xa ma yixtzuˈun ta. Cˈo ixquin, pero achiˈel xa ma yixacˈaxan ta. ¿Can ma ninatej ta cˈa chiwe? 19 Tek riyin xentzuk ri wuˈoˈ mil winek riqˈui ri wuˈoˈ caxlan wey ri xinwechˈ chiquiwech, ¿janipeˈ chaquech ri xeˈinojsaj riqˈui ri caxlan wey ri ximol ca? xchaˈ chique. Y ri discípulos xquibij cˈa chare ri Jesús: Cablajuj chaquech, xechaˈ apo.
20 Y ri Jesús xubij: Tek riyin xentzuk ri cajiˈ mil winek riqˈui ri wukuˈ caxlan wey, ¿janipeˈ chukaˈ chaquech ri xeˈinojsaj riqˈui ri caxlan wey ri ximol ca? xchaˈ chique. Y ri discípulos xquibij cˈa chare ri Jesús: Wukuˈ chaquech, xechaˈ.
21 Y ri Jesús xubij cˈa chique: ¿Y achique cˈa ruma tek can ma nikˈax ta chiwech ri nbij chiwe? xchaˈ ri Jesús.
Tek ri Jesús xucˈachojsaj jun moy pa Betsaida
22 Y ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xeˈapon cˈa pa Betsaida. Y cˈo cˈa jun achi moy xbeyaˈox (xbeyaˈ) chuwech. Y ri ye cˈamayon pe ri moy riˈ, xquicˈutuj utzil chare ri Jesús chi tuyaˈ rukˈaˈ pa ruwiˈ ri moy riche (rixin) chi nitzuˈun. 23 Xpe ri Jesús xuchop el chukˈaˈ ri achi moy y xucˈuaj el cˈa chuchiˈ ri aldea. Cˈacˈariˈ ri Jesús xuyaˈ apo ruchub (rucˈaxej) chrij runakˈ ruwech ri moy. Y xuyaˈ rukˈaˈ pa ruwiˈ. Cˈacˈariˈ tek xucˈutuj chare wi cˈo ri nutzˈet. 24 Y tek ri moy xujek runakˈ ruwech, xubij cˈa: Jaˈ (je), yentzˈet ri achiˈaˈ. Ntzˈet chi achiˈel ye cheˈ. Pero xa ma ye cheˈ ta ruma xa can yebiyin, nchaˈ.
25 Y ri Jesús xuyaˈ chic cˈa ri rukˈaˈ chrij ri runakˈ tak ruwech ri achi y xuben cˈa chare chi xtzuˈun chic apo jun bey. Y yacˈariˈ tek ri achi xtzuˈun chic jun bey achiˈel ri rubanon ca. Can jabel cˈa yerutzuˈ ronojel ri yecˈo chi nej chi nakaj. 26 Y ri Jesús xutek cˈa el ri achi chrachoch. Riyaˈ xubij cˈa el chare: Ma catoc ta pan aldea riche (rixin) chi nbeˈatzijoj ca chiriˈ, xa choj jet chawachoch, xchaˈ el ri Jesús chare.
Tek ri Pedro xubij chi ri Jesús yariˈ ri Cristo
27 Y ri Jesús y ri rudiscípulos xebe ri pa tak aldea ri yecˈo pa rucuenta ri tinamit Cesarea ri nibix chukaˈ riche (rixin) ri Felipe chare. Y pa bey, ri Jesús xucˈutuj cˈa chique ri rudiscípulos: ¿Yin achique cˈa riyin, niquibij ri winek? xchaˈ chique.
28 Y riyeˈ xquibij chare: Yecˈo ri yebin chi yit cˈa riyit ri Juan ri Bautista. Yecˈo nicˈaj chic niquibij chi yit cˈa riyit ri Elías. Y yecˈo cˈa chukaˈ ri yebin chi riyit yit jun chique ri nicˈaj chic profetas ri xekˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca, xechaˈ chare ri Jesús.
29 Y Riyaˈ xucˈutuj cˈa chique ri rudiscípulos: ¿Yin achique cˈa riyin nibij riyix? xchaˈ chique. Y ri Pedro can yacˈariˈ tek xubij: Yit cˈa riyit ri Cristo, xchaˈ chare.
30 Y ri Jesús xuchilabej cˈa chique chi majun achoj chare tiquitzijoj wi.
Tek ri Jesús xubij chi xticamisex
31 Y ri Jesús xuchop cˈa rubixic chique ri rudiscípulos: Riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, cˈo chi nkˈaxaj na qˈuiy tijoj pokonal. Xquinetzelex cuma ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij. Xquinetzelex cuma ri principaliˈ tak sacerdotes. Chukaˈ xquinetzelex cuma ri aj tzˈibaˈ. Y xquicamisex. Yacˈa ri pa rox kˈij xquicˈastej pe, xchaˈ ri Jesús chique.
32 Y tek ri Jesús xubij cˈa re chˈabel reˈ chique ri rudiscípulos, can jabel cˈa kˈalaj rubixic xuben chare. Yacˈa ri Pedro ma xka ta chuwech ri xubij ri Jesús, rumariˈ xucˈuaj el jubaˈ quelaˈ, y xbechapon pe chare. 33 Pero tek ri Jesús xracˈaxaj queriˈ, xupiscolij riˈ y xerutzuˈ ri nicˈaj chic rudiscípulos y cˈacˈariˈ xubij chare ri Pedro: Cabiyin quelaˈ riyit Satanás, ruma ma utz ta ri nachˈob. Ruma ri nachˈob riyit xa can junan riqˈui ri niquichˈob ri winek y xa ma ya ta ri nrajoˈ ri Dios ri nachˈob.
34 Y ri Jesús xerusiqˈuij (xeroyoj) cˈa ri winek y ri rudiscípulos y Riyaˈ xubij cˈa chique: Wi cˈo jun nrajoˈ yirutzekelbej, man cˈa tupokonaj ta nukˈaxaj tijoj pokonal. Xa can tubanaˈ cˈa achiˈel nuben jun ri benak chuxeˈ jun cruz riche (rixin) chi nbecamisex. Ma nuben ta chic ri nurayij ka riyaˈ. Wi cˈo cˈa jun nichˈobo queriˈ, utz chi nipe wuqˈui y quirutzekelbej cˈa. 35 Ruma xabachique ri can nupokonaj ri rucˈaslen re waweˈ chuwech re ruwachˈulef, xa ma xtril ta cˈa rucˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. Yacˈa ri ma nupokonaj ta ri rucˈaslen re waweˈ chochˈulef, astapeˈ ta na can napon pa camic wuma riyin y ruma ri lokˈolaj chˈabel ri niyaˈo colotajic, can xtril cˈa rucˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. 36 Ruma, ¿achique ta cˈa nucˈom pe chare ri winek wi nicˈojeˈ ri beyomel riche (rixin) ronojel re ruwachˈulef riqˈui y wi xa ma nicolotej ta? 37 Y astapeˈ sibilaj qˈuiy ri beyomel ri cˈo riqˈui ri winek, xa can ma xticowin ta nulokˈ ri cˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. 38 Ruma wi jun winek niqˈuix yirukˈalajsaj riyin y niqˈuix nukˈalajsaj ri nuchˈabel chique ri winek ri xa can ma yeniman ta chic chare ri Dios, winek ri can ye aj maquiˈ ri yecˈo chuwech re ruwachˈulef re tiempo reˈ, queriˈ chukaˈ riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol xquiqˈuix xtinbij chi ri jun winek riˈ wuche (wixin) riyin. Queriˈ xtinben tek xquipe chic jun bey, y junan chic nukˈij nucˈojlen riqˈui ri Nataˈ y ye wachibilan pe ri lokˈolaj tak ángeles.
9 Y chukaˈ ri Jesús xubij cˈa chique ri yecˈo riqˈui: Can tiwacˈaxaj cˈa re xtinbij chiwe, chi yecˈo nicˈaj chiwe riyix ri yecˈo waweˈ ri ma xquecom ta na, xquecom pero cˈa ya tek quitzˈeton chic na ca ri rajawaren ri Dios petenak riqˈui ruchukˈaˈ, xchaˈ ri Jesús.
Tek ri Jesús xjalatej ruwachbel
2 Y tek kˈaxnek chic cˈa wakiˈ kˈij, ri Jesús xeruchaˈ ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan, riche (rixin) chi xerucˈuaj chi ye oxiˈ cˈa pa ruwiˈ jun nimajuyuˈ. Y ri Jesús xjalatej cˈa ruwachbel chiquiwech ri ye oxiˈ rudiscípulos. 3 Y chukaˈ ri rutziak can xjalatej ri yetzuˈun. Can sibilaj rusakil xuben, can achiˈel ri chumatef ri nika, y hasta nitzˈitzˈan. Y majun cˈa jun aj chˈajoy tziek ri nicowin ta nuben queriˈ rusakil chare jun tziek. 4 Y xebecˈulun cˈa pe ye caˈiˈ achiˈaˈ, ri Elías rachibilan ri Moisés, y xquichop tzij riqˈui ri Jesús. 5 Y yacˈariˈ tek ri Pedro xubij apo chare ri Jesús: Tijonel, xa utz kabanon chi yojcˈo waweˈ. Tikabanaˈ oxiˈ tak caˈaj, jun awuche (awixin) riyit, jun riche (rixin) ri Moisés, y queriˈ chukaˈ ri jun chic riche (rixin) ri Elías, xchaˈ chare ri Jesús.
6 Ri Pedro quecˈariˈ xubij apo y ma retaman ta achique ruma tek xchˈo apo. Xa chˈobon ma chˈobon ri xerubilaˈ apo, ruma chi ye oxiˈ quixibin quiˈ. 7 Y yacˈariˈ tek xpe jun sutzˈ ri xuben muj pa quiwiˈ. Y chupan cˈa ri sutzˈ riˈ cˈo jun chˈabel xquicˈaxaj ri xubij: Yareˈ ri Nucˈajol y can sibilaj nwajoˈ, can ya cˈa Riyaˈ tiwacˈaxaj, xchaˈ ri chˈabel riˈ.
8 Y tek ri discípulos xetzuˈun chic cˈa apo, xquitzˈet chi xa majun chic cˈo riqˈui ri Jesús. Xa ruyon chic cˈo ca.
9 Y tek riyeˈ ye xulan cˈa pe chuwech ri juyuˈ, ri Jesús xuchilabej chique ri rudiscípulos chi majun achoj chare tiquitzijoj wi ri xquitzˈet, utz niquitzijoj pero cˈa ya tek ri Cˈajolaxel cˈastajnek chic pe chiquicojol ri caminakiˈ; cˈa yacˈariˈ tek utz niquitzijoj.
10 Y riyeˈ can ma xquitzijoj ta cˈa ri achique xquitzˈet, pero niquicˈutulaˈ cˈa chiquiwech chi achique ri xrajoˈ xubij ri Jesús riqˈui ri chˈabel tek xubij chi xticˈastej pe chiquicojol ri caminakiˈ. 11 Y ri ye oxiˈ discípulos xquibij cˈa chare ri Jesús: ¿Achique cˈa ruma tek ri aj tzˈibaˈ niquibij chi nabey cˈo chi nipe ri Elías, y cˈacˈariˈ nipe ri Cristo? xechaˈ chare.
12 Y ri Jesús xubij cˈa chique: Kas kitzij wi chi ri Elías nipe nabey y nuben cˈa ruchojmil ronojel ri rajawaxic chi nichojmirisex. ¿Y achique nibij riyix? ¿Ma xtibanatej ta chukaˈ cami ri tzˈibatal ca chuwij riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol chi cˈo chi nkˈaxaj qˈuiy tijoj pokonal y can majun nukˈij xtiban chuwe? 13 Pero riyin nbij cˈa chiwe chi ri Elías riˈ xpe yan. Y sibilaj qˈuiy pokon ri xquiben el chare. Can achique ri xcajoˈ xquiben el chare, can queriˈ wi xquiben. Can achiˈel ri ye tzˈibatajnek ca chrij, xchaˈ ri Jesús chique.
Tek ri Jesús xucˈachojsaj jun cˈajol ri cˈo jun itzel espíritu riqˈui
14 Y tek ri Jesús ye rachibilan ri ye oxiˈ rudiscípulos xapon quiqˈui ri nicˈaj chic discípulos, Riyaˈ xutzˈet cˈa chi sibilaj ye qˈuiy winek ri quimolon quiˈ chiquij, y chukaˈ caˈiˈ oxiˈ aj tzˈibaˈ ri quichapon quiˈ riqˈui chˈabel quiqˈui ri discípulos. 15 Quinojel can xu (xe) wi cˈa xquitzˈet chi petenak ri Jesús, can xquimey. Y xequicot, y chanin xebe y xquiyaˈ rutzil ruwech. 16 Y ri Jesús xucˈutuj cˈa chique: ¿Achoj pa ruwiˈ cˈa ichapon wi iwiˈ quiqˈui riyeˈ? xchaˈ chique.
17 Y jun cˈa chique ri winek xuchop apo rubixic chare ri Jesús: Tijonel, riyin ncˈamon cˈa pe ri nucˈajol awuqˈui, ruma cˈo jun itzel espíritu riqˈui. Y re itzel espíritu reˈ, rumemurisan. 18 Y tek nuchop, xabacuchi (xabachique) ta na cˈo wi, nuchˈakij pan ulef, niwoko pa ruchiˈ, y nukachˈachˈej rey. Sibilaj chukaˈ rucajman chic ruma re quereˈ rucˈulwachin. Y rumariˈ xincˈutuj utzil chique re adiscípulos chi tiquelesaj el re jun itzel espíritu reˈ riqˈui re nucˈajol, y xa ma ye cowinek ta, xchaˈ chare ri Jesús.
19 Y ri Jesús yacˈariˈ tek xubij chique: Riyix winek ri yixcˈo chuwech re ruwachˈulef, can majun chiwe ri cukul ta rucˈuˈx riqˈui ri Dios. ¿Riyix nichˈob chi riyin can ronojel kˈij xquicˈojeˈ iwuqˈui y man cˈa xquitaneˈ ta chi yixincochˈ? Ticˈamaˈ cˈa pe ri cˈajol waweˈ, xchaˈ ri Jesús.
20 Y xucˈuex cˈa apo ri cˈajol chuwech ri Jesús. Pero tek ri itzel espíritu xutzˈet ri Jesús, riqˈui ruchukˈaˈ xuyicaj ri cˈajol y xuchˈakij pan ulef. Y ri cˈajol nubolkotilaˈ cˈa riˈ y niwoko ruchub (rucˈaxej) pa ruchiˈ. 21 Y ri Jesús xucˈutuj cˈa chare ri rutataˈ ri cˈajol: ¿Janipeˈ chic tiempo rucˈulwachin pe quereˈ re cˈajol reˈ? xchaˈ ri Jesús. Y ri tataˈaj xubij: Can cˈa coˈol tek quereˈ rucˈulwachin pe. 22 Can qˈuiy cˈa mul rucˈakon pa kˈakˈ y pa tak yaˈ riche (rixin) chi nucamisaj. Pero wi riyit yacowin natoˈ, tajoyowaj cˈa kawech; y kojatoˈ cˈa. Queriˈ xubij ri tataˈaj chare ri Jesús.
23 Y ri Jesús xubij chare ri tataˈaj: Wi riyit yacowin nacukubaˈ acˈuˈx wuqˈui chi yicowin ntoˈ ri acˈajol, can xtibanatej wi ri achiˈel nawajoˈ. Pero riˈ awuqˈui riyit cˈo wi, ruma jun winek ri can nucukubaˈ rucˈuˈx wuqˈui tek cˈo ri nucˈutuj, can nibanatej wi ri achique ri nrajoˈ, xchaˈ ri Jesús chare.
24 Y ri rutataˈ ri cˈajol can riqˈui ruchukˈaˈ xchˈo y xubij: Ncukubaˈ nucˈuˈx awuqˈui. Y chukaˈ can quinatoˈ riche (rixin) chi queriˈ más ta xtincukubaˈ nucˈuˈx awuqˈui, xchaˈ.
25 Tek ri Jesús xutzˈet chi sibilaj ye qˈuiy winek ri yetajin niquimol apo quiˈ, ri más utz xuben ya ri xchapon chare ri itzel espíritu. Riyaˈ xubij cˈa chare: Riyit ri abanon chare re cˈajol reˈ chi ma nacˈaxan ta y amemurisan, catel el, y ma catzolin ta pe chic riqˈui, xchaˈ chare.
26 Y ri itzel espíritu nurek ruchiˈ, xel el riqˈui ri cˈajol riˈ. Y xuyicaj ca. Y ri cˈajol riˈ xcˈojeˈ ca pan ulef, achiˈel jun caminek. Y rumariˈ ye qˈuiy winek xquibij chi xcom. 27 Pero ri Jesús xuchop rukˈaˈ ri cˈajol riˈ y xuyec anej. Y can yacˈariˈ tek xbeyacatej pe.
28 Y tek ri discípulos yecˈo chic pa jay quiyon riqˈui ri Jesús, xquicˈutuj cˈa chare: ¿Achique ruma tek riyoj ma xojcowin ta xkelesaj el ri itzel espíritu? xechaˈ chare.
29 Y ri Jesús xubij cˈa chique: Re jun ruwech itzel espíritu reˈ ntel, pero wi riyix niben orar y ma yixwaˈ ta tek niben ri oración riˈ, xchaˈ chique.
Tek ri Jesús xubij chic jun bey chi xticamisex
30 Y tek riyeˈ ye elenak chic pe chiriˈ, xekˈax ri pa Galilea. Pero ri Jesús ma xrajoˈ ta chi ninabex chi Riyaˈ nikˈax chiriˈ. 31 Ruma Riyaˈ nrajoˈ cˈa chi cˈo ri niquetamaj ca ri rudiscípulos, y rumariˈ Riyaˈ xuchop chic cˈa rubixic chique: Riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, can xquijach wi pa quikˈaˈ ri winek y xquinquicamisaj. Yacˈa tek xa yin caminek chic, pa rox kˈij xquicˈastej pe.
32 Yacˈa ri discípulos xa ma xkˈax ta chiquiwech ri xbix chique ruma ri Jesús. Y niquixibij cˈa quiˈ niquicˈutuj chare chi achique ri xubij chique.
Tek ri Jesús xubij achique ri cˈo más rukˈij
33 Y ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xapon ri pa tinamit Capernaum. Y tek cˈo chic pa jay, Riyaˈ xucˈutuj chique ri rudiscípulos: Y riyix ¿achique cˈa ri nichˈojilaˈ chiwech tek yoj petenak pa bey? xchaˈ chique.
34 Yacˈa ri discípulos ma xekˈajan ta apo chuwech ri Jesús, ruma tek ye petenak pa bey, xa xquichˈojilaˈ cˈa chiquiwech chi achique ri más nim rukˈij chique riyeˈ. 35 Y ri Jesús xtzˈuyeˈ cˈa ka. Cˈacˈariˈ xerusiqˈuij (xeroyoj) apo chi ye cablajuj rudiscípulos y xubij cˈa chique: Wi cˈo jun nrajoˈ chi ya riyaˈ ri nabey y cˈo ta rukˈij, nicˈatzin chi tunaˈ ka riˈ chi riyaˈ xa majun rukˈij y tuchˈutinirisaj riˈ, querunimaj y querilij quinojel.
36 Y ri Jesús xberucˈamaˈ cˈa pe jun ti acˈal y xuyaˈ chiriˈ pa quinicˈajal. Cˈacˈariˈ xuchˈelej; y Riyaˈ xubij cˈa chique ri rudiscípulos: 37 Ri can pa nubiˈ riyin nucˈul jun acˈal, jun acˈal ri achiˈel reˈ, ma xu (xe) ta wi xtucˈul ri acˈal, xa can xquirucˈul chukaˈ riyin. Y ri xquicˈulu cˈa riyin, ma xu (xe) ta wi riyin ri xquirucˈul, xa can xtucˈul chukaˈ ri yin takayon pe.
Ri ma yojquetzelaj ta, can kachibil cˈa kiˈ quiqˈui
38 Y ri Juan xubij cˈa pe chare ri Jesús: Tijonel, riyoj cˈo jun achi katzˈeton ca. Y pan abiˈ riyit yerelesalaˈ itzel tak espíritu. Pero ruma xa ma kachibil ta, xkakˈil ca, xchaˈ chare ri Jesús.
39 Yacˈa ri Jesús xubij: Ma tikˈil ta chic. Ruma majun jun winek ri pa nubiˈ riyin yerubanalaˈ wi milagros, y cˈa ta riˈ xticowin xquerubij itzel tak tzij chuwij, ma que ta riˈ. 40 Ruma ri ma yojquetzelaj ta, can ye kachibil wi cˈa riˈ. 41 Y xabachique cˈa ri utz yixrutzˈet ruma wuqˈui riyin ri Cristo yixcˈo wi, astapeˈ xa jun vaso raxyaˈ ri nuyaˈ chiwe, can kitzij cˈa nbij chiwe chi can cˈo rajel ruqˈuexel ri xtucˈul.
Juyiˈ oc ruwech ri winek ri nibano chare jun ralcˈual ri Dios chi nitzak pa mac
42 Wi cˈo ta jun coˈol ri yirunimaj y nipe ta jun winek y nuben chare ri jun coˈol riˈ chi nitzak pa mac, ri winek ri xbano ri pokon riˈ, nimalaj rucˈayewal nipe pa ruwiˈ. Rumariˈ xa utz na jubaˈ chi ximon ta el jun nimalaj caˈ chukul y nbecˈak ca pa mar, que chuwech ri nuben chare jun coˈol chi nitzak pa mac. 43 Xa rumacˈariˈ wi xa jun chique ri akˈaˈ ri nibano chawe chi yamacun, más ta utz chi nachoy el. Ruma xa más utz chi xaxu (xaxe) wi jun akˈaˈ cˈo y yatoc chupan ri cˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek, que chuwech caˈiˈ ta akˈaˈ cˈo y xa yabe chupan ri tijoj pokonal; chupan ri kˈakˈ ri ma nichuptej ta, 44 ri acuchi (achique) ri quijutil riyeˈ xa ma yecom ta, y ri kˈakˈ chukaˈ can ma nichuptej ta. 45 Y xa ta jun awaken ri nibano chawe chi yamacun, más ta utz chi nachoy el. Ruma más utz chi xaxu (xaxe) wi jun awaken cˈo y yatoc chupan ri cˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek, que chuwech cˈo chi caˈiˈ awaken y xa pa kˈakˈ ri majun bey xtichuptej ta ri yatbecˈak wi ca, 46 ri acuchi (achique) ri quijutil riyeˈ xa ma yecom ta, y ri kˈakˈ chukaˈ can ma nichuptej ta. 47 Y xa ta jun runakˈ awech ri nibano chawe chi yamacun, tawelesaj el. Ruma más utz chi xaxu (xaxe) wi jun runakˈ awech cˈo y yatoc chilaˈ pa rajawaren ri Dios, que chuwech caˈiˈ ta runakˈ awech cˈo y xa pa kˈakˈ yatbecˈak wi ca, 48 ri acuchi (achique) ri quijutil riyeˈ xa ma yecom ta, y ri kˈakˈ chukaˈ can ma nichuptej ta.
49 Can ronojel wi cˈa chicop ri yecamisex y ri yetzuj (yesuj) chuwech ri Dios, yetzˈamix riqˈui atzˈan. Queriˈ chukaˈ quinojel winek xquetzˈamix, pero ma riqˈui ta chic atzˈan, xa riqˈui kˈakˈ. 50 Ri atzˈan jabel. Y wi ta ri atzˈan niqˈuis ta el ri ratzˈamil, ¿achique ta cˈa rubanic niban chare riche (rixin) chi queriˈ nitzolin ta chic pe ri ratzˈamil? Rumariˈ riyix tichajij ri icˈaslen, riche (rixin) chi queriˈ ma yixoc ta achiˈel ri atzˈan ri ma natzˈamin ta chic, y chukaˈ can ta cˈo uxlanibel cˈuˈx chicojol chiˈiwonojel. Queriˈ xubij ri Jesús.
Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International