Chronological

Domnia lui Abia în Iuda

15 În al optsprezecelea an de domnie a regelui Ieroboam, fiul lui Nebat, peste Iuda a început să domnească Abia. ² El a domnit la Ierusalim timp de trei ani. Mama lui se numea Maaca şi era fiica lui Absalom^[a]. ³ El a trăit în toate păcatele pe care tatăl său le săvârşise înaintea lui şi inima lui nu I-a fost devotată în întregime Domnului, Dumnezeul său, cum fusese inima strămoşului său David. ⁴ Totuşi Domnul, Dumnezeul său, i-a dat o lumină în Ierusalim de dragul lui David, ridicându-l la tron pe fiul său după el şi consolidând Ierusalimul, ⁵ căci David a făcut ce este drept înaintea Domnului şi toată viaţa lui nu s-a abătut de la nici una dintre poruncile pe care El i le dăduse, în afară de evenimentul cu hititul Urie. ⁶ Cât timp a trăit Roboam^[b], Ieroboam a fost în război cu el.

⁷ Celelalte fapte ale lui Abia şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? Între Abia şi Ieroboam a fost război. ⁸ Abia s-a culcat alături de părinţii săi şi l-au înmormântat în Cetatea lui David, iar în locul lui a domnit fiul său Asa.

Domnia lui Asa în Iuda

⁹ În al douăzecilea an al domniei lui Ieroboam, regele lui Israel, Asa a început să domnească peste Iuda. ¹⁰ El a domnit la Ierusalim timp de patruzeci şi unu de ani. Bunica lui se numea Maaca şi era fiica lui Absalom. ¹¹ Asa a făcut ce este drept înaintea Domnului, ca strămoşul său David. ¹² I-a nimicit din ţară pe bărbaţii care se prostituau^[c] şi a îndepărtat toţi idolii pe care părinţii lui îi făcuseră. ¹³ De asemenea, chiar şi pe bunica^[d] sa, Maaca, nu a mai lăsat-o să fie regină, pentru că făcuse un idol hidos al Aşerei^[e]. Asa i-a sfărâmat idolul şi l-a ars lângă uedul^[f] Chidron. ¹⁴ Dar înălţimile nu au fost îndepărtate, deşi inima lui Asa I-a fost devotată în întregime Domnului în tot timpul vieţii lui. ¹⁵ El a adus în Casa Domnului lucrurile pe care el şi tatăl său le închinaseră Domnului: argintul, aurul şi vasele.^[g]

¹⁶ Între Asa şi Başa, regele lui Israel, a fost război în tot timpul vieţii lor. ¹⁷ Başa, regele lui Israel, a înaintat împotriva lui Iuda. El a început să fortifice Rama, ca să nu dea voie nimănui să iasă sau să intre în teritoriul lui Asa, regele lui Iuda. ¹⁸ Asa a luat tot argintul şi aurul care rămăsese în vistieriile Casei Domnului şi în vistieriile palatului regelui şi l-a dat slujitorilor săi. Apoi, regele Asa i-a trimis pe aceştia la Ben-Hadad, fiul lui Tab-Rimon, fiul lui Hezion, regele Aramului, care locuia în Damasc, zicându-i astfel: ¹⁹ „Să fie un legământ între mine şi tine, aşa cum a fost între tatăl meu şi tatăl tău. Iată, îţi trimit un dar de argint şi de aur! Du-te deci şi rupe legământul tău cu Başa, regele lui Israel, ca el să se retragă dinaintea mea.“ ²⁰ Ben-Hadad a ascultat de regele Asa şi i-a trimis pe conducătorii oştirilor sale împotriva cetăţilor lui Israel. Ei au cucerit cetăţile Iyon, Dan, Abel-Bet-Maaca, tot Chineretul, precum şi toată ţara lui Neftali. ²¹ Când Başa a auzit acest lucru, a încetat să mai fortifice Rama şi s-a retras la Tirţa. ²² Atunci regele Asa i-a chemat pe toţi cei din Iuda – nici unul n-a fost scutit – ca să ia pietrele şi lemnele folosite de Başa la fortificarea Ramei. Regele Asa le-a folosit la fortificarea Ghevei din Beniamin şi a Miţpei.

²³ Celelalte fapte ale lui Asa, toată puterea lui, tot ce a făcut el şi cetăţile pe care le-a zidit, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? La bătrâneţe el a avut o boală de picioare. ²⁴ Asa s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat alături de părinţii săi, în cetatea strămoşului său David. Apoi în locul lui a domnit fiul său Iehoşafat.

Domnia lui Abia peste Iuda

13 În al optsprezecelea an de domnie a regelui Ieroboam, peste Iuda a început să domnească Abia. ² El a domnit la Ierusalim timp de trei ani. Mama lui se numea Maaca^[a] şi era fiica lui Uriel din Ghiva. Între Abia şi Ieroboam a fost război. ³ Abia a început lupta, având o oştire de războinici viteji, alcătuită din patru sute de mii de bărbaţi aleşi, iar Ieroboam a aşezat în poziţie de luptă împotriva acestuia opt sute de mii de bărbaţi aleşi, războinici viteji.

⁴ Abia s-a urcat pe culmea muntelui Ţemarayim, care este în regiunea muntoasă a lui Efraim, şi a zis: „Ieroboam şi întregul Israel, ascultaţi-mă! ⁵ Nu ştiţi voi oare că Domnul, Dumnezeul lui Israel, i-a dat pe vecie lui David şi urmaşilor lui dreptul de domnie peste Israel printr-un legământ de sare^[b]? ⁶ Însă acum, Ieroboam, fiul lui Nebat, slujitorul fiului lui David, Solomon, s-a ridicat răzvrătindu-se împotriva stăpânului său! ⁷ Nişte oameni de nimic, nişte nelegiuiţi, i s-au alăturat şi s-au împotrivit lui Roboam, fiul lui Solomon, iar Roboam, fiind tânăr şi timid, nu le-a putut sta împotrivă. ⁸ Voi credeţi că vă puteţi împotrivi regatului Domnului, care se află în mâna urmaşilor lui David, doar pentru că sunteţi o mare mulţime şi aveţi împreună cu voi viţelul de aur pe care Ieroboam vi l-a făcut ca dumnezeu? ⁹ Oare nu voi i-aţi izgonit pe preoţii Domnului, pe urmaşii lui Aaron şi pe leviţi şi v-aţi făcut apoi preoţi după cum fac popoarele celorlalte ţări, astfel că oricine venea cu câte un viţel şi cu şapte berbeci ca să fie învestit în slujire, devenea preot al celui ce nu este Dumnezeu? ¹⁰ Cât despre noi, Domnul este Dumnezeul nostru şi noi nu L-am părăsit: preoţii care slujesc Domnului sunt urmaşii lui Aaron, iar leviţii se află la slujbele lor. ¹¹ Noi aducem Domnului arderi de tot şi tămâie mirositoare în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară, punem pâinea prezentării pe masa cea curată şi aprindem seară de seară sfeşnicul de aur cu candelele lui. Noi păzim porunca Domnului, Dumnezeul nostru! Voi însă L-aţi părăsit. ¹² Iată că în fruntea noastră este Dumnezeu Însuşi, precum şi preoţii Lui cu trâmbiţele răsunătoare, ca să sune împotriva voastră. Israeliţi, nu vă războiţi cu Domnul, Dumnezeul strămoşilor voştri, căci nu veţi birui!“

¹³ Atunci Ieroboam i-a chemat în luptă pe cei puşi la pândă, ca să atace prin spate, astfel că trupele lui se aflau în faţa lui Iuda, iar cei puşi la pândă – în spate. ¹⁴ Când Iuda s-a întors, a văzut că are de luptat şi în faţă şi în spate. Atunci au strigat după ajutor la Domnul, iar preoţii au sunat din trâmbiţe. ¹⁵ Bărbaţii lui Iuda au scos un strigăt de război şi, la strigătul de război al bărbaţilor lui Iuda, Dumnezeu l-a zdrobit pe Ieroboam şi pe tot Israelul dinaintea lui Abia şi a lui Iuda. ¹⁶ Israeliţii au fugit dinaintea lui Iuda şi astfel Dumnezeu i-a dat pe israeliţi în mâinile lui Iuda. ¹⁷ Abia şi oamenii săi i-au ucis pe aceştia într-un mare măcel. Au căzut ucişi atunci din Israel cinci sute de mii de bărbaţi aleşi. ¹⁸ Israeliţii au fost umiliţi în acea vreme, iar bărbaţii lui Iuda au fost mai tari, pentru că s-au încrezut în Domnul, Dumnezeul strămoşilor lor. ¹⁹ Abia l-a urmărit pe Ieroboam şi i-a luat câteva cetăţi: Betelul cu satele dimprejurul lui, Ieşana cu satele dimprejurul ei şi Efronul cu satele dimprejurul lui. ²⁰ Ieroboam nu şi-a mai redobândit puterea în vremea lui Abia şi a murit lovit de Domnul. ²¹ Dar Abia a crescut în putere. El şi-a luat paisprezece soţii, care i-au născut douăzeci şi doi de fii şi şaisprezece fiice.

²² Celelalte fapte ale lui Abia, purtarea lui şi ceea ce a spus el sunt scrise în „Relatarea profetului Ido“.

14 Abia s-a culcat alături de părinţii săi şi l-au înmormântat în Cetatea lui David, iar în locul lui a domnit fiul său Asa.

Domnia lui Asa peste Iuda

Pe vremea lui Asa, în ţară a fost pace timp de zece ani. ² Asa a făcut ce este bine şi drept înaintea Domnului, Dumnezeul lui. ³ El a îndepărtat altarele străine şi înălţimile, a zdrobit stâlpii sacri şi a tăiat aşerele^[c]. ⁴ El i-a poruncit lui Iuda să-L caute pe Domnul, Dumnezeul strămoşilor săi, şi să împlinească Legea şi poruncile. ⁵ A îndepărtat înălţimile şi altarele pentru tămâiere din toate cetăţile lui Iuda. Şi regatul a avut parte de pace sub conducerea lui. ⁶ El a putut zidi cetăţi fortificate în Iuda, căci în ţară era pace. Nimeni nu a pornit război împotriva lui în anii aceia, căci Domnul îi dăduse odihnă. ⁷ El a zis lui Iuda: „Să zidim cetăţile acestea şi să le împrejmuim cu ziduri, turnuri şi porţi cu zăvoare! Ţara este încă a noastră, pentru că L-am căutat pe Domnul, Dumnezeul nostru. Noi L-am căutat şi astfel El ne-a dat pace de jur împrejur.“ Prin urmare, ei au zidit şi au prosperat. ⁸ Asa avea o oştire alcătuită din trei sute de mii de bărbaţi din Iuda, care purtau scut şi suliţă şi două sute optzeci de mii de bărbaţi din Beniamin, care purtau scutul şi trăgeau cu arcul; toţi aceştia erau războinici viteji.

⁹ Zerah, cuşitul^[d], a ieşit la război împotriva lor cu o oştire alcătuită dintr-un milion de luptători^[e] şi trei sute de care. El a ajuns până la Mareşa. ¹⁰ Asa i-a ieşit împotrivă şi s-au aşezat în poziţie de luptă în valea Ţefata, lângă Mareşa. ¹¹ Asa L-a chemat pe Domnul, Dumnezeul său, şi I-a zis:

¹² Domnul i-a lovit pe cuşiţi înaintea lui Asa şi a lui Iuda, iar cuşiţii au luat-o la fugă. ¹³ Asa şi poporul care era împreună cu el i-au urmărit până la Gherar şi mulţi dintre cuşiţi au căzut rămânând fără viaţă, căci au fost zdrobiţi dinaintea Domnului şi a oştirii Sale. Ei au luat o mare pradă de război. ¹⁴ Totodată ei au distrus toate cetăţile din preajma Gherarului, căci groaza Domnului intrase în ele. Ei au prădat toate aceste cetăţi, căci găsiseră multă pradă în ele. ¹⁵ De asemenea, au distrus adăposturile turmelor şi au pus mâna pe o mulţime de oi şi de cămile. Apoi s-au întors la Ierusalim.

Reforma lui Asa

15 Azaria, fiul lui Oded, peste care era Duhul lui Dumnezeu, ² a ieşit în întâmpinarea lui Asa şi i-a zis: „Asa, tot Iuda şi Beniamin, ascultaţi-mă! Domnul este cu voi atunci când şi voi sunteţi cu El. Dacă-L veţi căuta, El Se va lăsa găsit de voi, dar dacă-L părăsiţi şi El vă va părăsi. ³ Multe zile Israel a fost fără Dumnezeul adevărat, fără preot care să-l înveţe şi fără Lege. ⁴ Atunci, în strâmtorarea lor, s-au întors la Domnul, Dumnezeul lui Israel, L-au căutat şi El S-a lăsat găsit. ⁵ În vremurile acelea, nu era pace nici la plecare nici la sosire, căci erau tulburări printre toţi locuitorii ţărilor. ⁶ Un neam era zdrobit de un alt neam şi o cetate de o altă cetate, căci Dumnezeu îi tulbura cu tot felul de necazuri. ⁷ Voi însă fiţi tari şi nu vă odihniţi mâinile, căci există o răsplată pentru munca voastră.“

⁸ Când a auzit aceste cuvinte şi această profeţie a lui Azaria, fiul^[f] profetului Oded, Asa s-a îmbărbătat şi a îndepărtat urâciunile din toată ţara lui Iuda, a lui Beniamin şi din cetăţile pe care le cuceriseră în regiunea muntoasă a lui Efraim. El a înnoit altarul Domnului care se afla înaintea porticului de la Casa Domnului. ⁹ I-a adunat pe toţi cei din Iuda şi din Beniamin, precum şi pe străinii care erau printre ei, veniţi din Efraim, din Manase şi din Simeon, căci mulţi din Israel i se alăturaseră când au văzut că Domnul, Dumnezeul lui, este cu el. ¹⁰ S-au strâns cu toţii la Ierusalim, în luna a treia a celui de-al cincisprezecelea an al domniei lui Asa. ¹¹ În ziua aceea au jertfit Domnului din prada pe care o aduseseră – şapte sute de boi şi şapte mii de oi. ¹² Ei au încheiat un legământ potrivit căruia Îl vor căuta pe Domnul, Dumnezeul strămoşilor lor, din toată inima şi din tot sufletul lor. ¹³ Oricine nu-L căuta pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, trebuia să fie omorât, fie că era mic sau mare, bărbat sau femeie. ¹⁴ Au făcut un jurământ Domnului cu glas tare, cu strigăte de bucurie şi în sunet de trâmbiţă şi de corn. ¹⁵ Toţi cei din Iuda s-au bucurat de jurământul acesta, căci juraseră din toată inima lor. Ei L-au căutat pe Domnul cu toată pasiunea, iar El S-a lăsat găsit de ei. Şi Domnul le-a dat odihnă de jur împrejur.

¹⁶ De asemenea, regele Asa n-a mai lăsat-o nici chiar pe bunica^[g] sa, Maaca, să fie regină, pentru că aceasta făcuse un idol hidos al Aşerei^[h]. Asa i-a tăiat idolul hidos, l-a sfărâmat şi l-a ars lângă uedul^[i] Chidron. ¹⁷ Dar înălţimile nu au fost îndepărtate din Israel, deşi inima lui Asa a fost devotată Domnului în tot timpul vieţii lui. ¹⁸ El a adus în Casa lui Dumnezeu lucrurile pe care el şi tatăl său le închinaseră Domnului: argintul, aurul şi vasele. ¹⁹ Şi nu a mai avut loc nici un război până în al treizeci şi cincilea an al domniei lui Asa.^[j]

16 În al treizeci şi şaselea an al domniei lui Asa, Başa, regele lui Israel, a înaintat împotriva lui Iuda. El a început să fortifice Rama, ca să nu dea voie nimănui să iasă sau să intre în teritoriul lui Asa, regele lui Iuda. ² Asa a luat argintul şi aurul din vistieriile Casei Domnului şi din vistieriile palatului regelui şi le-a trimis lui Ben-Hadad, regele Aramului, care locuia în Damasc, zicându-i astfel: ³ „Să fie un legământ între mine şi tine, aşa cum a fost între tatăl meu şi tatăl tău. Iată, îţi trimit argint şi aur! Du-te deci şi rupe legământul tău cu Başa, regele lui Israel, ca el să se retragă dinaintea mea.“

⁴ Ben-Hadad a ascultat de regele Asa şi i-a trimis pe conducătorii oştirilor sale împotriva cetăţilor lui Israel. Ei au cucerit cetăţile Iyon, Dan, Abel-Maim^[k], precum şi toate cetăţile cu provizii din Neftali. ⁵ Când Başa a auzit acest lucru, a încetat să mai fortifice Rama şi a oprit lucrarea. ⁶ Atunci regele Asa i-a pus pe toţi cei din Iuda să ia pietrele şi lemnele folosite de Başa la fortificarea Ramei. El le-a folosit la fortificarea Ghevei şi a Miţpei.

⁷ În vremea aceea, văzătorul Hanani a venit la Asa, regele lui Iuda, şi i-a zis: „Pentru că te-ai sprijinit pe regele Aramului şi nu te-ai sprijinit pe Domnul, Dumnezeul tău, de aceea a scăpat oastea regelui Aramului din mâna ta! ⁸ Nu aveau cuşiţii^[l] şi libienii o oştire numeroasă, cu care şi cu foarte mulţi călăreţi? Şi totuşi, pentru că te-ai încrezut în Domnul, El i-a dat în mâna ta. ⁹ Căci ochii Domnului străbat întreg pământul ca să-i întărească pe cei a căror inimă este devotată Lui. Ai lucrat ca un nebun în această privinţă şi de aceea, de acum încolo, vei avea parte de războaie!“

¹⁰ Asa s-a mâniat pe văzător şi l-a aruncat în temniţă^[m], căci era foarte furios pe acesta. În acelaşi timp, Asa îi chinuia şi pe unii din popor. ¹¹ Faptele lui Asa, de la început până la sfârşit, sunt scrise în „Cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israel“. ¹² În al treizeci şi nouălea an al domniei sale, regele Asa a avut o boală de picioare, iar suferinţa i-a fost foarte mare. Dar chiar şi în boala sa, el nu L-a întrebat pe Domnul, ci pe doctori^[n].

¹³ Asa s-a culcat alături de părinţii săi, murind în al patruzeci şi unulea an al domniei sale. ¹⁴ L-au înmormântat în mormântul pe care şi l-a săpat în Cetatea lui David. L-au aşezat pe un pat umplut cu mirodenii şi cu felurite miresme preparate din uleiuri şi au făcut, în cinstea lui, un foc foarte mare.