Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

Read the Gospels in 40 Days

Read through the four Gospels--Matthew, Mark, Luke, and John--in 40 days.
Duration: 40 days
Cakchiquel Occidental (CKW)
Version
SAN MARCOS 1-3

Ri lokˈolaj chˈabel ri niyaˈo colotajic ri tzˈibatal ca ruma San Marcos

Ri Juan ri Bautista nutzijoj ri ruchˈabel ri Dios

Quecˈareˈ rubanic tek xtiquir pe rutzijoxic ri lokˈolaj chˈabel ri niyaˈo colotajic, ruchˈabel ri Jesucristo ri Rucˈajol ri Dios.

Ri profeta Isaías, ri xkˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca, rutzˈiban cˈa ca ri xbix chare ri Jesucristo ruma ri Dios. Y quecˈareˈ ri xutzˈibaj ca riyaˈ:
    Xtintek cˈa ri nutakoˈn ri ninabeyej chawech,
    riche (rixin) chi nuchojmirisaj apo ri abey.
    Ri achi riˈ xticˈojeˈ pa jun desierto.
    Y riyaˈ can xturek cˈa ruchiˈ riche (rixin) chi xtubij chique ri winek ri xqueˈapon riqˈui:
    Tichojmirisaj apo rubey ri Ajaf y can choj tibanaˈ chare. Ri achi ri xunataj cˈa ri Isaías chi xtipe nabey, ya ri Juan ri Bautista. Y riyaˈ xcˈojeˈ cˈa pa jun desierto, y xubij cˈa chique ri winek ri xeˈapon riqˈui, chi titzolin cˈa pe quicˈuˈx riqˈui ri Dios y tiquibanaˈ bautizar quiˈ, riche (rixin) chi queriˈ ri Dios nucuy ri quimac. Y ye qˈuiy ri xeruben el bautizar. Y sibilaj cˈa ye qˈuiy ri winek ri xeˈapon riqˈui ri Juan ri Bautista. Yecˈo aj Jerusalem, ri tinamit ri cˈo chiriˈ pa rucuenta ri Judea. Y yecˈo riche (rixin) ri nicˈaj chic tinamit ri yecˈo chukaˈ pa rucuenta ri Judea. Ri winek cˈa riˈ xeban cˈa el bautizar ruma riyaˈ chiriˈ pa raken yaˈ Jordán. Y can xequikˈalajsaj wi cˈa ri quimac.

Ri rutziak cˈa ri Juan banon riqˈui rusmal camello, y rucusan jun tzˈum ri oconek ximibel xerupan. Y ri ruway, yecˈa ri sacˈ y ri cab ri niquiyaˈ ri tak chicop pa tak juyuˈ. Ri Juan nukˈalajsaj cˈa chique ri winek: Cˈo jun achi ri xtipe re chkawech apo ri man achiˈel ta oc riyin. Ri jun achi riˈ can nim wi rukˈij y nim chukaˈ ri ruchukˈaˈ; rumariˈ, astapeˈ riyin yiwuqueˈ ka riche (rixin) chi nquir ri ruximbel ri ruxajab, hasta riˈ ma yin rucˈamon ta (takal ta chuwij) chi nben ruma nim rukˈij y nim ruchukˈaˈ. Y riyin, yaˈ ri ncusaj riche (rixin) chi yixinben bautizar. Pero ri jun achi ri xtipe, riqˈui ri Lokˈolaj Espíritu xquixruben wi bautizar.

Tek xban bautizar ri Jesús

Ye kˈij cˈa riˈ tek ri Jesús elenak pe pa tinamit Nazaret ri cˈo chiriˈ pa rucuenta ri Galilea y xapon riqˈui ri Juan. Y Riyaˈ chukaˈ xban cˈa bautizar ruma ri Juan ri pa raken yaˈ Jordán. 10 Y tek ri Jesús ntel cˈa pe pa yaˈ, xutzˈet chi ri caj xjakatej, y ri Lokˈolaj Espíritu nika cˈa pe pa ruwiˈ achiˈel jun palomax. 11 Y yacˈariˈ tek cˈo jun chˈabel ri xpe chilaˈ chicaj y xubij: Yit cˈa riyit ri Nucˈajol y can sibilaj yatinwajoˈ, y can nucukuban wi nucˈuˈx awuqˈui, xchaˈ ri chˈabel riˈ.

Tek ri Jesús xtojtobex ruma ri itzel winek

12 Can yacˈariˈ tek ri Jesús xban chare ruma ri Lokˈolaj Espíritu riche (rixin) chi xbe pa jun desierto. 13 Y can xcˈojeˈ pa desierto y ri chiriˈ can yecˈo apo ri itzel tak chicop. Chiriˈ cˈa xcˈojeˈ wi cawinek kˈij. Y tek ri Jesús cˈo cˈa chiriˈ, ri Satanás nutij cˈa rukˈij chrij ruma nrajoˈ chi nitzak pa rukˈaˈ, pero ma xcowin ta. Y ri ángeles xquichop niquinimaj niquilij ri Jesús.

Tek ri Jesús xuchop rutzijoxic ri ruchˈabel ri Dios

14 Cˈo chic cˈa ri Juan pa cárcel, tek ri Jesús xbe pa Galilea. Ri Jesús nutzijoj cˈa ri lokˈolaj chˈabel ri nichˈo chrij ri rajawaren ri Dios, 15 y nubij cˈa: Xtzˈaket yan cˈa ri tiempo, ri rajawaren ri Dios xa nakaj chic cˈo wi pe. Titzolin cˈa pe icˈuˈx y tinimaj ri lokˈolaj chˈabel ri niyaˈo colotajic, nichaˈ chique.

Tek ri Jesús xerusiqˈuij (xeroyoj) ye cajiˈ chapoy tak car

16 Y tek ri Jesús benak cˈa chuchiˈ ri choy Galilea, xerutzˈet cˈa ye caˈiˈ achiˈaˈ cachˈalal quiˈ; Simón rubiˈ ri jun y Andrés rubiˈ ri jun chic. Ri caˈiˈ cˈa achiˈaˈ riˈ ye chapoy tak car, rumariˈ tek yetajin niquiqˈuek ka ri quiyaˈl chapabel car chupan ri choy. 17 Y tek ri Jesús xchˈo quiqˈui ri ye caˈiˈ chapoy tak car riˈ, xubij chique: Quinitzekelbej y xtincˈut chiwech achique rubanic yeˈichˈec pe winek riche (rixin) chi yinquitzekelbej.

18 Ri caˈiˈ achiˈaˈ riˈ, can yacˈariˈ xquiyaˈ ca ri chapoj car y xquitzekelbej el.

19 Y xa cˈa jubaˈ cˈa quebiyin apo, tek ri Jesús xerutzˈet cˈa ri Jacobo y ri Juan, ri ye rucˈajol ri jun achi Zebedeo rubiˈ. Ri ye caˈiˈ achiˈaˈ riˈ pa jucuˈ cˈa yecˈo wi, yesamej. Riyeˈ yequicˈojoj ri quiyaˈl chapabel car. 20 Xpe cˈa ri Jesús xerusiqˈuij (xeroyoj) riche (rixin) chi niquitzekelbej. Y ri Jacobo y ri Juan can xu (xe wi) chukaˈ xquicˈaxaj queriˈ, xquitzekelbej el ri Jesús y xquiyaˈ ca ri quitataˈ. Ri tataˈaj y ri mozos xecˈojeˈ cˈa ca chiriˈ pa jucuˈ.

Jun achi ri cˈo jun itzel espíritu riqˈui

21 Ri Jesús y ri ye benak riqˈui, xeˈapon cˈa pa tinamit Capernaum. Y chupan ri uxlanibel kˈij, ri Jesús xbe cˈa pa jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios chupan ri tinamit riˈ. Riyaˈ nutzijoj cˈa ri ruchˈabel ri Dios chique ri winek. 22 Y ri xeˈacˈaxan riche (rixin), can xquimey ruma chi ri chˈabel ri xucˈut can nikˈalajin chi achiˈel ruchˈabel jun ri cˈo kˈatbel tzij pa rukˈaˈ y man achiˈel ta oc ri niquicˈut ri aj tzˈibaˈ. 23 Y ri chiriˈ pa jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios, ri kˈij riˈ cˈo cˈa apo jun achi ri cˈo jun itzel espíritu riqˈui. Y ri itzel espíritu ri cˈo riqˈui ri achi riˈ, xuchop nurakalaˈ ruchiˈ. 24 Y xubij cˈa chare ri Jesús: ¡Ah! ¿Achique cˈa ri nawajoˈ chake, riyit Jesús aj Nazaret? ¿Xape cˈa riche (rixin) chi naqˈuis kakˈij? Riyin wetaman yit achique cˈa riyit y rumariˈ wetaman chi riyit can yit lokˈolaj wi y yit petenak riqˈui ri Dios, xchaˈ chare.

25 Yacˈa ri Jesús xchapon chare ri itzel espíritu y xubij: Ma cachˈo ta chic. Catel el.

26 Y ri itzel espíritu nurek ruchiˈ xel el. Y xuquiyicaˈ ca ri ruchˈacul ri achi ri achoj riqˈui xel wi el. 27 Y ri winek ri quimolon quiˈ chiriˈ, xsach quicˈuˈx tek xquitzˈet ri xuben ri Jesús, y niquibilaˈ cˈa chiquiwech: ¿Achique cˈa rubanic reˈ? Ruma re tijonic re ye rucˈamon pe Riyaˈ, majun bey kacˈaxan ta riyoj. Ruma ri ruchˈabel can nucˈut cˈa chi Riyaˈ can cˈo kˈatbel tzij pa rukˈaˈ. Y hasta ri itzel tak espíritu can niquinimaj rutzij, yechaˈ cˈa ka chiquiwech.

28 Y chanin cˈa xbe rutzijol ri Jesús, y rumariˈ ri winek ri yecˈo pa tak tinamit ri yecˈo pe chunakajal ri Galilea, chanin cˈa xquicˈaxaj ri yerubanalaˈ ri Jesús.

Tek ri Jesús xucˈachojsaj rujiteˈ ri Simón Pedro

29 Tek ri Jesús, ri Jacobo y ri Juan xeˈel cˈa pe ri chiriˈ pa jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios, riyeˈ xebe cˈa chcachoch ri Simón y ri Andrés. 30 Yacˈa tek xeˈapon, xbix chare ri Jesús chi ri rujiteˈ ri Simón kajnek pa ruchˈat, ruma cˈo jun nimalaj cˈaten chrij. 31 Y ri Jesús can yacˈariˈ xjel apo riqˈui, xuchop cˈa rukˈaˈ y xuben chare chi xyacatej. Y can xu (xe) wi cˈa queriˈ xuben chare, can yacˈariˈ tek xqˈuis el ri nimalaj cˈaten chrij. Y ri ixok riˈ can yacˈariˈ xuchop yerunimaj yerilij apo ri Jesús y ri ye benak riqˈui.

Tek ri Jesús xerucˈachojsaj cˈa ye qˈuiy yawaˈiˈ tek xka ka ri kˈij

32 Y yacˈa tek xka yan ka ri kˈij y xoc cˈa pe ri akˈaˈ chupan ri kˈij riˈ, yacˈariˈ tek quinojel ri winek ri cˈo yawaˈiˈ quiqˈui xequicˈualaˈ apo chuwech ri Jesús. Chiquicojol ri yawaˈiˈ cˈa riˈ, yecˈo ri relic yabil ri ntoc chique y yecˈo cˈa ri ye yawaˈiˈ pa quikˈaˈ itzel tak espíritu. 33 Y quinojel ri winek ri yecˈo chupan ri jun tinamit riˈ xbequimoloˈ quiˈ chuchiˈ ri jay ri acuchi (achique) cˈo wi ri Jesús. 34 Y ri Jesús can xerucˈachojsaj wi el ri yawaˈiˈ. Ri yawaˈiˈ riˈ can jalajoj cˈa ruwech chi yabil ri chapayon quiche (quixin). Chukaˈ Riyaˈ xerelesalaˈ el ri itzel tak espíritu ri yecˈo quiqˈui ri winek. Ri Jesús can ma xuyaˈ ta cˈa kˈij chique ri itzel tak espíritu riche (rixin) chi xechˈo ta, ruma riyeˈ quetaman ruwech Riyaˈ.

Tek ri Jesús xbe pa ronojel tinamit ri yecˈo pa rucuenta ri Galilea chukˈalajsaxic ri ruchˈabel ri Dios

35 Nimakˈaˈ yan ri rucaˈn kˈij, can cˈa mukmuj na, ri Jesús xyacatej el y xbe pa jun lugar ri acuchi (achique) majun winek cˈo, riche (rixin) chi xberubanaˈ orar. 36 Y ri Simón y ri ye rachibil xebe cˈa chucanoxic ri Jesús. 37 Tek xquil cˈa, xquibij chare: Quinojel ri winek yatquicanoj, xechaˈ.

38 Y ri Jesús xubij cˈa chique: Joˈ pa nicˈaj chic tinamit ri yecˈo pe nakaj, riche (rixin) chi ntzijoj chukaˈ ri ruchˈabel ri Dios chiriˈ, ruma chubanic ri samaj riˈ tek xipe waweˈ chuwech re ruwachˈulef, xchaˈ.

39 Y Riyaˈ xbe cˈa chutzijoxic ri ruchˈabel ri Dios pa ronojel tinamit ri yecˈo pa rucuenta ri Galilea. Xabachique cˈa tinamit ri xapon wi, Riyaˈ xutzijoj ri ruchˈabel ri Dios ri pa tak jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. Y chukaˈ can xerelesalaˈ cˈa ri itzel tak espíritu.

Tek ri Jesús xrelesaj el ri jun itzel yabil lepra rubiˈ chrij jun achi

40 Xpe cˈa jun achi ri cˈo jun itzel yabil chrij, y ri yabil riˈ lepra rubiˈ. Ri achi riˈ xucˈutuj cˈa utzil chare ri Jesús, xxuqueˈ ka chuwech y xubij cˈa chare: Wi riyit nawajoˈ yinacˈachojsaj chare re nuyabil, can yicˈachoj wi cˈa riˈ, ruma riyin wetaman chi can yacowin wi, xchaˈ.

41 Ri Jesús sibilaj cˈa xujoyowaj ruwech ri achi ri rucˈulwachin ri yabil riˈ; rumariˈ Riyaˈ can yacˈariˈ tek xuchop apo y xubij chare: Nwajoˈ chi yacˈachoj. Tiqˈuis cˈa el re yabil reˈ chawij, xchaˈ chare.

42 Y can xu (xe) wi xubij queriˈ ri Jesús, can yacˈariˈ xqˈuis el ri lepra chrij ri achi y xcˈachoj ca. 43 Y ri Jesús, can yacˈariˈ tek xubij chare ri achi chi tibe el, pero can xuchilabej cˈa el chare ri achique rajawaxic chi nuben. 44 Ri Jesús xubij cˈa el chare ri achi riˈ: Majun achoj chare tatzijoj wi ri xbanatej awuqˈui, xa choj jacˈutuˈ awiˈ chuwech ri sacerdote. Y can tayaˈ cˈa ri ofrenda ri rajawaxic chi nayaˈ, achiˈel nubij chupan ri rutzˈiban ca ri Moisés, riche (rixin) chi queriˈ nakˈalajsaj cˈa awiˈ chiquiwech chi yit chˈajchˈoj chic, xucheˈex el.

45 Yacˈa ri achi xaxu (xaxe) wi xuyaˈ ca ri Jesús, can yariˈ xuchop rutzijoxic chique ri winek ri achique xbanatej riqˈui riyaˈ. Y queriˈ ri Jesús chanin cˈa xel rutzijol, y rumariˈ xa pan ewel chic tek ntoc apo chupan ri tinamit, y ruma cˈa chukaˈ riˈ tek nicˈojeˈ ca ri pa tak juyuˈ ri acuchi (achique) majun winek cˈo. Y ri winek cˈa ri yeˈapon riqˈui ri Jesús sibilaj ye qˈuiy, y chukaˈ qˈuiy lugar yepe wi.

Tek ri Jesús xucˈachojsaj jun achi siquirnek

Y tek kˈaxnek chic cˈa caˈiˈ oxiˈ kˈij, ri Jesús xtzolin ri pa tinamit Capernaum, y yacˈariˈ tek ri winek xquicˈaxaj chi Riyaˈ cˈo pa jun jay chiriˈ pa tinamit. Yacˈariˈ tek yecˈo winek ri can chanin cˈa xquimol apo quiˈ ri achique jay cˈo wi ri Jesús, y ma xeruben ta chic chi xeˈoc chupan ri jay. Ri pa ruchiˈ jay can majun chic cˈa nicowin ta ntoc. Rumariˈ hasta chuwajay el yecˈo winek. Y ri Jesús can nubij cˈa ri ruchˈabel ri Dios chique quinojel ri xquimol apo quiˈ. Yacˈa chukaˈ riˈ tek yecˈo nicˈaj chic ri xeˈapon, quicˈuan cˈa apo jun achi siquirnek. Ye cajiˈ cˈa ri ye ucˈuayon apo riche (rixin), quiliˈen el chuwech ri ruwarabel. Pero riyeˈ xa ma xecowin ta xeˈoc apo cˈa riqˈui ri Jesús, cuma ri winek ri quimolon apo quiˈ sibilaj ye qˈuiy. Ma xecowin ta cˈa xekˈax chiquicojol ri winek riˈ, rumariˈ xa ya chic ruwiˈ ri jay ri xquelesaj el jubaˈ. Y chiriˈ cˈa xquikasaj wi ka ri yawaˈ, rachibilan ri ruwarabel. Y tek ri Jesús xerutzˈet chi can quicukuban quicˈuˈx riqˈui Riyaˈ, xubij cˈa chare ri achi siquirnek: Walcˈual, ri amac xecuyutej, xchaˈ.

Y ri jay ri quimolon wi quiˈ, ye tzˈuyul chukaˈ apo caˈiˈ oxiˈ aj tzˈibaˈ. Riyeˈ niquichˈob cˈa pa tak cánima: ¿Achique ruma tek re Jesús nubij chare la achi laˈ chi nucuy rumac? Can itzel ri nubij ruma nuben chi can ya Riyaˈ ri Dios. ¿Ruma achique ta chic jun ri nicuyu mac? Majun chic jun. Xaxu (xaxe) wi ri Dios ri nicuyu mac, yechaˈ cˈa pa tak cánima ri aj tzˈibaˈ riˈ. Yacˈa ri Jesús can jabel retaman ri niquichˈob pa tak cánima ri achiˈaˈ riˈ. Y rumariˈ xubij chique: ¿Achique cˈa ruma tek riyix queriˈ nichˈob pa tak iwánima? Wacami tibij na cˈa chuwe: ¿Achique cami ri más cˈayef (cuesta) rubanic nichˈob riyix? ¿La ya cami ri nbij chare re achi siquirnek chi ri rumac xecuyutej yan, o ya ri nbij chare: Cayacatej, tacˈuaj la awarabel y cabiyin el? 10 Wacami cˈa, riche (rixin) chi riyix niwetamaj chi riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol can cˈo kˈatbel tzij pa nukˈaˈ riche (rixin) chi ncuy mac, titzˈetaˈ cˈa. Y ri Jesús xubij cˈa chare ri achi siquirnek: 11 Nbij cˈa chawe: Cayacatej, tacˈuaj el la awarabel y cabiyin chawachoch, xchaˈ chare.

12 Y ri achi can yacˈariˈ tek xyacatej anej, xucˈol ri ruwarabel, y xel el chiquicojol ri quimolon quiˈ chiriˈ. Y ri winek riˈ xquimey cˈa, ruma majun bey quitzˈeton ta chi que ta riˈ nibanatej. Y xquiyaˈ cˈa chukaˈ rukˈij rucˈojlen ri Dios y xquibilaˈ cˈa: Majun bey katzˈeton ta chi que ta reˈ nibanatej, xechaˈ cˈa.

Tek ri Jesús xusiqˈuij (xroyoj) ri Leví

13 Y ri Jesús xbe chic cˈa jun bey chuchiˈ ri choy; y quinojel cˈa ri winek xeˈapon riqˈui, y Riyaˈ xerutijoj cˈa riqˈui ri ruchˈabel ri Dios. 14 Y yacˈa tek ri Jesús ruchapon el bey riche (rixin) chi nitzolin, yacˈariˈ tek xutzˈet ri Leví, ri rucˈajol ri jun achi Alfeo rubiˈ. Ri Leví tzˈuyul cˈa acuchi (achique) yetoj wi ca ri alcawal. Y xpe ri Jesús xubij cˈa chare: Quinatzekelbej. Y can yacˈariˈ tek riyaˈ xbeyacatej pe ri acuchi (achique) tzˈuyul wi y xutzekelbej el ri Jesús.

15 Y yacˈa tek ri Jesús tzˈuyul pa mesa ri chiriˈ pa rachoch ri Leví, ye qˈuiy cˈa chique ri ye cˈutuy tak alcawal y nicˈaj chic winek ri xa ye aj maquiˈ ri xetzˈuyeˈ chukaˈ apo ri pa mesa junan riqˈui ri Jesús y quiqˈui ri rudiscípulos, ruma sibilaj ye qˈuiy ri yetzekelben riche (rixin) ri Jesús ri yecˈo cˈa chiriˈ. 16 Y tek ri aj tzˈibaˈ y ri achiˈaˈ fariseos xquitzˈet ri Jesús chi xa niwaˈ quiqˈui ri ye cˈutuy tak alcawal y quiqˈui ri winek ri xa ye aj maquiˈ, xquicˈutuj cˈa chique ri rudiscípulos: ¿Achique ruma laˈ chi Riyaˈ niwaˈ y nucˈuyaˈ quiqˈui ri ye cˈutuy tak alcawal y quiqˈui nicˈaj chic winek ri xa ye aj maquiˈ? xechaˈ chique.

17 Y tek ri Jesús xracˈaxaj ri tzij ri xquibij ri aj tzˈibaˈ y ri achiˈaˈ fariseos, Riyaˈ xubij cˈa chique: Jun ajkˈomanel ma ye ta ri ye utz ri yerakˈomaj. Riyaˈ yerakˈomaj ri yawaˈiˈ. Riyin ma xipe ta chiquicanoxic winek ri choj quicˈaslen. Riyin xipe chiquicanoxic ri aj maquiˈ, ri rajawaxic chi nitzolin pe quicˈuˈx riqˈui ri Dios.

Tek xcˈutux chare ri Jesús chi achique ruma tek ri rudiscípulos ma niquiben ta ayuno

18 Ri ye rudiscípulos ri Juan ri Bautista y ri quidiscípulos ri fariseos, cˈo cˈa kˈij niquichajij tek can ma yewaˈ ta riche (rixin) chi niquiben orar. Y rumariˈ xoquicˈutuj cˈa chare ri Jesús: Ri yoj rudiscípulos ri Juan y ri quidiscípulos ri fariseos can cˈo kˈij nikachajij tek can ma yojwaˈ ta, riche (rixin) chi nikaben orar. ¿Y achique cˈa ruma tek ri adiscípulos riyit ma que ta riˈ niquiben?

19 Y ri Jesús xubij cˈa chique: ¿Achique nibij riyix? ¿La utz cami chi man ta yewaˈ ri xesiqˈuix (xeˈoyox) pa jun cˈulanen tek xa cˈa cˈo na apo quiqˈui ri achijlon ri xa cˈa xcˈuleˈ? Ma utz ta. Can ma utz ta cˈa ri niquiben, wi xa ma yewaˈ ta, ruma ri achijlon xa cˈa cˈo na chiquicojol. 20 Pero xtapon ri kˈij tek re achijlon reˈ xtelesex el chiquicojol, y yacˈariˈ tek ma xquewaˈ ta riche (rixin) chi xtiquiben orar.

21 Y majun chukaˈ winek nibano chi nucusaj ta jun cˈojobel cˈacˈacˈ riche (rixin) chi nucˈojoj jun tziek ri xa riˈj chic. Ruma jun cˈojobel cˈacˈacˈ nucˈol riˈ y nujicˈ ri tziek ri xa riˈj chic, y ri tziek riˈ más niretzetaj (nitzeretej). 22 Y queriˈ chukaˈ majun niyaˈo ta cˈacˈacˈ ruyaˈal uva chupan jun tzˈum yabel yaˈ ri xa riˈj chic. Ruma wi queriˈ niban, y ri tzˈum xa ma niyukuk ta chic, xa nirakaroˈ y niqˈuis el ri ruyaˈal uva chupan. Y chukaˈ ri tzˈum riˈ majun chic nicˈatzin wi. Yacˈa jun cˈacˈacˈ tzˈum yabel yaˈ, utz niyaqueˈ ri cˈacˈacˈ ruyaˈal uva chupan. Queriˈ xubij ri Jesús chrij ri chˈabel ri xucˈut.

Tek ri rudiscípulos ri Jesús xquichˈup ruwiˈ trigo pa jun uxlanibel kˈij

23 Pa jun uxlanibel kˈij, ri Jesús y ri rudiscípulos yekˈax cˈa el pa jun ulef ri ticon trigo chuwech. Y ri discípulos cˈo cˈa ruwiˈ trigo ri xequichˈup el. 24 Yecˈa ri achiˈaˈ fariseos xquibij chare ri Jesús: Queˈatzuˈ la adiscípulos ruma xajan yetajin chubanic. ¿Achique ruma yequichˈuplaˈ trigo re kˈij reˈ? Ruma re kˈij reˈ, uxlanibel kˈij y ma rucˈamon ta chi yesamej, xechaˈ.

25 Yacˈa ri Jesús xubij chique: ¿La majun bey cˈa isiqˈuin ta ri tzˈibatal ca chupan ri wuj chrij ri xquiben ri David y ri ye rachibil ri ojer ca, tek sibilaj xenum y rajawaxic chi yewaˈ? 26 Ri David xbe cˈa chucanoxic wey pa rachoch ri Dios. Y ri nimalaj sacerdote chupan ri tiempo riˈ ya cˈa ri Abiatar. Y can ya ri lokˈolaj tak caxlan wey ri xbejach pe chare ri David y ma xu (xe) ta wi riyaˈ ri xtijo, xa can xuyaˈ chukaˈ chique ri ye benak riqˈui. Y ma riqˈui wi riˈ, ma mac ta ri xquiben, astapeˈ ri caxlan wey riˈ xaxu (xaxe wi) ri sacerdotes ri yetijo.

27 Y ri Jesús xubij chukaˈ chique: Ri uxlanibel kˈij xban riche (rixin) jun utzil chare ri winek, y ma ya ta ri winek ri xban riche (rixin) ta jun utzil chare ri uxlanibel kˈij. 28 Rumacˈariˈ riyix can rucˈamon cˈa chi niwetamaj chi yin cˈa riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, ri yin Rajaf ri uxlanibel kˈij. Can pa nukˈaˈ cˈa riyin cˈo wi riche (rixin) chi nbij achique utz niban chupan ri kˈij riˈ, xchaˈ ri Jesús.

Tek ri Jesús xucˈachojsaj jun achi chakiˈj jun rukˈaˈ

Y ri Jesús y ri rudiscípulos xeˈapon chic cˈa ri pa jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. Y chiquicojol ri winek ri quimolon quiˈ chiriˈ, cˈo cˈa jun achi chakiˈj jun rukˈaˈ. Y yecˈo cˈa ri ye tzulibeyon apo riche (rixin) ri Jesús, kˈalaj riˈ wi nucˈachojsaj ri achi, riche (rixin) chi queriˈ niquitzujuj (niquisujuj) chi ri Jesús xsamej chupan ri jun uxlanibel kˈij riˈ. Ma riqˈui wi riˈ, ri Jesús xubij chare ri achi chakiˈj ri rukˈaˈ: Cayacatej pe y cacˈojeˈ pa nicˈaj, xchaˈ chare.

Xpe cˈa ri Jesús xubij chique ri winek ri yecˈo chiriˈ: Riyin nwajoˈ cˈa ncˈutuj chiwe: ¿La más cami rucˈamon chi niban utzil pa jun uxlanibel kˈij o xa ya ri etzelal? ¿Ri nicol jun winek chuwech ri camic o ri nicamisex? ¿Achique nichˈob riyix? xchaˈ chique. Pero quinojel majun xquibij ta.

Yacˈariˈ tek ri Jesús xerutzuˈ cˈa quinojel ri quimolon quiˈ chiriˈ, y xerutzˈet chi xa cowirnek ri cánima y ma nicajoˈ ta niquinimaj. Rumariˈ Riyaˈ xpe royowal y xbison. Cˈacˈariˈ Riyaˈ xubij cˈa chare ri achi chakiˈj ri rukˈaˈ: Tayukuˈ la akˈaˈ. Y ri achi can xu (xe) wi xuyuk ri rukˈaˈ, can yacˈariˈ xchojmir.

Y ri achiˈaˈ fariseos can xu (xe) wi xquitzˈet ca ri xbanatej, xbequimoloˈ quiˈ quiqˈui ri yecˈo pa rupartido ri rey Herodes, riche (rixin) chi niquichˈob achique rubanic niquiben riche (rixin) chi niquicamisaj ri Jesús.

Ye qˈuiy cˈa winek ri xetzekelben riche (rixin) ri Jesús chiriˈ chuchiˈ ri choy Galilea

Y ri Jesús xbe cˈa chuchiˈ jun choy, ye rachibilan el ri rudiscípulos. Y chukaˈ xtzekelbex el cuma qˈuiy winek ri ye petenak pa rucuenta ri Galilea, y cuma nicˈaj chic winek ri ye petenak pa rucuenta ri Judea. Y can xtzekelbex chukaˈ cuma ri winek ri ye petenak pa Jerusalem, jun tinamit ri cˈo chukaˈ pa rucuenta ri Judea. Y yecˈo chukaˈ ri ye petenak pa rucuenta ri Idumea, y ri ye petenak cˈa jucˈan chic ruchiˈ ri raken yaˈ Jordán. Xtzekelbex chukaˈ cuma ri winek ri ye petenak pa Tiro y pa Sidón y ri ye petenak chukaˈ chiquinakajal ri caˈiˈ tinamit riˈ. Can quinojel cˈa ri winek ri xeˈoka riqˈui ri Jesús, xepe ruma quicˈaxan cˈa pe ri milagros ri yerubanalaˈ ri Jesús. Y ruma chi can ye qˈuiy ri winek ri yeˈoka riqˈui, ri Jesús xubij cˈa chique ri rudiscípulos chi tiquiyaˈ pe jun jucuˈ queriˈ nakaj, riche (rixin) chi queriˈ, wi ri winek más niquipitzˈ, Riyaˈ ntoc cˈa chupan ri jucuˈ riˈ. 10 Ri Jesús can ye qˈuiy wi cˈa ri ye rucˈachojsan chic. Pero ruma quinojel cˈa ri ye yawaˈiˈ nicajoˈ chukaˈ chi yecˈachojsex ruma ri Jesús, rumariˈ niquimajlaˈ cˈa quiˈ chrij, riche (rixin) chi niquichop ta apo ri rutziak, ruma nicajoˈ yecˈachoj chare ri quiyabil. 11 Y ri itzel tak espíritu tek niquitzˈet cˈa ri Jesús, niquixucubalaˈ cˈa quiˈ chuwech, chukaˈ niquirek quichiˈ y niquibij: Yit cˈa riyit ri Rucˈajol ri Dios, yechaˈ cˈa.

12 Yacˈa ri Jesús xchapon cˈa chique chi ma tiquiyaˈ ta rutzijol chi ya Riyaˈ ri Rucˈajol ri Dios.

Tek ri Jesús xeruchaˈ ri cablajuj apóstoles

13 Ri Jesús xjoteˈ cˈa el pa ruwiˈ jun juyuˈ y xerusiqˈuij (xeroyoj) el ri xrajoˈ Riyaˈ chi xerucˈuaj el. Ri Jesús xerusiqˈuij (xeroyoj) apo chiquijujunal ri achiˈaˈ riˈ y ri achiˈaˈ riˈ xebe apo riqˈui. 14 Ye cablajuj cˈa ri xeruchaˈ riche (rixin) chi yerachibilaj y riche (rixin) chukaˈ chi yerutek el chutzijoxic ri ruchˈabel ri Dios. 15 Y queriˈ chukaˈ can xtuyaˈ kˈatbel tzij pa quikˈaˈ riche (rixin) chi yequicˈachojsaj yawaˈiˈ, y riche (rixin) chi yecowin yequelesalaˈ itzel tak espíritu. 16 Ri ye cablajuj ri xeruchaˈ ri Jesús, ya ri Simón ri xubij chukaˈ Pedro chare. 17 Ri Jacobo y ri Juan, ri ye rucˈajol ri Zebedeo, ri xubij chukaˈ Boanerges chique; biˈaj ri ntel cˈa chi tzij chi ye achiˈel coklajay. 18 Ri Andrés, ri Felipe, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri rucˈajol ri jun achi ri Alfeo rubiˈ, ri Tadeo, ri Simón ri cˈo quiqˈui ri achiˈaˈ ri nibix cananista chique, 19 y ri Judas Iscariote ri xjacho riche (rixin) ri Jesús pa quikˈaˈ ri winek. Y quinojel cˈa riˈ xebe riqˈui ri Jesús pa jun jay.

Ri winek yeyokˈon chrij ri Lokˈolaj Espíritu

20 Y ruma sibilaj ye qˈuiy winek ri xquimol chic apo quiˈ jun bey, rumariˈ riyeˈ hasta ma utz ta chic chi yewaˈ. 21 Y tek ri ye rachˈalal ri Jesús xquicˈaxaj ri nibanatej, xeˈapon riche (rixin) chi nbequicˈamaˈ pe, ruma riyeˈ xquichˈob chi ri Jesús xchˈujer.

22 Y ri aj tzˈibaˈ ri ye petenak pa tinamit Jerusalem, yecˈo apo ri chiriˈ riqˈui ri Jesús. Y niquibilaˈ cˈa chiquiwech chi ri Jesús cˈo ri Beelzebú riqˈui; ri cajawalul ri itzel tak espíritu. Y ya ri Beelzebú ri niyaˈo uchukˈaˈ chare riche (rixin) chi queriˈ nicowin yerelesaj ri itzel tak espíritu, yechaˈ cˈa.

23 Y rumariˈ ri Jesús xerusiqˈuij (xeroyoj), y riche (rixin) chi xtzijon quiqˈui, xerucusaj cˈambel tak tzij. Riyaˈ xubij cˈa chique: ¿Achique modo chi ri Satanás can ya riyaˈ mismo nrokotaj el riˈ? 24 Ruma ri winek riche (rixin) jun ruwachˈulef, wi xa ma junan ta quiwech niquiben, riˈ ma utz ta, ruma nuben chare ri quiruwachˈulef chi ma xtiyaloj ta. 25 Y queriˈ chukaˈ ri winek pa jun jay, wi xa ma junan ta quiwech niquiben, xa xtiquitaluj el quiˈ. 26 Y rumariˈ ri Satanás, ma xtuben ta ka chˈaˈoj chrij riyaˈ mismo y caˈiˈ cˈa nuben. Ruma wi queriˈ nuben, chanin nitzak y niqˈuis ka rukˈij.

27 Y wi cˈo jun winek ri nrajoˈ nelekˈ el pa rachoch jun achi ri cˈo sibilaj ruchukˈaˈ, nabey cˈo chi nuxim ri achi riˈ, y cˈacˈariˈ nicowin nucanoj el ronojel ri nrajoˈ yerucˈuaj.

28 Y tiwacˈaxaj cˈa jabel re chˈabel re xtinbij chiwe wacami. Xabachique mac yequibanalaˈ ri winek ri ye alaxnek chuwech re ruwachˈulef can cˈa yecuyutej na. Y queriˈ chukaˈ ronojel ri yokˈonic ri yequibanalaˈ ri winek, can cˈa yecuyutej na chukaˈ. 29 Yacˈa ri niyokˈon chrij ri Lokˈolaj Espíritu, can ma xticuyutej ta rumac, xa can xtrejkalej rumac riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek.

30 Quecˈareˈ xubij chique ri aj tzˈibaˈ, ruma chi riyeˈ niquibij cˈa chare, chi Riyaˈ cˈo itzel espíritu riqˈui.

Ri ruteˈ y ri ye rachˈalal ri Jesús

31 Y ri ruteˈ y ri ye rachˈalal ri Jesús xepe cˈa ri acuchi (achique) cˈo wi Riyaˈ. Pero ma xeˈoc ta apo riqˈui. Xaxu (xaxe) wi cˈa xquitek rubixic chare chi nicajoˈ yetzijon riqˈui. 32 Y ri winek ri ye tzˈuyul ka ri can quisutin apo quiˈ chrij ri Jesús xquibij cˈa apo chare: Ri ateˈ y ri ye awachˈalal yecˈo pe waweˈ chuwajay el y yatquicanoj.

33 Yacˈa ri Jesús xubij cˈa chique ri winek ri quimolon quiˈ riqˈui: ¿Achique cˈa riˈ ri nteˈ y ye achique cˈa riˈ ri wachˈalal ri nichˈob riyix?

34 Y ri Jesús xerutzuˈ cˈa quinojel ri quisutin quiˈ chrij ye tzˈuyul y xubij chique: Yecˈareˈ ri ye oconek nteˈ y ye oconek wachˈalal. 35 Ruma chi can quinojel cˈa ri yebano ri ruraybel ri Dios, yecˈariˈ ri ye achiˈel nteˈ, wanaˈ y nchakˈ, xchaˈ ri Jesús.

Cakchiquel Occidental (CKW)

Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International