Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

Chronological

Read the Bible in the chronological order in which its stories and events occurred.
Duration: 365 days
Kekchi (KEK)
Version
SAN MATEO 4

Li Jesús quiyaleˈ ra̱lenquil xban laj tza

Tojoˈnak li Jesús quicˈameˈ xban li Santil Musikˈej saˈ li chaki chˈochˈ re ta̱yalekˈ ra̱lenquil xban laj tza. Nak ac xba̱nu x‑ayu̱n caˈcˈa̱l cutan caˈcˈa̱l kˈojyi̱n quitzˈoca. Ut laj tza quicuulac riqˈuin ut quixye re: ―Cui tzˈakal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, sukˈisiheb chokˈ caxlan cua li pec aˈin.― Quichakˈoc li Jesús ut quixye: ―Incˈaˈ tinba̱nu aˈan xban nak tzˈi̱banbil retalil saˈ li Santil Hu:

Ma̱cuaˈ caˈaj cuiˈ riqˈuin li naxtzaca yoˈyo cuiˈ li cui̱nk; riqˈuin ban li a̱tin li naxye li Dios.

Tojoˈnak quicˈameˈ xban laj tza saˈ li santil tenamit Jerusalén; ut coxakaba̱k toj takecˈ saˈ xbe̱n li rochoch li Dios. Ut laj tza quixye re: ―Cui tzˈakal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, cut a̱cuib takˈa. Ma̱cˈaˈ ta̱cˈul xban nak joˈcaˈin tzˈi̱banbil saˈ li Santil Hu:

Tixtaklaheb lix ángel cha̱cuilbal ut riqˈuin rukˈeb tateˈxchap re nak incˈaˈ ta̱tochˈ la̱ cuok chiru pec.

Ut li Jesús quichakˈoc ut quixye re: ―Tzˈi̱banbil ajcuiˈ saˈ li Santil Hu chi joˈcaˈin:
    Ma̱tzˈa̱ma xmilagro li Ka̱cuaˈ la̱ Dios yal chi ma̱cˈaˈ rajbal.

Ut quicˈameˈ cuiˈchic xban laj tza saˈ xbe̱n jun li tzu̱l kˈaxal najt xteram. Ut laj tza quixcˈut chak chiru li Jesús chixjunil li tenamit li cuan saˈ ruchichˈochˈ joˈ ajcuiˈ lix nimal lix lokˈal cuan chi saˈ. Ut quixye re li Jesús: ―Chixjunil aˈin tinqˈue a̱cue cui la̱at ta̱cuikˈib a̱cuib chicuu ut tina̱lokˈoni.― 10 Tojoˈnak li Jesús quichakˈoc ut quixye re: ―Elen chicuu la̱at aj tza, xban nak joˈcaˈin tzˈi̱banbil saˈ li Santil Hu:

Li Ka̱cuaˈ la̱ Dios ta̱lokˈoni ut caˈaj cuiˈ chiru aˈan tatcˈanjelak.

11 Tojoˈnak quicanaba̱c xban laj tza ut eb li ángel queˈcuulac ut queˈcˈanjelac chiru.

Xticlajic xcˈanjel li Jesús

12 Nak li Jesús quirabi resil nak laj Juan cuan chi pre̱xil, co̱ Nazaret xcue̱nt Galilea. 13 Qui‑el Nazaret ut co̱ Capernaum. Ut aran quicana. Li tenamit aˈan cuan chire li palau saˈ xchˈochˈeb laj Zabulón ut eb aj Neftalí. 14 Aˈin quicˈulman joˈ quixye li profeta Isaías nak quixye chi joˈcaˈin:

15 Aran saˈ xchˈochˈ laj Zabulón ut saˈ xchˈochˈ laj Neftalí, li cuan chire li be li naxic saˈ li palau, aran jun pacˈal li nimaˈ Jordán, saˈ li naˈajej Galilea bar nequeˈcuan cuiˈ li ma̱cuaˈeb aj judío,
16 li tenamit chanchan li cuanqueb saˈ kˈojyi̱n xban nak incˈaˈ nequeˈxnau lix ya̱lal. Chanchan quicutanoˈ nak queˈril nak queˈxtau li colba‑ib. Chanchan nak cuanqueb saˈ jun naˈajej re ca̱mc xban lix ma̱queb nak quicuulac li cutan saˈ xya̱nkeb.

17 Chalen nak quicuulac aran, li Jesús yo̱ chixchˈolobanquil li xya̱lal ut quixye: ―Chiyotˈekˈ e̱chˈo̱l ut jalomak e̱cˈaˈux xban nak cuulac re xkˈehil nak tinqˈuehekˈ saˈ incuanquil xban li Dios. Ut la̱in chic cua̱nk incuanquil saˈ xbe̱neb li cualal incˈajol.―

Li Jesús quixbok ca̱hib aj car re nak teˈxic chirix

18 Saˈ jun cutan nak coxnumekˈ li Jesús chire li palau cuan Galilea, quirileb cuib li cui̱nk ri̱tzˈineb rib. Li jun, aˈan laj Simón. Aj Pedro nayeman re. Li jun chic aj Andrés xcˈabaˈ. Yo̱queb chixqˈuebal lix yoy saˈ li palau xban nak aˈaneb aj chapol car. 19 Li Jesús quixye reheb: ―Chine̱ta̱ke. Ma̱cuaˈ chic caribc te̱ba̱nu. E̱ras e̱ri̱tzˈin ban chic te̱sicˈ re teˈpa̱ba̱nk, chan reheb. 20 Ut saˈ junpa̱t queˈxcanab lix yoy ut queˈxta̱ke li Jesús. 21 Junpa̱t na chic quibe̱c li Jesús nak quixtauheb cuiˈchic cuibeb li cui̱nk ri̱tzˈineb rib. Aˈaneb laj Jacobo ut laj Juan. Cuanqueb saˈ lix jucub rochben laj Zebedeo lix yucuaˈeb. Yo̱queb chixxi̱tinquil lix yoy. Ut li Jesús quixbokeb re nak teˈxic chirix. 22 Ut saˈ junpa̱t queˈxcanab lix yucuaˈeb ut queˈxcanab li jucub ut queˈxta̱ke li Jesús. 23 Ut li Jesús quixbeni chixjunil li naˈajej Galilea. Yo̱ chixcˈutbal lix ya̱lal saˈ eb li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío. Quixchˈolob xya̱lal li cha̱bil esilal chirix lix cuanquilal li Dios. Ut yo̱ chixqˈuirtesinquil chixjunil li qˈuila pa̱y ru chi yajel ut li raylal. 24 Quicuulac resil saˈ chixjunil li naˈajej Siria li cˈaˈru yo̱ chixba̱nunquil li Jesús aran Galilea. Ut queˈxcˈam riqˈuin chixjunileb li yaj. Qˈuila pa̱y ru lix yajeleb ut lix raylaleb. Cuan li toj nakˈehin xyajeleb. Ut cuan li cuanqueb ma̱us aj musikˈej riqˈuineb ut cuanqueb ajcuiˈ li sic. Ut li Jesús naxqˈuirtesiheb. 25 Ut quita̱ke̱c xbaneb li qˈuila tenamit. Cuan li queˈchal chak Galilea. Cuan li queˈchal chak Decápolis. Cuan li queˈchal chak Jerusalén. Cuan li queˈchal chak Judea joˈ ajcuiˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán.

SAN LUCAS 4-5

Li Jesús quiyaleˈ ra̱lenquil xban laj tza

Li Jesús nujenak chi Santil Musikˈej nak qui‑el saˈ li naˈajej cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán. Li Santil Musikˈej quixcˈut chiru nak tento ta̱xic saˈ li chaki chˈochˈ bar ma̱cˈaˈ cuiˈ cristian. Ut aran quicuan caˈcˈa̱l cutan. Ut laj tza quixyal ra̱lenquil. Abanan incˈaˈ quixqˈue rib chi a̱le̱c. Chiruheb li cutan aˈan ma̱cˈaˈ naxtzaca ut saˈ xrakic li caˈcˈa̱l cutan quichal xtzˈocajic. Laj tza quixye re: ―Cui tzˈakal ya̱l nak la̱at Ralal li Dios, sukˈisi chokˈ caxlan cua li pec aˈin, chan. Li Jesús quichakˈoc ut quixye: ―Tzˈi̱banbil saˈ li Santil Hu chi joˈcaˈin: Ma̱cuaˈ caˈaj cuiˈ riqˈuin li naxtzaca yoˈyo̱k cuiˈ li cui̱nk, chan. Tojoˈnak laj tza quixcˈam li Jesús saˈ jun li tzu̱l kˈaxal najt xteram ut saˈ li ho̱nal ajcuiˈ aˈan quixcˈut chiru chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit li cuan saˈ ruchichˈochˈ. Laj tza quixye re li Jesús: ―Tinkˈaxtesi saˈ a̱cuukˈ li xni̱nkal ru tenamit aˈan ut lix lokˈal. Eb li tenamit aˈan kˈaxtesinbileb saˈ cuukˈ la̱in ut naru ninqˈue re li ani tincuaj la̱in. Chixjunil aˈan tinqˈue a̱cue cui la̱at ta̱cuikˈib a̱cuib chicuu ut tina̱lokˈoni, chan. Quichakˈoc li Jesús ut quixye re: ―Elen chicuu la̱at aj tza xban nak joˈcaˈin tzˈi̱banbil saˈ li Santil Hu: Li Ka̱cuaˈ la̱ Dios ta̱lokˈoni ut caˈaj cuiˈ chiru aˈan tatcˈanjelak, chan. Ut laj tza quixcˈam li Jesús saˈ li tenamit Jerusalén ut coxxakab toj takecˈ saˈ xbe̱n li templo. Quixye re: ―Cui tzˈakal ya̱l nak la̱at Ralal li Dios, cut a̱cuib takˈa. 10 Ma̱cˈaˈ ta̱cˈul xban nak joˈcaˈin tzˈi̱banbil saˈ li Santil Hu: Tixtaklaheb lix ángel cha̱cuilbal. 11 Ut riqˈuin rukˈeb tateˈxchap re nak incˈaˈ ta̱tochˈ la̱ cuok chiru pec, chan. 12 Li Jesús quichakˈoc ut quixye re: ―Tzˈi̱banbil ajcuiˈ saˈ li Santil Hu chi joˈcaˈin: Ma̱tzˈa̱ma xmilagro li Ka̱cuaˈ la̱ Dios yal chi ma̱cˈaˈ rajbal. 13 Quiril laj tza nak incˈaˈ quiru ra̱lenquil li Jesús, toj quixcanab cuan.

Nak quixtiquib lix cˈanjel li Jesús aran Galilea

14 Ut quisukˈi li Jesús Galilea chi cuan xcuanquil li Santil Musikˈej riqˈuin. Saˈ chixjunil li naˈajej li cuanqueb chi xjun sutam li tenamit Galilea, queˈrabi resil li Jesús. 15 Yo̱ chixchˈolobanquil li xya̱lal saˈ eb li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío. Ut chixjunileb yo̱queb chixqˈuebal xlokˈal.

Quitzˈekta̱na̱c li Jesús saˈ li tenamit Nazaret li quiqˈui cuiˈ

16 Saˈ jun li cutan quicuulac li Jesús saˈ li tenamit Nazaret li quiqˈui cuiˈ. Saˈ li hiloba̱l cutan co̱ saˈ li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío joˈ cˈaynak xba̱nunquil. Ut quixakli chiruheb re ta̱ril xsaˈ li Santil Hu. 17 Quiqˈueheˈ re li hu li quixtzˈi̱ba li profeta Isaías. Nak quixte, quixtau aran li a̱tin li naxye chi joˈcaˈin:

18 Lix musikˈ li nimajcual Dios cuan cuiqˈuin xban nak li Dios quixsicˈ cuu chixyebal li cha̱bil esil reheb li cuanqueb saˈ nebaˈil. Quinixtakla chixcolbaleb li cuanqueb saˈ raylal ut chixyebal resil nak teˈachˈaba̱k li cuanqueb chi pre̱xil ut re ajcuiˈ nak tinqˈueheb chi iloc li mutzˈ ut teˈcuisi ajcuiˈ saˈ raylal li rahobtesinbileb.
19 Quinixtakla xyebal resil nak ac xcuulac xkˈehil nak li Ka̱cuaˈ tixcoleb lix tenamit.

20 Nak quixbot li hu, quixkˈaxtesi re li nacˈanjelac saˈ li cab aˈan ut quicˈojla chiruheb. Ut chixjunileb li cuanqueb aran queˈcana chirilbal li Jesús. 21 Quixye reheb: ―Anakcuan xtzˈakloc ru che̱ru li cˈaˈru tzˈi̱banbil chak saˈ li Santil Hu aˈin, chan. 22 Chixjunileb li cuanqueb aran cha̱bil yo̱queb chixyebal chirix li Jesús ut sachso̱queb xchˈo̱l chirabinquil li cha̱bil a̱tin li yo̱ chixyebal. Ut queˈxye: ―¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈin li ralal laj José? chanqueb. 23 Ut li Jesús quixye reheb: ―Ma̱re te̱ye cue jun li a̱tin li naxye: “At aj banonel, ban a̱cuib a̱junes. La̱o xkabi resil nak nabal li cˈaˈak re ru xaba̱nu Capernaum. ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ ta̱ba̱nu aˈan arin saˈ la̱ tenamit?” ma̱re chaˈkex cue. 24 Ut quixye ajcuiˈ reheb: ―Chi ya̱l tinye a̱cue ma̱ jun profeta nacˈuleˈ ta chi cha̱bil saˈ lix tenamit. 25 Relic chi ya̱l nak nabaleb li xma̱lcaˈan saˈ li tenamit Israel nak quicuan laj Elías chokˈ profeta. Saˈ eb li cutan aˈan incˈaˈ quixqˈue hab chiru oxib chihab riqˈuin cuakib po. Ut cˈajoˈ li cueˈej quicuan saˈ li tenamit aˈan. 26 Usta ra queˈxcˈul eb aˈan, aban incˈaˈ quitakla̱c li profeta Elías chixtenkˈanquileb li xma̱lcaˈan aj judío. Quitakla̱c ban chixtenkˈanquil jun li xma̱lcaˈan li ma̱cuaˈ aj judío cuan saˈ li naˈajej Sarepta li cuan nachˈ riqˈuin li tenamit Sidón. 27 Joˈcan ajcuiˈ saˈ eb li cutan nak cua̱nk chokˈ profeta laj Eliseo, nabaleb li saklep rixeb aran Israel. Abanan ma̱ jun reheb laj judío quiqˈuirtesi̱c. Caˈaj cuiˈ jun li cui̱nk li ma̱cuaˈ aj judío. Li cui̱nk aˈan aj Naamán xcˈabaˈ. Siria xtenamit, chan li Jesús. 28 Nak queˈrabi li a̱tin aˈin chixjunileb li chˈutchˈu̱queb aran, cˈajoˈ nak queˈjoskˈoˈ. 29 Quilajeˈcuacli chixjunileb li cuanqueb aran ut queˈrisi li Jesús saˈ li tenamit ut queˈxcˈam toj saˈ xbe̱n li tzu̱l li cˈojcˈo cuiˈ lix tenamiteb re nak teˈxcut chak toj takˈa. 30 Abanan li Jesús quinumeˈ saˈ xya̱nkeb ut co̱.

Li Jesús quixqˈuirtesi jun li cui̱nk cuan ma̱us aj musikˈej riqˈuin

31 Li Jesús co̱ saˈ li tenamit Capernaum li cuan saˈ xcue̱nt Galilea. Yo̱ chixchˈolobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit saˈ eb li hiloba̱l cutan saˈ li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío. 32 Naxcˈut li xya̱lal chiruheb chi cuan xcuanquil. Ut chixjunileb li yo̱queb chi abi̱nc re queˈsach xchˈo̱l chirabinquil li tijleb li yo̱ chixyebal xban nak naxcˈut li xya̱lal chiruheb chi cuan xcuanquil. 33 Cuan jun li cui̱nk saˈ xya̱nkeb cuan ma̱us aj musikˈej riqˈuin. Qui‑oc chixjapbal re chi cau ut quixye: 34 ―Canabo kajunes. ¿Cˈaˈru ta̱cuaj kiqˈuin, at Jesús aj Nazaret? ¿Ma xatchal chikasachbal? La̱in ninnau nak la̱at lix Santil Alal li Dios, chan. 35 Abanan li Jesús quixkˈus li ma̱us aj musikˈej ut quixye re: ―La̱at ma̱us aj musikˈej, matchokin. Elen riqˈuin li cui̱nk aˈin, chan li Jesús. Ut li ma̱us aj musikˈej quixtˈan li cui̱nk chiruheb aˈan, ut qui‑el riqˈuin ut ma̱cˈaˈ quixba̱nu re. 36 Chixjunileb li queˈiloc re, cˈajoˈ nak queˈxucuac ut yo̱queb chixyebal chi ribileb rib: ―¿Cˈaˈru xya̱lal aˈin? ¿Cˈaˈru li tijleb aˈin? Li cui̱nk aˈin cuan xcuanquil saˈ xbe̱neb li ma̱us aj musikˈej ut li cˈaˈru naxye, aˈan nequeˈxba̱nu, chanqueb. 37 Ut queˈrabi resil saˈ chixjunileb li tenamit xcue̱nt Galilea cˈaˈru quixba̱nu li Jesús.

Li Jesús quixqˈuirtesi lix naˈ li rixakil laj Simón Pedro

38 Nak qui‑el saˈ li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío, li Jesús co̱ saˈ li rochoch laj Simón. Lix naˈ li rixakil laj Simón yocyo. Yo̱ xtik. Queˈxtzˈa̱ma chiru li Jesús nak tixqˈuirtesi. 39 Li Jesús quijiloc riqˈuin li yaj ut quixqˈuirtesi. Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan quicuacli li ixk ut qui‑oc chi cˈanjelac chiruheb. 40 Nak ac yo̱ chi ecuu̱c, chixjunileb li cuanqueb xyaj, aˈ yal cˈaˈru xyajeleb, quilajeˈxcˈam chak riqˈuin li Jesús. Ut aˈan quixqˈue li rukˈ saˈ xbe̱neb ut quixqˈuirtesiheb. 41 Ut nabaleb ajcuiˈ li quirisi ma̱us aj musikˈej riqˈuineb. Li ma̱us aj musikˈej nak nequeˈel riqˈuineb, japjo̱queb re chixyebal: ―La̱at Ralal li Dios, chanqueb. Abanan li Jesús quixkˈuseb ut incˈaˈ quixcanabeb chi a̱tinac xban nak eb aˈan queˈxnau nak aˈan li Cristo, laj Colonel li yechiˈinbil xban li Dios. 42 Cuulajak chic nak ac xsake̱u, li Jesús co̱ saˈ jun naˈajej bar ma̱cˈaˈ cuan. Ut eb li tenamit yo̱queb chixsicˈbal. Queˈcuulac toj bar cuan cuiˈ aˈan ut queˈraj raj nak quicana riqˈuineb. Incˈaˈ raj queˈraj nak ta̱xic. 43 Abanan li Jesús quixye reheb: ―Tento nak tinxic saˈ jalan tenamit chixchˈolobanquil li cha̱bil esilal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios xban nak aˈan aj e nak xintakla̱c chak arin, chan. 44 Ut yo̱ chixchˈolobanquil lix ya̱lal saˈ eb li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío aran Galilea.

Numtajenak xqˈuial li car queˈxchap

Saˈ jun li cutan li Jesús cuan chire li palau Genesaret ut kˈaxal cuiˈchic nabal li tenamit queˈchˈutla chirabinquil li ra̱tin li Dios. Quiril cuib li jucub cuan chire li palau. Eb laj car ma̱ aniheb chi saˈ. Yo̱queb chak chixchˈajbal lix yoy. Qui‑oc li Jesús saˈ jun li jucub. Li jucub aˈan re laj Simón. Li Jesús quixtzˈa̱ma chiru laj Simón nak tixjil caˈchˈinak li jucub saˈ li haˈ. Ut quicˈojla saˈ li jucub ut qui‑oc chixchˈolobanquil lix ya̱lal chiruheb li tenamit li cuanqueb chire li palau. Ut nak ac xrakeˈ chi a̱tinac, quixye re laj Simón: ―Cˈam li jucub saˈ xchamal li haˈ ut ta̱qˈue la̱ yoy saˈ li haˈ re nak ta̱chap la̱ car, chan li Jesús. Quichakˈoc laj Simón ut quixye re: ―At tzolonel, chixjunil li kˈojyi̱n xkaqˈue li kayoy saˈ li haˈ ut ma̱ jun li car xkachap. Abanan xban nak la̱at xatyehoc cue, tinqˈue cuiˈchic lin yoy saˈ li haˈ, chan. Nak queˈxqˈue lix yoy saˈ li haˈ, kˈaxal cuiˈchic nabal li car queˈxchap ut yo̱ chi pejecˈ lix yoyeb. Ut queˈxcˈut rukˈeb chiruheb li rochben li cuanqueb saˈ li jucub jun chic re xbokbaleb re nak teˈcha̱lk chixtenkˈanquil. Ut eb aˈan queˈchal ut queˈxnujtesi xcabichal li jucub ut caˈchˈin chic ma̱ nasubun saˈ li haˈ xban xqˈuial li car. Nak quiril chixjunil aˈin laj Simón Pedro, quixcuikˈib rib chiru li Jesús ut quixye re: ―Canabin injunes, at Ka̱cuaˈ. Ma̱cuaˈ incˈulub nak cua̱nkat cuiqˈuin xban nak la̱in jun cui̱nk aj ma̱c, chan. Ut quisach xchˈo̱l laj Simón joˈqueb ajcuiˈ li cuanqueb rochben xban nak kˈaxal cuiˈchic nabal li car queˈxchap. 10 Ut joˈcan ajcuiˈ laj Jacobo ut laj Juan, eb li ralal laj Zebedeo. Aˈan eb li rochben laj Simón. Ut li Jesús quixye re laj Simón: ―Matcˈoxlac. Chalen anakcuan ma̱cuaˈ chic caribc ta̱ba̱nu. A̱cuas a̱cui̱tzˈin ban chic ta̱sicˈ re teˈpa̱ba̱nk, chan li Jesús. 11 Ut queˈxcˈam li jucub chire li palau ut aran queˈxcanab chixjunil ut queˈxta̱ke li Jesús.

Li Jesús quixqˈuirtesi jun cui̱nk saklep rix

12 Nak cuan li Jesús saˈ jun li tenamit, quicuulac jun li cui̱nk riqˈuin saklep rix. Nak quiril li Jesús quixxulub rib saˈ chˈochˈ, ut quixtzˈa̱ma chiru li Jesús ut quixye re: ―Ka̱cuaˈ, la̱in ninnau nak la̱at naru tina̱qˈuirtesi. Cui ta̱ba̱nu li usilal, china̱qˈuirtesi, chan. 13 Li Jesús quixchˈeˈ li cui̱nk riqˈuin rukˈ ut quixye re: ―La̱in tincuaj nak tatqˈuira̱k. Anakcuan tatinqˈuirtesi, chan. Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan quiqˈuira li cui̱nk. 14 Ut li Jesús quixye re: ―Ma̱ ani aj e ta̱serakˈi chanru nak xatqˈuira. Ayu ban riqˈuin laj tij re nak aˈan ta̱ril nak xatqˈuira. Ut ta̱qˈue la̱ mayej joˈ naxye saˈ lix chakˈrab laj Moisés chokˈ retalil chiruheb chixjunileb nak xatqˈuira, chan li Jesús. 15 Abanan yalak bar yo̱ chi abi̱c resil chixjunil li cˈaˈru yo̱ chixba̱nunquil li Jesús. Nabaleb li tenamit nequeˈxchˈutub ribeb chirabinquil li cˈaˈru naxye ut re ajcuiˈ nak teˈqˈuirtesi̱k. 16 Ut li Jesús rajlal naxic xjunes chi tijoc saˈ eb li naˈajej bar ma̱cˈaˈ cuan.

Li Jesús quixqˈuirtesi jun li cui̱nk sic li rok ut sic li rukˈ

17 Saˈ jun li cutan nak li Jesús yo̱ chixchˈolobanquil lix ya̱lal chiruheb li tenamit cuanqueb cuib oxib laj fariseo saˈ xya̱nkeb. Ut cuanqueb ajcuiˈ aj tzolol chakˈrab. Queˈchal chak saˈ eb li naˈajej Galilea, Judea ut Jerusalén. Ut li Jesús yo̱ chixqˈuirtesinquileb li yaj riqˈuin xcuanquil li Dios. 18 Saˈ li ho̱nal aˈan queˈcuulac cuib oxib li cui̱nk ut yo̱queb chixcˈambal jun li cui̱nk sic li rok ut sic li rukˈ yocyo chiru lix cuarib. Ut teˈraj rocsinquil li cui̱nk cuan cuiˈ li Jesús. 19 Abanan queˈril nak incˈaˈ queˈru chi oc saˈ li cab xban li qˈuila tenamit. Joˈcan nak queˈtakeˈ saˈ xbe̱n li cab. Queˈxte caˈchˈin li xbe̱n li cab ut aran queˈxcubsi li yaj chi yocyo saˈ lix cuarib. Coxeˈxqˈue saˈ xyiheb li tenamit bar cuan cuiˈ li Jesús. 20 Quixqˈue retal li Jesús nak eb li cui̱nk aˈan queˈxpa̱b nak naru tixqˈuirtesi li yaj. Joˈcan nak quixye re li yaj: ―At cui̱nk, cuybil sachbil chic la̱ ma̱c, chan. 21 Ut eb laj fariseo ut eb laj tzolol chakˈrab queˈoc chixyebal chi ribileb rib: ―¿Ani li cui̱nk aˈan nak naxjuntakˈe̱ta rib riqˈuin li Dios nak naxye chi joˈcan? ¿Ma aˈan ta biˈ li Dios? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ caˈaj cuiˈ li Dios naru nacuyuc ma̱c? chanqueb. 22 Quixnau li Jesús cˈaˈru yo̱queb chixcˈoxlanquil. Quichakˈoc ut quixye reheb: ―¿Cˈaˈut nak yo̱quex chixcˈoxlanquil chi joˈcan? 23 ¿Bar cuan li us tinye re li yaj re nak ta̱cˈutu̱nk che̱ru nak cuan incuanquil? ¿Ma tinye re, “cuybil sachbil la̱ ma̱c” malaj ut tinye re, “tatinqˈuirtesi”? 24 La̱in tincˈut che̱ru nak la̱in li Cristo li Cˈajolbej ut cuan incuanquil saˈ ruchichˈochˈ chixcuybal xsachbal li ma̱c, chan reheb. Tojoˈnak li Jesús quixye re li yaj, ―At cui̱nk, la̱in tinye a̱cue, cuaclin, cˈam la̱ cuarib ut ayu saˈ la̱ cuochoch, chan. 25 Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan li cui̱nk li yaj nak quicuan quicuacli chiruheb chixjunileb li cuanqueb aran. Quixchap lix cuarib ut yo̱ chixlokˈoninquil li Dios nak co̱ saˈ rochoch. 26 Ut chixjunileb li cuanqueb aran sachso̱queb xchˈo̱l queˈcana chirilbal li quicˈulman. Queˈxlokˈoni li Dios ut yo̱ xcˈaˈuxeb nak queˈxye: ―Sachba chˈo̱lej li xkil anakcuan, chanqueb.

Li Jesús quixbok chokˈ xtzolom laj Leví laj titzˈol toj, li nayeman ajcuiˈ Mateo re

27 Nak qui‑el saˈ li tenamit aˈan, li Jesús quixtau jun li cui̱nk aj titzˈol toj aj Leví xcˈabaˈ. Chunchu cuan cuiˈ li me̱x li nequeˈcˈuluc cuiˈ toj. Li Jesús quixye re: ―China̱ta̱ke, chan. 28 Quicuacli laj Leví. Quixcanab chixjunil ut quixta̱ke li Jesús. 29 Quixba̱nu jun li nimla ninkˈe laj Leví chokˈ re li Jesús. Cuanqueb nabaleb xcomoneb laj titzˈol toj ut cuanqueb ajcuiˈ nabaleb jalan chic chi cuaˈac saˈ li me̱x rochbeneb. 30 Eb laj fariseo ut eb laj tzolol chakˈrab queˈoc chixcuechˈinquil rixeb lix tzolom li Jesús ut queˈxye reheb: ―¿Cˈaˈut nak nequexcuaˈac ut nequex‑ucˈac rochbeneb laj titzˈol toj ut rochbeneb laj ma̱c? chanqueb. 31 Li Jesús quixye reheb: ―Li cauheb ma̱cˈaˈ na‑oc cuiˈ aj banonel reheb. Aban li yajeb, aˈaneb li teˈraj banecˈ. 32 Joˈcan nak la̱in incˈaˈ xinchal chixsicˈbal li ti̱queb xchˈo̱l. Xinchal ban chixsicˈbaleb laj ma̱c re nak teˈyotˈekˈ xchˈo̱l ut teˈxjal xcˈaˈuxeb, chan li Jesús.

Nak queˈxcuechˈi rib chirix li ayu̱n

33 Ut queˈxye cuiˈchic re li Jesús: ―Eb lix tzolom laj Juan rajlal nequeˈxba̱nu x‑ayu̱n ut rajlal nequeˈtijoc. Joˈcan ajcuiˈ nequeˈxba̱nu lix tzolomeb laj fariseo. Ut eb la̱ tzolom la̱at, ¿cˈaˈut nak incˈaˈ nequeˈxba̱nu chi joˈcan? Eb aˈan nequeˈcuaˈac nequeˈucˈac chi ma̱cˈaˈeb xcˈaˈux, chanqueb. 34 Tojoˈnak quichakˈoc li Jesús ut quixye reheb: ―La̱in joˈ jun be̱lomej nak cuanquin. ¿Ma naru teˈayunik li nequeˈxic riqˈuin sumla̱c nak cuan li be̱lomej riqˈuineb? Nak toj cuan li be̱lomej riqˈuineb incˈaˈ naru nequeˈxba̱nu x‑ayu̱n. 35 Ut joˈcan ajcuiˈ lin tzolom. Ta̱cuulak xkˈehil nak tin‑isi̱k saˈ xya̱nkeb. Toj saˈ li cutan aˈan teˈxba̱nu x‑ayu̱n, chan reheb.

Li najter naˈleb incˈaˈ naxcˈam rib riqˈuin li acˈ naˈleb

36 Ut li Jesús quixye cuiˈchic reheb li jaljo̱quil ru a̱tin aˈin: Ma̱ ani naxxi̱ti junak kˈel tˈicr riqˈuin acˈ tˈicr. Cui ut naxxi̱ti riqˈuin acˈ tˈicr, naxnimobresi xpejelal li kˈel tˈicr. Ut incˈaˈ naxcˈam rib li acˈ tˈicr riqˈuin li kˈel. 37 Ut ma̱ ani naqˈuehoc acˈ vino saˈ junak kˈel bo̱ls tzˈu̱m. Cui tixqˈue li acˈ vino saˈ junak kˈel bo̱ls tzˈu̱m, ta̱puqˈuekˈ li kˈel tzˈu̱m ut ta̱hoyekˈ li vino. Ta̱sachk li vino ut ta̱sachk ajcuiˈ li bo̱ls tzˈu̱m. 38 Joˈcan nak li acˈ vino saˈ li acˈ bo̱ls tzˈu̱m naqˈueman re nak ma̱cˈaˈ tixcˈul li vino chi moco li bo̱ls tzˈu̱m. 39 Ut li ani ac xrucˈ li vino re junxil incˈaˈ chic ta̱raj rucˈbal li acˈ vino, xban nak nequeˈxcˈoxla nak li vino re junxil, aˈan li cha̱bil, chan li Jesús reheb.

SAN JUAN 1:15-51

15 Laj Juan laj Cubsihom Haˈ quixchˈolob xya̱lal chi cau xya̱b xcux ut quixye: ―Aˈan aˈin li quinchˈolob chak xya̱lal che̱ru nak quinye e̱re: Mokon ta̱cha̱lk jun kˈaxal nim xcuanquil chicuu la̱in xban nak aˈan ac cuan ajcuiˈ chak junxil chicuu la̱in, chan. 16 Xban xnimal rusilal, kˈaxal numtajenak li kosobtesinquil naxqˈue. 17 Li Dios quixqˈue li chakˈrab re laj Moisés re nak tixcˈut chiku. Aban li xya̱lal chirix li Dios ut li rusilal quixcˈutbesi chiku li Jesucristo. 18 Ma̱ ani qui‑iloc ru li Dios. Caˈaj cuiˈ li Dios Cˈajolbej, aˈan tzˈakal li cuan chi sum a̱tin riqˈuin li Dios Acuabej. Ut aˈan li quicˈutbesin chiku chanru li Dios.

Laj Juan laj Cubsihom Haˈ quixye nak aˈan ma̱cuaˈ li Cristo li yechiˈinbil xban li Dios

19 Eb laj judío li cuanqueb Jerusalén queˈxtaklaheb laj tij ut eb laj levita chixpatzˈbal re laj Juan, ut queˈxye re: ―¿Anihat la̱at? ¿Ma la̱at li Cristo li taklanbil chak xban li Dios? chanqueb re. 20 Quichakˈoc laj Juan ut quixye reheb: ―La̱in ma̱cuaˈin li Cristo, chan. 21 Ut queˈxye cuiˈchic re: ―Ye ke anihat la̱at. ¿Ma la̱at laj Elías?― Quichakˈoc laj Juan ut quixye: ―Moco la̱in ta, chan. ―¿Ma la̱at li profeta li ta̱cha̱lk? chanqueb cuiˈchic re. ―Incˈaˈ, chan laj Juan. 22 ―Ye ke chi tzˈakal anihat re nak ta̱ru̱k takaye reheb li xeˈtaklan chak ke. Tento nak ta̱ye ke anihat, chanqueb. 23 Quixye laj Juan: ―La̱in li yo̱quin chixchˈolobanquil li xya̱lal chiruheb li cristian chi cau xya̱b incux saˈ li chaki chˈochˈ ut ninye resil li quixye li profeta Isaías:

Yi̱bomak le̱ yuˈam ut yoˈon cua̱nkex chixcˈulbal li Ka̱cuaˈ joˈ nak nequeˈxyi̱b li be re xcˈulbal junak li nim xcuanquil.

24 Li queˈtakla̱c chi a̱tinac riqˈuin laj Juan, aˈan xcomoneb laj fariseo. 25 Queˈxye cuiˈchic re laj Juan: ―¿Cˈaˈut nak nacatcubsin haˈ cui ma̱cuaˈ la̱at li Cristo, chi moco la̱at laj Elías, chi moco la̱at li profeta? chanqueb re laj Juan. 26 Quichakˈoc cuiˈchic laj Juan ut quixye: ―La̱in nincubsin haˈ riqˈuin haˈ. Abanan cuan jun saˈ e̱ya̱nk la̱ex incˈaˈ nequenau chi tzˈakal ani aˈan. 27 Aˈan li ta̱oc chi cˈanjelac mokon. Kˈaxal nim xcuanquil aˈan chicuu la̱in. Moco incˈulub ta xba̱nunquil lix cˈanjel aˈan xban nak cubenak incuanquil. Joˈcan nak moco incˈulub ta xhitbal xcˈa̱mal lix xa̱b, chan. 28 Chixjunil a cˈaˈak re ru aˈin quicˈulman saˈ li naˈajej Betania li cuan jun pacˈal li nimaˈ Jordán, li yo̱ cuiˈ chi cubsi̱nc haˈ laj Juan.

Laj Juan quixjuntakˈe̱ta li Jesús riqˈuin jun li carner

29 Joˈ cuulajak chic laj Juan quiril li Jesús yo̱ chak chi cha̱lc riqˈuin ut quixye: ―Ilomak. Cueˈ chak li Cristo, li taklanbil chak xban li Dios. Chanchan jun li carner. Ta̱camsi̱k re xtojbal rix lix ma̱queb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. 30 Aˈan aˈin li quina̱tinac chak chirix nak quinye e̱re nak ta̱cha̱lk jun cui̱nk kˈaxal nim xcuanquil chicuu la̱in xban nak aˈan ac cuan ajcuiˈ chak junxil chicuu la̱in. 31 La̱in incˈaˈ ninnau nak aˈan li Cristo. Abanan yo̱quin chi cubsi̱nc haˈ re nak li Dios tixcˈutbesi chiku la̱o aj Israel ani tzˈakal li Cristo, chan. 32 Laj Juan quixchˈolob xya̱lal li cˈaˈru quiril. Quixye: ―Quicuil nak li Santil Musikˈej quicube chak saˈ choxa. Chanchan jun li paloma nak quicube ut quihilan saˈ xbe̱n li Jesús. 33 Incˈaˈ raj xinnau nak aˈan li Cristo cui ta incˈaˈ quicuil li quicˈulman. Xinnau nak aˈan li Cristo xban nak li Dios li quitaklan chak cue chi cubsi̱nc haˈ quixye cue, “Nak ta̱cuil li Santil Musikˈej chanchan jun li paloma yo̱k chi cubec ut ta̱hila̱nk saˈ xbe̱n jun li cui̱nk, aˈan retalil nak aˈan li ta̱qˈuehok e̱re li Santil Musikˈej”, chan li Dios. 34 Ut la̱in quicuil nak quicube chak li Santil Musikˈej saˈ xbe̱n li Jesús. Joˈcan nak ninnau chi tzˈakal nak aˈan tzˈakal Ralal li Dios, chan laj Juan.

Laj Andrés ut laj Simón, aˈaneb li xbe̱n li quixsiqˈueb ru chokˈ xtzolom li Jesucristo

35 Joˈ cuulajak chic laj Juan cuan cuiˈchic chire li nimaˈ Jordán rochben cuibeb lix tzolom. 36 Nak quiril li Jesús yo̱ chi numecˈ nachˈ cuanqueb cuiˈ, laj Juan quixye: ―Cueˈ chak li Cristo, li chanchan Carner qˈuebil chak xban li Dios, chan. 37 Ut eb lix tzolom cuib, nak queˈrabi li quixye laj Juan, queˈxta̱ke li Jesús. 38 Li Jesús quixakli ut quixsukˈisi rib. Quiril nak yo̱queb chi xic chirix. Quixye reheb: ―¿Cˈaˈut nak yo̱quex chinta̱kenquil? ¿Cˈaˈru te̱raj? chan reheb. Queˈchakˈoc eb aˈan ut queˈxye: ―At tzolonel ¿bar nacathilan? chanqueb re. 39 Quichakˈoc li Jesús ut quixye reheb: ―Yoˈkeb chicuix re nak te̱nau bar ninhilan, chan li Jesús reheb. Joˈcan nak queˈco̱eb chirix ut queˈril bar nahilan. Ut queˈcana riqˈuin xban nak ac ca̱hib o̱r chic re ecuu. 40 Laj Andrés li ri̱tzˈin laj Simón Pedro, aˈan jun reheb li cuib li queˈabin re li cˈaˈru quixye laj Juan ut queˈxta̱ke li Jesús. 41 Nak ac x‑a̱tinac riqˈuin li Jesús, ticto co̱ laj Andrés riqˈuin laj Simón ut quixye re: ―Anakcuan xkatau li Mesías, chan. (Chi jalbil ru naraj naxye “li Cristo li taklanbil chak xban li Dios”.) 42 Ut quixcˈam laj Simón riqˈuin li Jesús. Li Jesús quiril aˈan ut quixye re: ―La̱at laj Simón li ralal laj Jonás. Anakcuan Pedro chic a̱cˈabaˈ.― (Chi jalbil ru naraj naxye “Pec”.)

Laj Felipe ut laj Natanael queˈsiqˈueˈ ru xban li Jesucristo

43 Joˈ cuulajak chic li Jesús quiraj xic sa li naˈajej Galilea. Quixtau laj Felipe ut quixye re: ―China̱ta̱ke, chan. 44 Laj Felipe, aˈan Betsaida xtenamit. Aˈan ajcuiˈ xtenamiteb laj Andrés ut laj Pedro. 45 Laj Felipe ticto co̱ chixsicˈbal laj Natanael ut quixye re: ―Xkatau li Mesías li tzˈi̱banbil chak retalil saˈ li chakˈrab xban laj Moisés ut xbaneb li profeta. Aˈan li Jesús ralal laj José. Nazaret xtenamit, chan laj Felipe. 46 Laj Natanael quixye re: ―¿Ma cuan ta biˈ junak cha̱bil ta̱cha̱lk chak Nazaret? chan. Ut laj Felipe quixye re: ―Yoˈo rilbal re nak ta̱pa̱b, chan. 47 Li Jesús quiril nak laj Natanael yo̱ chak chi cha̱lc riqˈuin ut quixye: ―Cueˈ chak jun cui̱nk tzˈakal aj Israel. Cha̱bil xnaˈleb. Aˈan incˈaˈ nabalakˈic, chan li Jesús. 48 Laj Natanael quixye re li Jesús: ―¿Chanru nacanau nak cha̱bil innaˈleb? chan. Li Jesús quichakˈoc ut quixye re: ―Xinnau chanru a̱naˈleb nak cuancat rubel li jun to̱n chi higo nak toj ma̱jiˈ nacatxbok laj Felipe, chan. 49 Quichakˈoc laj Natanael ut quixye re: ―At tzolonel, la̱at li Ralal li Dios. La̱at lix Reyeb laj Israel, chan re li Jesús. 50 Li Jesús quixye re: ―Xapa̱b nak la̱in li Cristo xban nak xinye a̱cue nak xinnau chanru la̱ naˈleb nak cuancat rubel li jun to̱n chi higo. Abanan toj cuan cuiˈchic xni̱nkal ru naˈleb talaja̱cuil chiru aˈin, chan li Jesús. 51 Ut quixye ajcuiˈ reheb: ―Relic chi ya̱l tinye e̱re nak te̱ril li choxa chi teto. Ut eb lix ángel li Dios yo̱keb chi takecˈ ut yo̱keb chi cubec cuanquin cuiˈ la̱in li Cˈajolbej, chan li Jesús reheb.