Chronological
Psalmul 81
Către mai-marele cântăreţilor. De cântat pe ghitit. Un psalm al lui Asaf
1 Cântaţi cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră!
Înălţaţi strigăte de bucurie Dumnezeului lui Iacov!
2 Cântaţi o cântare, sunaţi din tobă,
din harpa cea plăcută şi din alăută!
3 Sunaţi din trâmbiţă la luna nouă,
la luna plină, în ziua sărbătorii noastre!
4 Căci aceasta este o lege(A) pentru Israel,
o poruncă a Dumnezeului lui Iacov.
5 El a rânduit sărbătoarea aceasta pentru Iosif,
când a mers împotriva ţării Egiptului…
Atunci am auzit un glas(B), pe care nu l-am cunoscut:
6 „I-am descărcat(C) povara de pe umăr
şi mâinile lui nu mai ţin coşul.
7 Ai strigat(D) în necaz şi te-am izbăvit;
ţi-am răspuns(E) în locul tainic al tunetului
şi te-am încercat(F) la apele Meriba.
8 Ascultă(G), poporul Meu, şi te voi sfătui,
Israele, de M-ai asculta!
9 Niciun dumnezeu(H) străin să(I) nu fie în mijlocul tău
şi să nu te închini înaintea dumnezeilor străini!
10 Eu(J) sunt Domnul, Dumnezeul tău,
care te-am scos din ţara Egiptului;
deschide-ţi(K) gura larg, şi ţi-o voi umple!
11 Dar poporul Meu n-a ascultat glasul Meu,
Israel nu(L) M-a ascultat.
12 Atunci(M) i-am lăsat în voia pornirilor inimii lor
şi au urmat sfaturile lor.
13 O(N)! de M-ar asculta poporul Meu,
de ar umbla Israel în căile Mele!
14 Într-o clipă aş înfrunta pe vrăjmaşii lor,
Mi-aş întoarce mâna împotriva potrivnicilor lor;
15 cei ce(O) urăsc pe Domnul l-ar linguşi,
şi fericirea lui Israel ar dăinui în veci.
16 L-aş(P) hrăni cu cel mai bun grâu
şi l-aş sătura cu miere din(Q) stâncă.”
Psalmul 88
O cântare. Un psalm al fiilor lui Core. Către mai-marele cântăreţilor.
De cântat cu flautul. O cântare a lui Heman, Ezrahitul
1 Doamne, Dumnezeul(A) mântuirii mele!
Zi(B) şi noapte strig înaintea Ta!
2 S-ajungă rugăciunea mea înaintea Ta!
Ia aminte la cererile mele,
3 căci mi s-a săturat sufletul de rele
şi(C) mi se apropie viaţa de Locuinţa morţilor.
4 Sunt pus în rândul(D) celor ce se pogoară în groapă,
sunt(E) ca un om care nu mai are putere.
5 Stau întins printre cei morţi,
ca cei ucişi şi culcaţi în mormânt,
de care nu-Ţi mai aduci aminte
şi care sunt despărţiţi de(F) mâna Ta.
6 M-ai aruncat în groapa cea mai de jos,
în întuneric, în adâncuri.
7 Mânia Ta mă apasă
şi mă năpădeşti cu(G) toate valurile Tale.
8 Ai îndepărtat(H) de la mine pe toţi prietenii mei,
m-ai făcut o pricină de scârbă pentru ei;
sunt închis(I) şi nu pot să ies.
9 Mi se topesc ochii(J) de suferinţă;
în toate zilele Te chem(K), Doamne,
şi-mi întind(L) mâinile spre Tine!
10 Oare(M) pentru morţi faci Tu minuni?
Sau se scoală morţii să Te laude?
11 Se vorbeşte de bunătatea Ta în mormânt
şi de credincioşia Ta în Adânc?
12 Sunt cunoscute(N) minunile Tale în întuneric
şi(O) dreptatea Ta în ţara uitării?
13 Doamne, eu Îţi cer ajutorul
şi(P) dimineaţa rugăciunea mea se înalţă la Tine.
14 Pentru ce(Q), Doamne, lepezi sufletul meu?
Pentru ce îmi ascunzi(R) Faţa Ta?
15 Din tinereţe, sunt nenorocit şi trag să mor,
sunt cuprins(S) de spaimele Tale şi nu ştiu ce să mai fac.
16 Mânia Ta trece peste mine,
spaimele Tale mă nimicesc de tot.
17 Ele mă(T) înconjoară toată ziua, ca nişte ape,
mă înfăşoară toate deodată.
18 Ai depărtat(U) de la mine pe prieteni şi tovarăşi,
şi cei de aproape ai mei s-au făcut nevăzuţi.
Psalmul 92
Un psalm.
O cântare pentru ziua Sabatului
1 Frumos(A) este să lăudăm pe Domnul
şi să mărim Numele Tău, Preaînalte,
2 să vestim(B) dimineaţa bunătatea Ta
şi noaptea credincioşia Ta,
3 cu(C) instrumentul cu zece coarde şi cu alăuta,
în sunetele harpei.
4 Căci Tu mă înveseleşti cu lucrările Tale, Doamne,
şi eu cânt de veselie când văd lucrarea mâinilor Tale.
5 Cât(D) de mari sunt lucrările Tale, Doamne,
şi cât de adânci(E) sunt gândurile Tale!
6 Omul(F) prost nu cunoaşte lucrul acesta
şi cel nebun nu ia seama la el.
7 Dacă cei(G) răi înverzesc ca iarba
şi dacă toţi cei ce fac răul înfloresc,
este numai ca să fie nimiciţi pe vecie.
8 Dar(H) Tu, Doamne, eşti înălţat în veci de veci!
9 Căci iată, Doamne, vrăjmaşii Tăi,
iată vrăjmaşii Tăi pier:
toţi cei ce fac răul sunt risipiţi(I).
10 Dar mie, Tu-mi dai puterea(J) bivolului
şi m-ai stropit cu(K) untdelemn proaspăt.
11 Ochiul(L) meu îşi vede împlinită dorinţa faţă de vrăjmaşii mei
şi urechea mea aude împlinirea dorinţei mele faţă de potrivnicii mei cei răi.
12 Cel fără prihană înverzeşte ca(M) finicul
şi creşte ca cedrul din Liban.
13 Cei sădiţi în Casa Domnului
înverzesc în(N) curţile Dumnezeului nostru.
14 Ei aduc roade şi la bătrâneţe;
sunt plini de suc şi verzi,
15 ca să arate că Domnul este drept,
El, Stânca(O) mea, în care nu(P) este nelegiuire.
Psalmul 93
1 Domnul(Q) împărăţeşte îmbrăcat cu(R) măreţie;
Domnul este îmbrăcat şi încins(S) cu putere,
de aceea lumea este tare(T) şi nu se clatină.
2 Scaunul Tău de domnie este aşezat din(U) vremuri străvechi;
Tu eşti din veşnicie!
3 Râurile vuiesc, Doamne,
râurile vuiesc tare,
râurile se umflă cu putere.
4 Dar mai puternic decât vuietul apelor mari
şi mai puternic decât vuietul valurilor năpraznice ale mării,
este Domnul(V) în locurile cereşti.
5 Mărturiile Tale sunt cu totul adevărate;
sfinţenia este podoaba Casei Tale,
Doamne, pentru tot timpul cât vor ţine vremurile.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.