Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

Chronological

Read the Bible in the chronological order in which its stories and events occurred.
Duration: 365 days
Kekchi (KEK)
Version
SAN MATEO 13

Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix laj acuinel

13  Ut saˈ li cutan aˈan, li Jesús qui‑el saˈ li cab ut coxcˈojla̱k chire li palau. Ut queˈcuulac li qˈuila tenamit riqˈuin chirabinquil. Xban xqˈuialeb li tenamit, li Jesús qui‑oc saˈ jun li jucub cuan saˈ li palau ut quicˈojla chi saˈ. Ut chixjunileb li tenamit xakxo̱queb chire li haˈ. Ut nabal cˈaˈak re ru quixtzoleb cuiˈ riqˈuin jaljo̱quil ru a̱tin, ut quixye reheb: ―Abihomak li tinye e̱re. Jun aj acuinel co̱ chi a̱uc. Ut nak yo̱ chixhirbal li iyaj, cuan quinak chire be. Queˈchal li xul li nequeˈxicˈan ut queˈxcuaˈ li iyaj. Ut cuan ajcuiˈ li iyaj quinak saˈ li pec ru bar ma̱cˈaˈ cuiˈ mas li chˈochˈ. Saˈ junpa̱t quimok, abanan incˈaˈ quixchap xxeˈ xban nak jay li chˈochˈ saˈ xbe̱n li pec. Nak quichal li sakˈe quichakic li acui̱mk xban nak incˈaˈ cham naxic lix xeˈ. Ut cuan cuiˈchic li iyaj quinak saˈ xya̱nk li qˈuix. Ut nak quichamoˈ li qˈuix saˈ xbe̱n, quixnatˈ li acui̱mk. Ut cuan cuiˈchic li iyaj quinak saˈ li cha̱bil chˈochˈ. Quimok ut quiu̱chin. Cuan quixqˈue laje̱tk xcaˈcˈa̱l ru (30). Cuan quixqˈue oxtakcˈa̱l ru (60), ut cuan cuiˈchic quixqˈue oˈtakcˈa̱l ru (100) li junju̱nk. Tojoˈnak li Jesús quixye reheb: ―Li ani na‑abin, chixqˈuehak retal li cˈaˈru ninye, chan.

Li Jesús quixye cˈaˈru aj e nak cuan li jaljo̱quil ru a̱tin

10 Mokon chic queˈcuulac lix tzolom riqˈuin li Jesús, ut queˈxye re: ―¿Cˈaˈut nak nacacua̱tinaheb saˈ jaljo̱quil ru a̱tin?― 11 Li Jesús quichakˈoc ut quixye reheb: ―Qˈuebil e̱re la̱ex re nak te̱nau xya̱lal li mukmu̱quil naˈleb chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Aban eb aˈan incˈaˈ qˈuebil reheb re teˈxnau li naˈleb aˈan. 12 Aˈ li ani naxtau ru li xya̱lal, kˈaxal cuiˈchic nabal ta̱qˈuehekˈ chixnau; aˈut li ani caˈchˈin ajcuiˈ naxnau, ta̱isi̱k chiru li joˈ qˈuial naxnau. 13 Joˈcan nak nina̱tinac riqˈuineb saˈ jaljo̱quil ru a̱tin xban nak usta yo̱queb chi iloc, abanan incˈaˈ teˈxqˈue retal. Usta yo̱queb chi abi̱nc, abanan incˈaˈ teˈxtau xya̱lal. 14 Chi joˈcan natzˈakloc ru li quiyeheˈ xban li profeta Isaías nak quixye chi joˈcaˈin:

Cuulaj cuulajeb chirabinquil ut incˈaˈ nequeˈxtau xya̱lal. Ut cuulaj cuulajeb chirilbal ut incˈaˈ nequeˈxqˈue retal li cˈaˈru nequeˈril.
15 Li tenamit aˈin xeˈa̱loˈ lix chˈo̱leb ut chanchan tzˈaptzˈo lix xiqueb ut chanchaneb li mutzˈ. Joˈcan nak incˈaˈ nequeˈxnau li xya̱lal. Cui ta ma̱cuaˈ joˈcan, teˈilok raj ut teˈxqˈue raj retal li teˈril ut teˈabi̱nk raj ut teˈxtau raj ru li nequeˈrabi ut teˈyotˈekˈ raj xchˈo̱l ut teˈxjal raj xcˈaˈuxeb ut la̱in tebinqˈuirtesi raj.

16 Us xak e̱re la̱ex xban nak nequex‑iloc ut nequeqˈue retal li cˈaˈru nequeril. Nequex‑abin ut nequetau ru lix ya̱lal. 17 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak nabaleb li profeta ut nabaleb li ti̱queb xchˈo̱l queˈraj rilbal li cˈaˈru yo̱quex chirilbal ut incˈaˈ queˈril. Ut queˈraj rabinquil li cˈaˈru yo̱quex chirabinquil ut incˈaˈ queˈrabi.

Li Jesús quixchˈolob xya̱lal chirix laj acuinel

18 Abihomak lix ya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin aˈin chirix laj acuinel. 19 Li ani na‑abin re li xya̱lal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios ut incˈaˈ naxtau ru, aˈan chanchan li iyaj li quinak chire be. Ut laj tza nachal ut naxmakˈ chiru li xya̱lal ut saˈ junpa̱t nasach saˈ xchˈo̱l. 20 Ut li iyaj li quinak saˈ li pec ru li incˈaˈ quixchap xxeˈ, aˈaneb li nequeˈabin re li ra̱tin li Dios ut saˈ junpa̱t nequeˈxpa̱b chi saheb saˈ xchˈo̱leb. 21 Abanan incˈaˈ nacana saˈ xchˈo̱leb. Nak nachal junak raylal, malaj chˈaˈajquilal saˈ xbe̱neb xban lix pa̱ba̱leb, incˈaˈ nequeˈxcuy xnumsinquil. Saˈ junpa̱t nequeˈchˈinan xchˈo̱l. 22 Ut li iyaj li quinak saˈ xya̱nk li qˈuix, aˈaneb li nequeˈabin re li ra̱tin li Dios. Abanan caˈaj cuiˈ li cˈaˈak re ru cuan saˈ ruchichˈochˈ nequeˈxcˈoxla, joˈ li biomal ut xra̱bal ru li cˈaˈak chic re ru. Ut aˈan li naramoc lix ya̱lal chiruheb. Ma̱cˈaˈ na‑oc cuiˈ li ra̱tin li Dios chiruheb. 23 Ut li iyaj li quinak saˈ li cha̱bil chˈochˈ, aˈaneb li nequeˈrabi ut nequeˈxpa̱b ut nequeˈxtau ru chi tzˈakal li ra̱tin li Dios. Nequeˈqˈui chi us saˈ lix pa̱ba̱leb, joˈ li acui̱mk li naru̱chin laje̱tk xcaˈtakcˈa̱l (30) ut li naxqˈue oxtakcˈa̱l (60), ut li naxqˈue oˈtakcˈa̱l ru (100) li junju̱nk.

Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li pim li incˈaˈ us

24 Ut quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb li tenamit: Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan jun li cui̱nk quirau li cha̱bil riyajil li trigo saˈ lix chˈochˈ. 25 Ut nak ac xeˈcuar chixjunileb, quicuulac li xicˈ na‑iloc re laj e̱chal re li chˈochˈ ut saˈ xya̱nk li trigo coxrau chak li riyajil li yibru pim chanchan ajcuiˈ li trigo ut co̱. 26 Ut nak quimok chak li acui̱mk ut quiu̱chin, tojoˈnak quicˈutun ajcuiˈ li pim. 27 Queˈcuulac ut eb laj cˈanjel riqˈuin laj e̱chal re li chˈochˈ ut queˈxye: ―Ka̱cuaˈ, ¿ma ma̱cuaˈ cha̱bil iyaj li xacuau saˈ li chˈochˈ? ¿Bar put xchal li pim cuan chi saˈ?― 28 Ut aˈan quixye reheb: ―Jun li cui̱nk xicˈ na‑iloc cue xba̱nun re aˈin, chan. Ut eb laj cˈanjel queˈxye: ―¿Ma ta̱cuaj toxic ut toxkamichˈ?― 29 Ut laj e̱chal re li chˈochˈ quixye: ―Incˈaˈ. Ma̱re saˈ xmichˈbal li pim naru te̱michˈ ajcuiˈ li acui̱mk. 30 Canabomak chi qˈui̱c chi xcabichaleb toj saˈ xkˈehil xsicˈbal ru li trigo. Ut saˈ xkˈehil li xsicˈbal, tinye reheb laj sicˈol re: ―Xocomak junxil li pim ut bacˈomak chi jo̱b re xcˈatbal. Aˈut li trigo cˈu̱lahomak saˈ li rochochil.―

Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li mostaza

31 Li Jesús quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb: Lix nimajcual cuanquilal li Dios, aˈan chanchan li riyajil li ni̱nki mostaza, li quixcˈam jun li cui̱nk ut quirau saˈ lix chˈochˈ. 32 Li riyajil li mostaza cocˈ chiruheb chixjunil li iyaj cuan. Ut nak naqˈui, ni̱nk chi us nacuulac. Naxkˈax xteram li acui̱mk. Chanchan jun to̱n li cheˈ ut eb laj xicˈanel xul nequeˈxyi̱b lix soc saˈ eb li rukˈ.

Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix xchˈamal xkˈemal li caxlan cua

33 Jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin quixye: Jun li ixk quixqˈue caˈchˈin lix chˈamal caxlan cua saˈ xya̱nk li oxib bisoc li cˈaj ut quisi̱poˈ li kˈem xban, ut nabal chic li caxlan cua qui‑el. Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan ajcuiˈ aˈan. Nak nequeˈrabi resil, nabal nequeˈpa̱ban re.

Cˈaˈru rajbal nak quia̱tinac saˈ jaljo̱quil ru a̱tin li Jesús

34 Chixjunil aˈin saˈ jaljo̱quil ru a̱tin quixye li Jesús reheb li qˈuila tenamit. Ut ma̱cˈaˈ quixye reheb chi ma̱cuaˈ ta saˈ jaljo̱quil ru a̱tin. 35 Nak quixba̱nu chi joˈcan quitzˈakloc ru li quixye li profeta nak quixye chi joˈcaˈin:

Tina̱tinak riqˈuineb saˈ jaljo̱quil ru a̱tin. Tinchˈolob xya̱lal li cˈaˈak re ru mukmu chak chalen saˈ xticlajic li ruchichˈochˈ.

Li Jesús quixchˈolob xya̱lal chirix li yibru pim

36 Ut nak quixchakˈrabiheb li tenamit, li Jesús qui‑oc saˈ cab. Ut nak queˈcuulac eb lix tzolom riqˈuin, queˈxye re: ―Ka̱cuaˈ, chˈolob chiku li xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li yibru pim saˈ li acui̱mk, chanqueb. 37 Quichakˈoc li Jesús ut quixye reheb: ―Li na‑acuoc re li cha̱bil iyaj, aˈan la̱in li Cˈajolbej. 38 Ut li chˈochˈ, aˈan li ruchichˈochˈ. Ut li cha̱bil iyaj, aˈaneb li cuanqueb rubel xcuanquil li nimajcual Dios. Ut li yibru pim, aˈaneb li cuanqueb rubel xcuanquil laj tza. 39 Ut li xicˈ na‑iloc, aˈan li qui‑acuoc re li yibru pim. Aˈan laj tza. Ut lix kˈehil xsicˈbal ru li acui̱mk, aˈan li rosoˈjic li ruchichˈochˈ. Ut eb laj sicˈol re, aˈaneb lix ángel li Dios. 40 Ut joˈ ajcuiˈ nak nachˈutuba̱c ut nacˈateˈ saˈ xam li pim, joˈcan ajcuiˈ nak toxrakekˈ li ruchichˈochˈ aˈin. 41 La̱in li Cˈajolbej tintaklaheb chak lin ángel ut eb aˈan toleˈisi̱nk reheb chixjunileb laj ma̱c saˈ xya̱nkeb li cuanqueb rubel xnimajcual cuanquilal li Dios. Ut teˈisi̱k ajcuiˈ chixjunileb li nequeˈqˈuehoc re chi ma̱cobc li tenamit. 42 Ut teˈqˈuehekˈ saˈ li horno li lochlo cuiˈ li xam. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li cˈuxuxi̱nc ruch e xban li raylal li teˈxcˈul. 43 Ut li ti̱queb xchˈo̱l teˈqˈuehekˈ xlokˈal. Chanchanakeb li sakˈe saˈ lix nimajcual cuanquilal li Dios lix Yucuaˈeb. Li ani na‑abin re li yo̱quin chixyebal chixqˈuehak retal chi us li ninye.

Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li tumin mukmu saˈ chˈochˈ

44 Lix nimajcual cuanquilal li choxa, aˈan chanchan li tumin mukbil saˈ chˈochˈ. Quitauman xban jun li cui̱nk. Ut li cui̱nk aˈan quixmuk cuiˈchic xcaˈ sut li tumin. Kˈaxal quisahoˈ saˈ xchˈo̱l nak coxcˈayi chixjunil li cˈaˈru cuan re ut quixlokˈ li chˈochˈ li mukmu cuiˈ li tumin.

Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li kˈol kˈaxal terto xtzˈak

45 Ut lix nimajcual cuanquilal li Dios, aˈan chanchan ajcuiˈ jun li cui̱nk aj yaconel li naxsicˈ li terto̱quil pec perla xcˈabaˈ. 46 Ut nak quixtau jun li perla kˈaxal cha̱bil, quixcˈayi chixjunil li cˈaˈru cuan re ut quixlokˈ li perla li kˈaxal terto xtzˈak.

Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li yoy re chapoc car

47 Joˈcan ajcuiˈ lix nimajcual cuanquilal li Dios, aˈan chanchan li yoy li quiqˈueman saˈ li palau ut qˈuila pa̱y chi car quirisi chak. 48 Ut nak quinujac, queˈrisi chire li haˈ ut queˈoc chixsicˈbal ru li car. Li cha̱bil queˈxxoc ut queˈxqˈue saˈ li chacach ut li incˈaˈ us queˈxtzˈek. 49 Joˈcan ajcuiˈ ta̱uxma̱nk saˈ rosoˈjic li ruchichˈochˈ. Teˈcha̱lk eb li ángel ut aˈan toleˈisi̱nk reheb li incˈaˈ useb xnaˈleb saˈ xya̱nkeb li ti̱queb xchˈo̱l. 50 Ut teˈqˈuehekˈ li incˈaˈ useb xnaˈleb saˈ li horno li lochlo cuiˈ li xam. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li cˈuxuxi̱nc ruch e xban li raylal li teˈxcˈul. 51 Li Jesús quixpatzˈ reheb: ―¿Ma xetau xya̱lal chixjunil li jaljo̱quil ru a̱tin aˈin?― Eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye re: ―Ka̱cuaˈ, xkatau xya̱lal, chanqueb. 52 Li Jesús quixye reheb: ―Joˈcan nak chixjunileb li nequeˈxnau cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab ut nequeˈxtzol rib cuiqˈuin, eb aˈan chanchaneb laj e̱chal cab li narisi saˈ lix cˈu̱leba̱l li cˈaˈru acˈ joˈ ajcuiˈ li cˈaˈru kˈel, chan li Jesús. (Quixye chi joˈcan xban nak cuan xlokˈal li naˈleb qˈuebil najter xban li Dios ut cuan ajcuiˈ xlokˈal li acˈ naˈleb qˈuebil xban li Jesús.)

Li Jesús quitzˈekta̱na̱c xban lix tenamit aj Nazaret

53 Ut nak quirakeˈ xyebal li jaljo̱quil ru a̱tin aˈin, li Jesús qui‑el saˈ li tenamit Capernaum. 54 Ut nak quicuulac saˈ lix tenamit Nazaret, quixtzoleb saˈ li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío. Ut eb aˈan queˈsach xchˈo̱leb chirabinquil li quixye li Jesús, ut queˈxye chi ribileb rib: ―¿Bar naxtau lix naˈleb li cui̱nk aˈin? ¿Chanru nak naru xba̱nunquil li milagro aˈin li nalajxba̱nu? 55 ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈan li ralal laj pechˈ? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ lix María lix naˈ? Ut, ¿ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈan li raseb laj Jacobo ut laj José, laj Simón ut laj Judas? 56 Ut, ¿ma ma̱cuaˈ ta biˈ saˈ kaya̱nk cuanqueb li ranab? ¿Bar ta cuiˈ xtau chixjunil lix naˈleb? chanqueb. 57 Ut incˈaˈ queˈraj rabinquil ut queˈxtzˈekta̱na. Aˈ ut li Jesús quixye reheb: ―Junak profeta qˈuebil xlokˈal. Abanan saˈ lix tenamit ut saˈ li rochoch incˈaˈ qˈuebil xlokˈal, chan. 58 Ut incˈaˈ qˈui li milagros li quixba̱nu aran xban nak incˈaˈ queˈraj pa̱ba̱nc li tenamit.

SAN LUCAS 8

Eb li ixk li queˈcˈanjelac chiru li Jesús

Li Jesús co̱ saˈ eb li tenamit chixyebal resil li cha̱bil esilal. Ut quilajeˈxbeni chixjunileb li tenamit ut li cˈaleba̱l rochbeneb lix tzolom cablaju. Yo̱ chixchˈolobanquil lix ya̱lal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Cuanqueb ajcuiˈ ixk yo̱queb chi ochbeni̱nc reheb. Eb li ixk aˈin, aˈan eb li queˈqˈuirtesi̱c xyajeleb ut eb li queˈisi̱c ma̱us aj musikˈej riqˈuineb xban li Jesús. Saˈ xya̱nkeb aˈan cuan lix María. Lix Magdalena nequeˈxye ajcuiˈ re. Aˈan li ixk li qui‑isi̱c cuukub li ma̱us aj musikˈej riqˈuin. Cuan lix Susana saˈ xya̱nkeb. Ut cuan ajcuiˈ lix Juana li rixakil laj Chuza li quicuan chokˈ merto̱m riqˈuin laj Herodes. Ut cuanqueb ajcuiˈ nabaleb chic li ixk rochbeneb. Aˈan eb li nequeˈtenkˈan reheb riqˈuin li cˈaˈruheb re.

Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix laj acuinel

Nabaleb li tenamit queˈchˈutla riqˈuin li Jesús. Queˈchal chak saˈ eb li naˈajej yalak bar. Ut li Jesús qui‑oc chixyebal jun li jaljo̱quil ru a̱tin reheb. Ut quixye: ―Jun aj acuinel co̱ chi a̱uc. Ut nak yo̱ chixhirbal li iyaj, cuan li quinak chire be ut quiyekˈi̱c. Queˈchal li xul li nequeˈxicˈan ut queˈxcuaˈ li iyaj. Ut cuan ajcuiˈ li iyaj quinak saˈ xya̱nk li pec. Quimok, abanan saˈ junpa̱t quichakic xban nak chaki li chˈochˈ. Ut cuan cuiˈchic li iyaj quinak saˈ xya̱nk li qˈuix. Ut nak quichamoˈ li qˈuix saˈ xbe̱n, quixnatˈ li acui̱mk. Ut cuan cuiˈchic li iyaj quinak saˈ li cha̱bil chˈochˈ. Quimok ut quiqˈui ut quiu̱chin chi us. Quixqˈue oˈtakcˈa̱l (100) ru li junju̱nk chi rok. Ut quixye cuiˈchic li Jesús, ―Li ani ta̱raj rabinquil li cˈaˈru yo̱quin chixyebal, chixqˈuehak retal li yo̱quin chixyebal, chan. Ut eb lix tzolom queˈxpatzˈ re: ―¿Cˈaˈru xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin li xaye? chanqueb. 10 Quichakˈoc li Jesús ut quixye reheb: ―La̱ex qˈuebil e̱re xnaubal xya̱lal li mukmu̱quil naˈleb chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Aˈut li jun chˈol chic li incˈaˈ nequeˈpa̱ban, riqˈuin jaljo̱quil ru a̱tin ta̱yema̱nk reheb. Usta yo̱queb chi iloc, abanan incˈaˈ teˈxqˈue retal. Usta yo̱queb chi abi̱nc, abanan incˈaˈ teˈxtau xya̱lal. 11 Aˈan aˈin lix ya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin li xinye. Li iyaj, aˈan retalil li ra̱tin li Dios. 12 Ut li iyaj li quinak chire li be, aˈan retalileb li nequeˈabin re li ra̱tin li Dios. Nak ac xeˈrabi li a̱tin, laj tza incˈaˈ naxcanabeb re teˈxtau ru li xya̱lal li ra̱tin li Dios re nak incˈaˈ teˈpa̱ba̱nk ut teˈcolekˈ. 13 Ut li iyaj li quinak saˈ xya̱nk li pec, aˈan retalileb li nequeˈabin re li ra̱tin li Dios ut nequeˈxpa̱b chi saheb saˈ xchˈo̱l. Abanan incˈaˈ nacana saˈ xchˈo̱leb. Nak nayaleˈ rix lix pa̱ba̱leb, incˈaˈ nequeˈxcuy xnumsinquil. Nachˈinan ban xchˈo̱leb. 14 Ut li iyaj li quinak saˈ xya̱nk li qˈuix, aˈan retalileb li nequeˈabin re li ra̱tin li Dios. Nequeˈxpa̱b, abanan incˈaˈ nequeˈqˈui saˈ xpa̱ba̱leb xban nak caˈaj cuiˈ li cˈaˈak re ru cuan saˈ ruchichˈochˈ nequeˈxcˈoxla, li biomal ut xra̱bal ru li cˈaˈak chic re ru. Aˈan li naramoc lix ya̱lal chiruheb. 15 Ut li iyaj li quitˈaneˈ saˈ cha̱bil chˈochˈ, aˈan retalileb li nequeˈabin re li ra̱tin li Dios. Nequeˈxpa̱b li ra̱tin chi anchaleb xchˈo̱l ut nequeˈqˈui saˈ xpa̱ba̱leb, chan li Jesús.

Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li candil

16 Ut li Jesús quixye ajcuiˈ reheb: ―Ma̱ ani tixloch junak candil ut tixqˈue ta rubel junak ucˈal malaj ut tixqˈue ta rubel chˈa̱t. Tixqˈue ban saˈ junak naˈajej najt xteram re nak cua̱nkeb saˈ cutan li ani teˈoc saˈ li cab. 17 Joˈcan ajcuiˈ ma̱cˈaˈ cuan chi mukmu chi incˈaˈ ta ta̱nauma̱nk mokon. Ut li incˈaˈ natauman ru anakcuan, ta̱tauma̱nk ru mokon. 18 Joˈcan ut cheqˈuehak retal li cˈaˈru te̱rabi xban nak li ani naxqˈue xchˈo̱l chixtaubal ru li xya̱lal, ta̱qˈuehekˈ mas xnaˈleb. Abanan li incˈaˈ naxqˈue xchˈo̱l chixtaubal ru, ta̱makˈekˈ chiru li naxcˈoxla nak naxnau, chan.

Eb li ri̱tzˈin ut lix naˈ li Jesús

19 Ut eb li ri̱tzˈin li Jesús rochbeneb lix naˈ queˈcuulac chi a̱tinac riqˈuin. Abanan incˈaˈ queˈru chi oc cuan cuiˈ li Jesús xban nak kˈaxal cuiˈchic nabaleb li cristian. 20 Ut quiyeheˈ resil re li Jesús: ―La̱ naˈ ut eb la̱ cui̱tzˈin cuanqueb chirix cab ut teˈraj a̱cua̱tinanquil, chan. 21 Quichakˈoc li Jesús ut quixye reheb: ―Li ani nequeˈabin re li ra̱tin li Dios ut nequeˈxba̱nu li cˈaˈru naxye, aˈaneb lin naˈ ut li cui̱tzˈin, chan li Jesús reheb.

Li Jesús quixkˈus li ca̱k‑sut‑ikˈ

22 Saˈ jun li cutan li Jesús quixye reheb lix tzolom: ―Kˈaxonko jun pacˈal li palau, chan reheb. Ut qui‑oc saˈ jun li jucub rochbeneb lix tzolom ut co̱eb. 23 Nak ac yo̱queb chi xic chiru li palau, li Jesús quicuar. Saˈ li ho̱nal aˈan quichal jun li ca̱k‑sut‑ikˈ ut qui‑oc chi nujac li haˈ saˈ li jucub ut yo̱queb re chi subu̱nc saˈ li palau. 24 Eb lix tzolom co̱eb cuan cuiˈ li Jesús ut queˈrajsi. Ut queˈxye re: ―At tzolonel, at tzolonel, osocˈ ke, chanqueb. Ut li Jesús qui‑aj ru ut quixkˈus li ikˈ ut quixkˈus li palau ut chˈanamil quicana. Incˈaˈ chic qui‑ecˈan. 25 Ut li Jesús quixye reheb: ―¿Cˈaˈru xecˈul? ¿Ma ma̱cˈaˈ chic e̱pa̱ba̱l? chan. Cˈajoˈ nak qui‑oc xcˈaˈuxeb ut queˈxsach xchˈo̱l. Queˈxye chi ribileb rib, ―¿Chanru nak nequeˈabin li ikˈ ut li palau chiru li cui̱nk aˈin? Ut, ¿chanru nak cuan xcuanquil chixkˈusbaleb? chanqueb.

Li Jesús quirisi li ma̱us aj musikˈej riqˈuin jun li cui̱nk cuan saˈ li tenamit Gadara

26 Li Jesús ut eb lix tzolom queˈcuulac saˈ li naˈajej Gadara li cuan jun pacˈal li palau Galilea. 27 Tojeˈ ajcuiˈ teˈcuulak li Jesús nak quichal jun li cui̱nk li cuan saˈ li tenamit aˈan chi cˈuluc re. Li cui̱nk aˈan ac junxil cuan ma̱us aj musikˈej riqˈuin. Incˈaˈ chic nacuan saˈ rochoch chi moco naxqˈue chic rakˈ. Junes saˈ li naˈajej li nequeˈmukeˈ cuiˈ li camenak nacuan. 28 Nak quiril li Jesús li cui̱nk quixcuikˈib rib chiru. Quixjap re chixyebal: ―¿Cˈaˈru ta̱cuaj cuiqˈuin, at Jesús? La̱at li Ralal li nimajcual Dios. Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak mina̱chˈiˈchˈiˈi, chan re. 29 Quixye chi joˈcan xban nak li Jesús ac yo̱ chixyebal re li ma̱us aj musikˈej nak ta̱e̱lk riqˈuin li cui̱nk. Nabal sut narahobtesi̱c li cui̱nk xban li ma̱us aj musikˈej. Nequeˈxbacˈ riqˈuin chˈi̱chˈ ut riqˈuin cadena. Abanan naxtˈupi li cadena ut nacˈameˈ xban li ma̱us aj musikˈej saˈ eb li naˈajej bar ma̱cˈaˈ cuan. 30 Li Jesús quixye re: ―¿Ani a̱cˈabaˈ? chan re. ―Cuakib mil incˈabaˈ xban nak nabalo, chan nak quichakˈoc. 31 Ut eb li ma̱us aj musikˈej queˈxtzˈa̱ma chiru li Jesús nak incˈaˈ tixtaklaheb saˈ xbalba. 32 Aran cuanqueb jun tu̱b li a̱k yo̱queb chi ichajibc chiru li tzu̱l. Eb li ma̱us aj musikˈej queˈxtzˈa̱ma chiru li Jesús nak tixtaklaheb chi oc riqˈuineb li a̱k. Ut li Jesús quixcanabeb chi oc riqˈuineb. 33 Queˈel li ma̱us aj musikˈej riqˈuin li cui̱nk ut queˈoc riqˈuineb li a̱k. Eb li a̱k queˈoc chi a̱linac. Saˈ xbe̱n li u̱l queˈel chak ut toj saˈ li palau coxeˈnak ut aran queˈcam. 34 Ut eb li yo̱queb chi iloc reheb li a̱k queˈco̱eb saˈ a̱nil ut coxeˈxye resil saˈ li tenamit li cˈaˈru quicˈulman joˈ ajcuiˈ saˈ li cˈaleba̱l. 35 Ut nabaleb li tenamit queˈco̱eb chirilbal li cˈaˈru quicˈulman. Queˈcuulac cuan cuiˈ li Jesús ut queˈril li cui̱nk li qui‑isi̱c nabal chi ma̱us aj musikˈej riqˈuin. Chunchu chiru li Jesús. Tikto chic ut tuktu chic xjolom. Riqˈuin rilbal aˈan queˈsach xchˈo̱leb li tenamit. 36 Ut eb li queˈiloc re li cˈaˈru quicˈulman, queˈxserakˈi reheb li tenamit chanru nak quiqˈuira li cui̱nk li quicuan ma̱us aj musikˈej riqˈuin. 37 Cˈajoˈ nak queˈxucuac chixjunileb li tenamit li cuanqueb saˈ eb li naˈajej li cuanqueb saˈ xcue̱nt Gadara. Ut queˈxtzˈa̱ma chiru li Jesús nak ta̱e̱lk saˈ lix naˈajeb. Joˈcan nak li Jesús qui‑oc cuiˈchic saˈ li jucub ut qui‑el saˈ li naˈajej aˈan. 38 Ut li cui̱nk li qui‑isi̱c ma̱us aj musikˈej riqˈuin quixye re li Jesús: ―Xicakin cha̱cuix, chan re. Abanan li Jesús quixye re: ―Incˈaˈ. Cana̱kat. 39 Ayu saˈ la̱ cuochoch ut ta̱serakˈi reheb chixjunileb chanru nak li Dios xruxta̱na a̱cuu, chan li Jesús. Joˈcan nak co̱ li cui̱nk ut quixserakˈi reheb chixjunileb li cuanqueb saˈ li tenamit chanru nak li Jesús quiruxta̱na ru.

Li Jesús quixqˈuirtesi lix rabin laj Jairo joˈ ajcuiˈ li ixk li quichˈeˈoc re li rakˈ

40 Nak li Jesús quinumeˈ cuiˈchic jun pacˈal li palau, li qˈuila tenamit yo̱queb chiroybeninquil chi saheb saˈ xchˈo̱l. 41 Ut saˈ li ho̱nal aˈan quicuulac jun li cui̱nk aran aj Jairo xcˈabaˈ. Aˈan li nataklan saˈ li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío. Nak quiril li Jesús, quixcuikˈib rib chiru ut quixtzˈa̱ma chiru nak ta̱xic saˈ rochoch xban nak ca̱mc re lix rabin. 42 Jun ajcuiˈ lix rabin chiru. Cablaju chihab na cuan re. Ut eb li cristian yo̱queb chixlatzˈanquil li Jesús nak yo̱ chi xic. 43 Saˈ xya̱nkeb cuan jun li ixk cablaju chihab xticlajic xyajel. Junelic yo̱ lix yajel li ixk aˈan ut incˈaˈ chic natzˈap lix quiqˈuel. Quixqˈue rib chi banecˈ riqˈuin nabaleb aj banonel ut nabal li tumin quixsach. Abanan ma̱ jun quiru chi banoc re. 44 Li ixk aˈan quijiloc riqˈuin li Jesús ut quixchˈeˈ li rakˈ. Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan quiqˈuira li ixk. 45 Ut li Jesús quixye: ―¿Ani xchˈeˈoc cue?― Ut chixjunileb queˈchakˈoc ut queˈxye: ―La̱o incˈaˈ yo̱co cha̱chˈeˈbal.― Tojoˈnak laj Pedro joˈqueb ajcuiˈ li cuanqueb rochben queˈxye re: ―At tzolonel, la̱at nacacuil chanru nak yo̱queb cha̱latzˈanquil li tenamit. ¿Cˈaˈut nak nacapatzˈ ani xchˈeˈoc a̱cue? chanqueb re. 46 Ut li Jesús quixye cuiˈchic reheb: ―La̱in ninnau nak cuan ani xchˈeˈoc cue xban nak xcuecˈa nak cuan ani xqˈuira riqˈuin incuanquil, chan. 47 Li ixk quixqˈue retal nak li Jesús naxnau nak xchˈeˈ li rakˈ. Nasicsot xban xxiu li ixk. Saˈ xchˈo̱l aˈan nak ta̱chˈila̱k xban li Jesús. Quixcuikˈib rib chiru li Jesús ut quixye re chiruheb chixjunileb li cristian cˈaˈut nak quixchˈeˈ li rakˈ. Ut quixye ajcuiˈ re nak saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan xqˈuira. 48 Li Jesús quixye re: ―Kanaˈ, xban nak xapa̱b nak cuan incuanquil cha̱qˈuirtesinquil, joˈcan nak xatqˈuira. Ayu chi sa saˈ a̱chˈo̱l, chan. 49 Toj yo̱ ajcuiˈ chi a̱tinac li Jesús nak quichal jun li cui̱nk saˈ rochoch laj Jairo li nataklan saˈ li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío ut quixye re laj Jairo: ―Xcam la̱ rabin. Ma̱chˈiˈchˈiˈi chic laj tzolonel, chan re. 50 Nak quirabi li Jesús li cˈaˈru quixye li cui̱nk, quixye re laj Jairo: ―Matcˈoxlac. Caˈaj cuiˈ ta̱pa̱b ut la̱ rabin ta̱colekˈ, chan. 51 Nak quicuulac li Jesús, ma̱ ani quixcanab chi oc saˈ li cab. Caˈaj cuiˈ laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan rochbeneb lix naˈ xyucuaˈ li xkaˈal. 52 Chixjunileb li cuanqueb aran japjo̱queb re chi ya̱bac xban nak ac xcam. Ut li Jesús quixye reheb: ―Mexya̱bac. Li xkaˈal aˈin moco camenak ta. Cua̱rc yo̱, chan. 53 Chixjunileb li cuanqueb aran queˈxseˈe li Jesús xban nak queˈxnau nak li xkaˈal camenak chic. 54 Abanan li Jesús quixchap chi rukˈ li xkaˈal, ut quixye re: ―At chˈina xkaˈal, cuaclin, chan. 55 Saˈ li ho̱nal aˈan quicuacli cuiˈchic chi yoˈyo li xkaˈal. Ut li Jesús quixye reheb nak teˈxqˈue chi cuaˈac. 56 Ut eb lix naˈ xyucuaˈ sachso̱queb xchˈo̱l riqˈuin li quicˈulman. Abanan li Jesús quixye reheb nak ma̱ ani aj e teˈxserakˈi li cˈaˈru quicˈulman.