Chronological
Qui‑ileˈ lix lokˈal li Jesús nak quijalanoˈ li riloba̱l
17 Cuakib cutan chic chirix aˈan, li Jesús quixcˈameb laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan li ri̱tzˈin saˈ xbe̱n jun li nimla tzu̱l xjuneseb. 2 Ut nak cuanqueb aran, quijalanoˈ li riloba̱l li Jesús chiruheb. Ut nalemtzˈun li riloba̱l joˈ li sakˈe ut li rakˈ saksakpotzˈin quicˈutun ut nalemtzˈun. 3 Ut xaka̱mileb laj Moisés ut laj Elías chiruheb nak queˈril ut yo̱queb chi a̱tinac riqˈuin li Jesús. 4 Ut quia̱tinac laj Pedro ut quixye re li Jesús: ―Ka̱cuaˈ, cˈajoˈ xchakˈal ru nak cuanco arin. Cui ta̱cuaj, takayi̱b oxibak muheba̱l arin. Jun a̱cue, jun re laj Moisés ut jun re laj Elías, chan. 5 Toj yo̱ ajcuiˈ chi a̱tinac aˈan nak quichal saˈ xbe̱neb jun li chok nalemtzˈun. Li Dios quia̱tinac chak saˈ li chok, ut quixye: ―Aˈin li cualal raro inban. Riqˈuin aˈan nasahoˈ inchˈo̱l. Cherabihak li cˈaˈru tixye.― 6 Nak queˈrabi aˈan, kˈaxal nak queˈxucuac lix tzolom ut queˈxcut rib saˈ chˈochˈ ut huphu queˈcana. 7 Tojoˈnak li Jesús quijiloc riqˈuineb ut quixtˈotzˈtˈotzˈiheb ut quixye reheb: ―Cuaclinkex. Mexxucuac.― 8 Ut nak queˈxtaksi li riloba̱leb, ma̱ ani chic queˈril ru, caˈaj chic li Jesús quicana xjunes. 9 Nak yo̱queb chak chi cubec saˈ li tzu̱l, quixye li Jesús reheb: ―Ma̱ ani aj e te̱ye li cˈaˈru xeril. Toj mokon naru te̱ye nak la̱in li Cˈajolbej ac xincuacli cuiˈchic chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak.― 10 Ut eb lix tzolom queˈxpatzˈ re: ―¿Cˈaˈut nak nequeˈxye laj tzˈi̱b nak xbe̱n cua ta̱cˈulu̱nk laj Elías chiru laj colonel li yechiˈinbil xban li Dios?― 11 Ut nak quichakˈoc li Jesús quixye reheb: ―Ya̱l ajcuiˈ nak laj Elías xbe̱n cua ta̱cha̱lk chixcˈu̱banquil ru chixjunil li cˈaˈak re ru. 12 Abanan la̱in tinye e̱re nak laj Elías ac xcˈulun ut incˈaˈ queˈxnau ru. Cˈajoˈ li raylal xeˈxba̱nu re ut joˈcan ajcuiˈ la̱in li Cˈajolbej nabal li raylal tincˈul xbaneb.― 13 Ut eb lix tzolom queˈxtau ru nak chirix laj Juan laj Cubsihom Haˈ yo̱ chi a̱tinac li Jesús. 14 Ut queˈcuulac bar cuanqueb cuiˈ nabal li tenamit. Ut jun li cui̱nk colxcuikˈib rib chiru li Jesús ut quixye re: 15 ―Ka̱cuaˈ, chan, chacuuxta̱na taxak ru li cualal. Rajlal nacˈul xyajel, ut kˈaxal ra naxcˈul. Nabal sut natˈaneˈ saˈ xam ut nabal sut natˈaneˈ saˈ haˈ. 16 Ut xincˈam riqˈuineb la̱ tzolom re nak teˈxqˈuirtesi; abanan incˈaˈ xeˈru xqˈuirtesinquil, chan. 17 Li Jesús quixye: ―Ex tenamit, ti̱c incˈaˈ nequexpa̱ban ut incˈaˈ us le̱ naˈleb. ¿Joˈ najtil chic tincua̱nk e̱riqˈuin re nak texpa̱ba̱nk? ¿Joˈ najtil chic texincuy nak nequecˈoxla? Cˈam chak li al arin cuiqˈuin, chan li Jesús nak quichakˈoc. 18 Ut li Jesús quixchˈila li ma̱us aj musikˈej ut qui‑el riqˈuin li al. Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan li al quiqˈuira. 19 Ut queˈcuulac riqˈuin li Jesús lix tzolom nak cuan xjunes ut queˈxpatzˈ re: ―¿Cˈaˈut nak incˈaˈ xoru la̱o chirisinquil li ma̱us aj musikˈej? chanqueb. 20 Ut li Jesús quixye reheb: ―Incˈaˈ xexru xban nak incˈaˈ nequexpa̱ban chi tzˈakal. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak cuan taxak caˈchˈinak le̱ pa̱ba̱l chanchan xnimal ru jun chˈina riyajil mostaza, te̱ye raj re li tzu̱l aˈin, “Elen arin, kˈaxon leˈ” ut ta̱kˈaxo̱nk raj. Ut ma̱cˈaˈ raj cˈaˈru incˈaˈ ta̱ru̱k te̱ba̱nu. 21 Caˈaj cuiˈ riqˈuin ayu̱n ut riqˈuin tijoc naru risinquil li ma̱us aj musikˈej xcomoneb aˈan, chan.
Li Jesús quixye cuiˈchic resil lix camic
22 Ut nak cuanqueb Galilea, li Jesús quixye reheb: ―La̱in li Cˈajolbej tinkˈaxtesi̱k saˈ rukˈeb li cui̱nk li teˈcamsi̱nk cue. 23 Tineˈxcamsi, abanan la̱in tincuacli̱k cuiˈchic chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak saˈ rox li cutan, chan. Ut cˈajoˈ nak queˈrahoˈ saˈ xchˈo̱leb lix tzolom chirabinquil li cˈaˈru quixye li Jesús.
Li toj re li rochoch li Dios
24 Ut nak queˈcuulac Capernaum li Jesús rochbeneb lix tzolom, queˈchal riqˈuin laj Pedro li nequeˈtitzˈoc toj re li rochoch li Dios ut queˈxye re: ―¿Ma natojoc laj tzolol e̱re?― 25 ―¿Cˈaˈ nak incˈaˈ? Natojoc, chan laj Pedro. Ut nak cox‑ocak aˈan saˈ cab, li Jesús xbe̱n cua quia̱tinac ut quixye: ―¿Cˈaˈru nacaye at Simón, eb li acuabej saˈ ruchichˈochˈ, aniheb aj e nequeˈxtitzˈ li toj? ¿Ma reheb li ralal malaj ut reheb li jalaneb xtenamit? chan. 26 Laj Pedro quixye re: ―Reheb li jalaneb xtenamit.― Ut li Jesús quixye re: ―Eb li ralal li acuabej incˈaˈ nequeˈtojoc chi joˈcanan. 27 Usta incˈaˈ raj tento tintoj la̱in, abanan re nak meˈxpoˈ xchˈo̱leb kaban, la̱in tintoj. Ayu saˈ a̱nil ut cut la̱ chapleb car saˈ li palau. Ut li xbe̱n li car li ta̱chap chak, ta̱te lix tzˈu̱mal re. Aran ta̱tau jun li tumin. Ta̱cˈam ut riqˈuin aˈan ta̱toj li cue ut ta̱toj ajcuiˈ la̱ cue, chan.
9 Ut li Jesús quixye: ―Relic chi ya̱l tinye e̱re nak cuanqueb arin saˈ e̱ya̱nk li incˈaˈ teˈca̱mk toj teˈril lix nimajcual cuanquilal li Dios nak ta̱cha̱lk riqˈuin lix xcuanquil.―
Qui‑ileˈ lix lokˈal li Jesús nak quijalanoˈ li riloba̱l
2 Cuakib cutan chic xyebal aˈan xban li Jesús nak quixcˈameb laj Pedro, laj Jacobo, ut laj Juan saˈ xbe̱n jun li nimla tzu̱l. Nak cuanqueb aran xjuneseb, quijalanoˈ li riloba̱l li Jesús chiruheb. 3 Ut li rakˈ quijalanoˈ rilbal. Nalemtzˈun chic li rakˈ. Saksakpotzˈin nacˈutun, chanchan li ratzˈam que. Ma̱ jun aj puchˈunel arin saˈ ruchichˈochˈ tixsakobresi junak tˈicr joˈ nak quisakobresi̱c li rakˈ li Jesús. 4 Ac xaka̱mil laj Elías ut laj Moisés chiruheb nak queˈril. Ut yo̱queb chi a̱tinac riqˈuin li Jesús. 5 Laj Pedro quixye: ―Ka̱cuaˈ, cˈajoˈ xchakˈal ru nak cuanco arin. Xkayi̱b ta oxibak muheba̱l arin. Jun a̱cue, jun re laj Moisés, ut jun re laj Elías.― 6 Quixye chi joˈcan xban nak incˈaˈ chic naxnau cˈaˈru tixye xban nak cˈajoˈ lix xiuheb. 7 Ut quichal jun nimla chok saˈ xbe̱neb. Li Dios quia̱tinac chak saˈ li chok, ut quixye: ―Aˈin li cualal, raro inban. Cherabi li cˈaˈru tixye.― 8 Ut nak quiril ac ma̱ aniheb chic laj Elías ut laj Moisés. Caˈaj chic li Jesús quicana xjunes. 9 Nak yo̱queb chak chi cubec saˈ li tzu̱l quixye li Jesús reheb nak ma̱ ani aj e teˈxye li cˈaˈru queˈril toj ta̱cuacli̱k cuiˈchic li Alalbej chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak. 10 Eb aˈan ma̱ ani aj e queˈxye, caˈaj cuiˈ chi ribileb rib queˈa̱tinac. Queˈxye: ―¿Cˈaˈru xya̱lal aˈan nak li Jesús quixye nak ta̱cuacli̱k cuiˈchic chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak?― 11 Queˈxpatzˈ re li Jesús: ―¿Cˈaˈut nak nequeˈxye laj tzˈi̱b nak xbe̱n cua ta̱cha̱lk laj Elías tojoˈnak tol‑e̱lk li Cristo? chanqueb. 12 Ut nak quichakˈoc li Jesús quixye reheb: ―Ya̱l ajcuiˈ tzˈi̱banbil retalil nak laj Elías xbe̱n cua ta̱cha̱lk chixcˈu̱banquil chixjunil li cˈaˈak re ru. Ut tzˈi̱banbil ajcuiˈ saˈ li Santil Hu chicuix la̱in li Alalbej nak nabal li raylal tincˈul ut tineˈxtzˈekta̱na. 13 Abanan tinye e̱re nak laj Elías ac xcˈulun ut cˈajoˈ li raylal queˈxba̱nu re joˈ tzˈi̱banbil saˈ li Santil Hu chanru ta̱cˈulma̱nk.―
Li Jesús quirisi li ma̱us aj musikˈej riqˈuin li al
14 Nak coxeˈe̱lk cuanqueb cuiˈ li bele̱b chic lix tzolom li Jesús, queˈril nak cuan nabal li tenamit riqˈuineb. Ut eb laj tzˈi̱b yo̱queb chixcuechˈinquil lix tzolom li Jesús. 15 Ut eb li qˈuila tenamit queˈsach xchˈo̱l chirilbal li Jesús, ut queˈco̱eb saˈ a̱nil chixcˈulbal ut queˈxqˈue xsahil xchˈo̱l. 16 Li Jesús quixpatzˈ reheb: ―¿Cˈaˈru nequecuechˈi cuiˈ e̱rib? chan. 17 Quichakˈoc jun saˈ xya̱nkeb li qˈuila tenamit ut quixye re: ―At Ka̱cuaˈ, xincˈam chak jun li cualal arin. Mem ut cuan ma̱us aj musikˈej riqˈuin. 18 Yalak bar nacuteˈ saˈ chˈochˈ xban li ma̱us aj musikˈej. Na‑el cuokx saˈ re ut naxcˈuxuxi li ruch re ut naxchecˈ rib. Xintzˈa̱ma chiruheb la̱ tzolom nak teˈrisi li ma̱us aj musikˈej; abanan incˈaˈ xeˈru chirisinquil.― 19 Nak li Jesús quichakˈoc, quixye reheb: ―Ti̱c incˈaˈ nequexpa̱ban. ¿Joˈ najtil chic tincua̱nk e̱riqˈuin re nak texpa̱ba̱nk? ¿Joˈ najtil chic texincuy nak nequecˈoxla? Cˈam chak li al arin cuiqˈuin, chan li Jesús. 20 Queˈxcˈam li al riqˈuin ut li ma̱us aj musikˈej nak quiril li Jesús quixchˈikle li al, quixcut saˈ chˈochˈ ut quixtolcˈosi ut qui‑oc chi e̱lc cuokx saˈ re. 21 Ut li Jesús quixpatzˈ re lix yucuaˈ: ―¿Jokˈe xticla lix yajel li al aˈin? chan. ―Toj caˈchˈin nak quixtiquib xcˈulbal chi joˈcaˈin, chan lix yucuaˈ. 22 ―Nabal sut nacuteˈ saˈ xam. Nabal sut nacuteˈ saˈ haˈ xban li ma̱us aj musikˈej re xcamsinquil. Cui cuan cˈaˈru naru ta̱ba̱nu re, ba̱nu usilal, il xtokˈoba ku ut choa̱tenkˈa, chan. 23 Li Jesús quixye: ―¿Cˈaˈut nak nacaye “cui naru”? ¿Ma incˈaˈ nacanau nak cui nacatpa̱ban chixjunil naru xba̱nunquil? chan. 24 Saˈ junpa̱t quia̱tinac lix yucuaˈ li al ut quixye chi cau, ―La̱in ninpa̱b. China̱tenkˈa re nak tinpa̱b chi tzˈakal.― 25 Nak li Jesús quiril nak saˈ junpa̱t yo̱queb chi chˈutla̱c nabal li tenamit, quixchˈila li ma̱us aj musikˈej. Quixye re: ―At ma̱us aj musikˈej, la̱at nacatmemobresin. La̱at nacattzˈapoc xic. La̱in tinye a̱cue, elen riqˈuin li al aˈin ut mat‑oc chic riqˈuin, chan. 26 Ut li ma̱us aj musikˈej quixjap re ut quixchˈikle chi cau li al. Tojoˈnak qui‑el riqˈuin. Ut li al chanchan camenak quicana. Nabal li tenamit queˈyehoc re nak xcam. 27 Ut li Jesús quixchap chi rukˈ li al ut quixcuaclesi ut li al quixakli. 28 Nak qui‑oc li Jesús saˈ cab xjunes rochbeneb lix tzolom, queˈxpatzˈ re: ―¿Cˈaˈut nak incˈaˈ xoru la̱o chirisinquil li ma̱us aj musikˈej? chanqueb. 29 Ut li Jesús quixye reheb: ―Caˈaj cuiˈ riqˈuin ayu̱n ut riqˈuin tijoc naru risinquil li ma̱us aj musikˈej aˈin.―
Li Jesús quixye cuiˈchic resil lix camic
30 Ut nak queˈel aran, queˈnumeˈ saˈ li naˈajej Galilea. Ut li Jesús incˈaˈ quiraj nak teˈxnau nak cuan aran. 31 Yo̱ chixchˈolobanquil xya̱lal chiruheb lix tzolom. Quixye reheb: ―La̱in li Alalbej, tineˈxkˈaxtesi saˈ rukˈeb li cui̱nk li teˈcamsi̱nk cue. Ut nak ac xineˈxcamsi, tincuacli̱k cuiˈchic chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak saˈ rox li cutan.― 32 Aban eb aˈan incˈaˈ queˈxtau ru li cˈaˈru quixye reheb, ut queˈxucuac chixpatzˈbal cˈaˈru xya̱lal li quixye.
Li nim xcuanquil, aˈan li nacˈanjelac chiruheb li ras ri̱tzˈin
33 Queˈcuulac saˈ li tenamit Capernaum. Nak cuanqueb saˈ cab quixpatzˈ reheb lix tzolom: ―¿Cˈaˈru li yo̱quex chixcuechˈinquil rix nak yo̱co chi cha̱lc? chan. 34 Mem queˈcana ut incˈaˈ chic queˈchakˈoc xban nak yo̱queb chixcuechˈinquil rix ani reheb li nim xcuanquil. 35 Li Jesús quicˈojla ut quixbokeb li cablaju chi xtzolom riqˈuin ut quixye reheb: ―Li ani ta̱raj nak ta̱qˈuehekˈ xcuanquil, chixcubsihak rib ut chicˈanjelak chiruheb chixjunileb.― 36 Quixchap chi rukˈ jun li chˈina al ut quixqˈue saˈ xyiheb. Quixkˈalu ut quixye reheb: 37 ―Li ani naxqˈue xlokˈal li toj kˈun xchˈo̱l joˈ li chˈina al aˈin saˈ incˈabaˈ la̱in, naxqˈue ajcuiˈ inlokˈal la̱in. Ut ma̱cuaˈ caˈaj cuiˈ la̱in naxqˈue inlokˈal. Naxqˈue aj ban cuiˈ xlokˈal li Dios li quitaklan chak cue.―
Li ani incˈaˈ xicˈ na‑iloc ke, aˈan na‑oquen chikix
38 Laj Juan quixye re li Jesús: ―At Ka̱cuaˈ, jun cui̱nk xkil chak leˈ. Yo̱ chi isi̱nc ma̱us aj musikˈej saˈ a̱cˈabaˈ. Ut la̱o xkaye re nak incˈaˈ tixba̱nu aˈan xban nak moco kacomon ta.― 39 Ut li Jesús quixye reheb: ―Me̱kˈus xban nak ma̱ ani ta̱ba̱nu̱nk junak milagro saˈ incˈabaˈ la̱in ut mokon ta̱oc ta chintzˈekta̱nanquil. 40 Li ani incˈaˈ xicˈ na‑iloc ke, aˈan na‑oquen chikix. 41 Li ani ta̱qˈuehok jun secˈak haˈ e̱re saˈ incˈabaˈ la̱in xban nak la̱ex cualal incˈajol, relic chi ya̱l tinye e̱re nak tixcˈul lix kˈajca̱munquil.―
Xiu xiu li tˈanecˈ saˈ li ma̱c
42 Li ani ta̱poˈok xchˈo̱leb li toj kˈuneb xchˈo̱l, us raj xcutbal saˈ li palau chi bacˈbo junak nimla pec chi xcux. 43 Cui la̱ cuukˈ ta̱qˈuehok a̱cue chi ma̱cobc, us raj cui ta̱yocˈ. Mas us nak cua̱nk la̱ yuˈam chi junelic riqˈuin jun ajcuiˈ la̱ cuukˈ chiru nak tatxic riqˈuin cuib la̱ cuukˈ saˈ li xbalba, bar cuiˈ incˈaˈ ta̱chupk li xam. 44 Aran incˈaˈ teˈca̱mk li motzoˈ chi moco li xam ta̱chupk. 45 Cui la̱ cuok ta̱qˈuehok a̱cue chi ma̱cobc, us raj cui ta̱yocˈ. Mas us nak cua̱nk la̱ yuˈam chi junelic riqˈuin jun la̱ cuok chiru nak tatxic riqˈuin cuib la̱ cuok saˈ li xbalba, bar cuiˈ incˈaˈ ta̱chupk li xam. 46 Aran incˈaˈ teˈca̱mk li motzoˈ chi moco li xam ta̱chupk. 47 Cui li xnakˈ a̱cuu ta̱qˈuehok a̱cue chi ma̱cobc, us raj cui ta̱cuisi. Mas us nak tat‑oc saˈ xnimajcual cuanquilal li Dios riqˈuin jun li xnakˈ a̱cuu chiru nak tatxic saˈ li xbalba riqˈuin cuib xnakˈ a̱cuu. 48 Aran incˈaˈ teˈca̱mk li motzoˈ chi moco li xam ta̱chupk. 49 Joˈ nak naqˈueman li atzˈam chiru li tib re nak incˈaˈ nachuhoˈ, joˈcan ajcuiˈ nak nayaleˈ rix li kapa̱ba̱l. Chanchan riqˈuin xam nayaleˈ rix xban li raylal nakacˈul. 50 Cha̱bil li atzˈam, abanan cui na‑osoˈ lix quiˈal ma̱cˈaˈ chic na‑oc cuiˈ. Joˈcan ajcuiˈ la̱ex chi cua̱nk e̱cha̱bilal ut cua̱nkex saˈ usilal chi ribil e̱rib.
Laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan queˈril nak quijala li riloba̱l li Jesús
28 Cuakxakib cutan na chic xyebal eb a a̱tin aˈin nak li Jesús co̱ chi tijoc saˈ xbe̱n jun li tzu̱l rochbeneb laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan. 29 Nak yo̱ chi tijoc li Jesús, quijalanoˈ li riloba̱l chiruheb. Ut li rakˈ sak sak ut nalemtzˈun. 30 Ut queˈril nak cuibeb li cui̱nk yo̱queb chi a̱tinac riqˈuin li Jesús. Aˈaneb laj Moisés ut laj Elías. 31 Nequeˈlemtzˈun ut cˈajoˈ lix lokˈaleb nak yo̱queb chi a̱tinac chirix lix camic li Jesús li tenebanbil saˈ xbe̱n aran Jerusalén. 32 Usta yo̱queb xcuara laj Pedro ut li cuanqueb rochben, abanan incˈaˈ queˈcuar. Yo̱queb ban chirilbal lix lokˈal li Jesús joˈ ajcuiˈ li cuib chi cui̱nk li cuanqueb rochben. 33 Nak ac oqueb re xcanabanquil li Jesús li cuib chi cui̱nk, laj Pedro quixye re li Jesús: ―Ka̱cuaˈ, cˈajoˈ xchakˈal ru nak cuanco arin. Xkayi̱b ta oxibak muheba̱l arin. Jun a̱cue, jun re laj Moisés ut jun re laj Elías, chan. Quixye chi joˈcan xban nak incˈaˈ quixtau ru li xya̱lal li quiril. 34 Nak toj yo̱ chi a̱tinac laj Pedro, quichal jun li chok saˈ xbe̱neb. Cˈajoˈ nak queˈxucuac nak queˈmukun saˈ li chok. 35 Queˈrabi nak li Dios quia̱tinac saˈ li chok ut quixye: ―Aˈin li cualal li sicˈbil ru inban. Cherabi li cˈaˈru tixye, chan. 36 Nak quicana li a̱tinac, xjunes chic li Jesús quicana. Ut eb aˈan ma̱cˈaˈ chic queˈxye. Ut chiruheb li cutan aˈan ma̱ ani aj e queˈxye li cˈaˈru queˈril.
Li Jesús quirisi li ma̱us aj musikˈej riqˈuin jun li al
37 Joˈ cuulajak chic nak quicube saˈ li tzu̱l, nabaleb li qˈuila tenamit queˈcuulac chi cˈuluc re li Jesús. 38 Jun li cui̱nk quia̱tinac chak saˈ xya̱nkeb li tenamit ut quixye chi cau xya̱b xcux: ―At tzolonel, nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱cuil li cualal xban nak caˈaj cuiˈ aˈan chicuu. 39 Cuan ma̱us aj musikˈej riqˈuin. Nak naniman xyajel naxjap re ut nachˈikchˈiki̱c chi cau xban li ma̱us aj musikˈej ut na‑el xcuokx saˈ re. Ut incˈaˈ naraj xcanabanquil li cualal. 40 Xintzˈa̱ma chiruheb la̱ tzolom nak teˈrisi li ma̱us aj musikˈej, abanan incˈaˈ xeˈru chirisinquil, chan li cui̱nk. 41 Quichakˈoc li Jesús ut quixye reheb: ―La̱ex tenamit li cuanquex anakcuan, chi ti̱c incˈaˈ nequexpa̱ban ut incˈaˈ us e̱naˈleb. ¿Joˈ najtil chic tincua̱nk e̱riqˈuin re nak texpa̱ba̱nk? ¿Joˈ najtil chic texincuy nak nequecˈoxla? Cˈam chak li al arin cuiqˈuin, chan li Jesús. 42 Nak yo̱ chi xic li al riqˈuin li Jesús, li ma̱us aj musikˈej quixcut li al saˈ chˈochˈ ut quixchˈikle chi cau. Abanan li Jesús quixkˈus li ma̱us aj musikˈej. Quixqˈuirtesi li al ut quixkˈaxtesi re lix yucuaˈ. 43 Ut chixjunileb li cuanqueb aran sachso̱queb xchˈo̱l chirilbal nak kˈaxal nim xcuanquil li Dios. Nak toj sachso̱queb xchˈo̱l li tenamit chi cˈoxlac chirix li quicˈulman, li Jesús quixye reheb lix tzolom: 44 ―Cherabihak chi us li tinye e̱re. Tento nak la̱in li Cˈajolbej tinkˈaxtesi̱k saˈ rukˈeb li cui̱nk li xicˈ nequeˈiloc cue, chan li Jesús. 45 Abanan eb lix tzolom incˈaˈ queˈxtau ru li cˈaˈru quixye, xban nak toj ma̱jiˈ nacuulac xkˈehil nak teˈxtau ru. Ut queˈxuta̱nac chixpatzˈbal re cˈaˈru xya̱lal li quixye li Jesús reheb.
Lix tzolom li Jesús queˈxpatzˈ ani li nimak xcuanquil saˈ xya̱nkeb
46 Eb lix tzolom li Jesús queˈoc chixcuechˈinquil ribeb. Ut yo̱queb chixpatzˈbal ani reheb li nimak xcuanquil. 47 Nak li Jesús quixqˈue retal li cˈaˈru yo̱queb chixcˈoxlanquil, quixcˈam jun li chˈina al ut quixxakab chiru. 48 Ut quixye reheb: ―Li ani ta̱cˈuluk re junak chˈina al joˈ aˈin saˈ incˈabaˈ la̱in, tinixcˈul ajcuiˈ la̱in; ut li ani ta̱cˈuluk cue la̱in, tixcˈul ajcuiˈ li ani xtaklan chak cue. Joˈcan nak li ani cubenak xcuanquil saˈ e̱ya̱nk anakcuan, aˈanak chic li nimak xcuanquil. 49 Laj Juan quixye re li Jesús: ―At Ka̱cuaˈ, xkil jun li cui̱nk yo̱ chi isi̱nc ma̱us aj musikˈej saˈ a̱cˈabaˈ. Ut la̱o xkaye re nak incˈaˈ tixba̱nu aˈan xban nak moco kacomon ta, chan. 50 Ut li Jesús quichakˈoc ut quixye re: ―Me̱kˈus li cui̱nk aˈan xban nak li ani incˈaˈ xicˈ na‑iloc ke, aˈan na‑oquen chikix, chan.
Li Jesús quixkˈuseb laj Jacobo ut laj Juan
51 Nak ac cuulac re xkˈehil nak li Jesús ta̱cˈamekˈ cuiˈchic xban li Dios saˈ choxa, quixcacuubresi xchˈo̱l chi xic Jerusalén. 52 Li Jesús quixtakla xtakl saˈ jun tenamit cuan saˈ xcue̱nt Samaria, re nak teˈxcauresi xnaˈaj re ta̱hila̱nk cuiˈ. 53 Abanan li cuanqueb saˈ li tenamit aˈan incˈaˈ queˈraj xcˈulbal li Jesús xban nak queˈxqˈue retal nak yo̱ chi xic Jerusalén. 54 Nak laj Jacobo ut laj Juan queˈxqˈue retal nak incˈaˈ quicˈuleˈ li Jesús saˈ li tenamit aˈan, queˈxye re: ―¿Ma ta̱cuaj nak takatzˈa̱ma nak ta̱cubek chak xam saˈ choxa re nak ta̱cˈatekˈ li tenamit aˈan joˈ quixba̱nu laj Elías? chanqueb. 55 Quixsukˈisi rib li Jesús ut quixkˈuseb. Quixye reheb: ―¿Cˈaˈru musikˈejil cuan e̱riqˈuin la̱ex nak incˈaˈ nequetau ru? 56 La̱in li Cˈajolbej incˈaˈ xinchal chixsachbal ruheb li cristian. Xinchal ban chixcolbaleb, chan li Jesús. Ut chirix aˈan, queˈco̱eb saˈ jalan chic naˈajej.
Eb li cui̱nk queˈxye nak teˈraj xta̱kenquil li Jesús abanan yal xcab rix xchˈo̱l nak queˈxye
57 Nak yo̱queb chi xic li Jesús, jun li cui̱nk quicuulac riqˈuin ut quixye re: ―At tzolonel, tincuaj a̱ta̱kenquil yalak bar tatxic, chan re. 58 Li Jesús quichakˈoc ut quixye re: ―Cˈoxla chi us ma ta̱cuy inta̱kenquil. Li yac cuanqueb xjul saˈ pec, ut li xul li nequeˈrupupic chiru choxa cuanqueb xsoc. Abanan la̱in li Cˈajolbej ma̱cˈaˈ innaˈaj bar ta̱ru̱k tinhila̱nk cuiˈ.― 59 Li Jesús quixye re jun chic: ―China̱ta̱ke, chan. Quichakˈoc li cui̱nk ut quixye: ―Ka̱cuaˈ, china̱cuy. Inmukak cuan lin yucuaˈ tojoˈnak tinxic cha̱cuix, chan. 60 Li Jesús quixye re: ―Canabeb li toj camenakeb saˈ li ma̱c xmukakeb cuan lix camenak. Ut la̱at, ayu. Ye chak resil lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan. 61 Ut jun chic li cui̱nk quixye: ―At Ka̱cuaˈ, tatinta̱ke. Abanan inchakˈrabihakeb cuan chak li cuanqueb saˈ cuochoch, chan re. 62 Ut li Jesús quixye re: ―Li ani naxtiquib cˈanjelac chiru li Dios ut cui toj yo̱ chixcˈoxlanquil li cˈaˈru re, li jun aˈan incˈaˈ us chokˈ aj cˈanjel saˈ lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan li Jesús.
Copyright © 2000 by Wycliffe Bible Translators International