Chronological

44 M-a adus înapoi la poarta de afară a Sfântului Locaş, dinspre^(A) răsărit. Dar era închisă. ² Şi Domnul mi-a zis: „Poarta aceasta va sta închisă, nu se va deschide şi nimeni nu va trece pe ea, căci^(B) Domnul, Dumnezeul lui Israel, a intrat pe ea. De aceea va rămâne închisă! ³ În ce priveşte pe voievod, voievodul va putea să şadă sub ea, ca să mănânce^(C) pâinea de jertfă înaintea Domnului. El^(D) va intra pe drumul care dă în tinda porţii şi va ieşi pe acelaşi drum.” ⁴ M-a dus apoi la poarta de miazănoapte, înaintea casei Templului. M-am uitat şi iată^(E) că slava Domnului umplea Casa Domnului! Şi am căzut^(F) cu faţa la pământ. ⁵ Domnul mi-a zis: „Fiul omului^(G), fii cu luare-aminte, uită-te cu ochii tăi şi ascultă cu urechile tale tot ce-ţi voi spune cu privire la toate rânduielile Casei Domnului şi cu privire la toate legile ei; priveşte cu băgare de seamă intrarea casei şi toate ieşirile Sfântului Locaş! ⁶ Şi spune celor îndărătnici^(H), casei lui Israel: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Ajungă-vă^(I) toate urâciunile voastre, casa lui Israel! ⁷ Aţi băgat^(J) în Locaşul Meu cel Sfânt nişte străini^(K) cu inima^(L) netăiată împrejur şi cu carnea netăiată împrejur ca să-Mi spurce casa; aţi adus pâinea Mea^(M), grăsimea^(N) şi sângele înaintea tuturor urâciunilor voastre şi aţi rupt astfel legământul Meu. ⁸ N-aţi păzit^(O) ce trebuia păzit cu privire la lucrurile Mele cele sfinte, ci i-aţi pus în locul vostru, ca să facă slujbă în Locaşul Meu cel Sfânt.» ⁹ Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Niciun străin^(P) netăiat împrejur cu inima şi netăiat împrejur cu trupul să nu intre în Locaşul Meu cel Sfânt, niciunul din străinii care vor fi în mijlocul copiilor lui Israel. ¹⁰ Mai mult, leviţii^(Q) care s-au depărtat de Mine când se rătăcea Israel şi se abătea de la Mine ca să-şi urmeze idolii vor purta pedeapsa nelegiuirilor lor: ¹¹ ei vor fi în Locaşul Meu cel Sfânt ca slugi, vor păzi^(R) porţile casei şi vor face slujbă în casă; vor junghia^(S) pentru popor vitele rânduite pentru arderile-de-tot şi pentru celelalte jertfe şi vor sta^(T) înaintea lui ca să-i slujească. ¹² Pentru că i-au slujit înaintea idolilor lui şi au făcut^(U) să cadă în păcat casa lui Israel, de aceea Îmi ridic mâna^(V) asupra lor, zice Domnul, Dumnezeu, ca să-şi poarte pedeapsa nelegiuirii lor. ¹³ Nu se vor^(W) apropia de Mine ca să fie în slujba Mea ca preoţi, nu se vor apropia de lucrurile Mele cele sfinte, nici de lucrurile Mele preasfinte, ci vor purta^(X) pedeapsa ruşinii lor şi urâciunilor pe care le-au săvârşit. ¹⁴ Totuşi le voi da paza^(Y) casei, îi voi întrebuinţa la toată slujba ei şi la tot ce trebuie făcut în ea. ¹⁵ Dar^(Z) preoţii, leviţii, fiii^(AA) lui Ţadoc, care au păzit slujba Locaşului Meu celui Sfânt, când^(AB) se rătăceau copiii lui Israel de la Mine, aceia se vor apropia de Mine să-Mi slujească şi vor sta^(AC) înaintea Mea ca să-Mi aducă grăsime^(AD) şi sânge», zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁶ Ei vor intra în Locaşul Meu cel Sfânt, se vor apropia de masa^(AE) Mea ca să-Mi slujească şi vor fi în slujba Mea. ¹⁷ Când vor trece pe porţile curţii dinăuntru, se vor îmbrăca^(AF) în haine de in; nu vor avea pe ei nimic de lână când vor face slujba în porţile curţii dinăuntru şi în casă. ¹⁸ Vor avea pe cap^(AG) şi scufii de in şi izmene de in pe coapsele lor, nu se vor încinge cu ceva care să aducă sudoarea, ¹⁹ iar când vor ieşi să se ducă în curtea de afară la popor, vor lepăda veşmintele^(AH) cu care fac slujba şi le vor pune în odăile Sfântului Locaş; se vor îmbrăca în altele ca să nu sfinţească poporul cu veşmintele lor. ²⁰ Nu-şi^(AI) vor rade capul, dar nici nu vor lăsa părul să crească în voie, ci va trebui să-şi taie părul. ²¹ Niciun preot^(AJ) nu va bea vin când va intra în curtea dinăuntru. ²² Nu vor lua de nevastă nicio văduvă^(AK), nicio femeie lăsată de bărbat, ci vor lua numai fecioare din sămânţa casei lui Israel, totuşi vor putea să ia şi pe văduva unui preot. ²³ Vor^(AL) învăţa pe poporul Meu să deosebească ce este sfânt de ce nu este sfânt şi vor arăta deosebirea dintre ce este necurat şi ce este curat. ²⁴ Vor judeca în neînţelegeri^(AM) şi vor hotărî după legile Mele. Vor păzi, de asemenea, legile şi poruncile Mele, la toate sărbătorile Mele şi vor sfinţi^(AN) Sabatele Mele. ²⁵ Un preot nu se va duce la un^(AO) mort, ca să nu se facă necurat; nu va putea să se facă necurat decât pentru un tată, pentru o mamă, pentru un fiu, pentru o fiică, pentru un frate şi pentru o soră care nu era măritată. ²⁶ După curăţire^(AP), i se vor număra şapte zile. ²⁷ În ziua când va intra în Locaşul Meu cel Sfânt, în curtea^(AQ) dinăuntru, ca să facă slujba în Sfântul Locaş, îşi va aduce^(AR) jertfa de ispăşire, zice Domnul, Dumnezeu. ²⁸ Iată moştenirea pe care o vor avea: Eu voi fi^(AS) moştenirea lor. Să nu le daţi nicio moşie în Israel: Eu voi fi moşia lor! ²⁹ Dar se vor hrăni^(AT) cu darurile de mâncare, cu jertfele de ispăşire şi de vină şi tot ce va fi închinat^(AU) Domnului prin făgăduinţă în Israel va fi al lor. ³⁰ Cele mai bune^(AV) din cele dintâi roade de orice fel şi partea ridicată din toate darurile de mâncare pe care le veţi aduce ca daruri ridicate vor fi ale preoţilor; veţi da preoţilor şi pârga^(AW) făinii voastre, pentru ca^(AX) binecuvântarea să rămână peste casa voastră. ³¹ Preoţii însă nu vor mânca din nicio pasăre sau vită moartă^(AY) ori sfâşiată de fiară.’ ”

45 „Când veţi împărţi^(AZ) ţara ca moştenire prin sorţ, să ridicaţi^(BA) ca dar sfânt pentru Domnul o bucată din ţară, lungă de douăzeci şi cinci de mii de coţi şi lată de zece mii: aceasta va fi sfântă în toată întinderea ei. ² Din bucata aceasta veţi lua pentru Sfântul Locaş cinci sute^(BB) de coţi în lung şi cinci sute de coţi în lat, în patru laturi, şi cincizeci de coţi ca loc slobod de jur împrejur. ³ Din această întindere să măsori o bucată lungă de douăzeci şi cinci de mii şi lată de zece mii pentru^(BC) Sfântul Locaş, pentru Locul Preasfânt. ⁴ Aceasta^(BD) este partea sfântă din ţară: ea va fi a preoţilor care fac slujba în Sfântul Locaş, care se apropie de Domnul să-I slujească; acolo vor fi casele lor şi acesta va fi un loc sfânt pentru Locaşul cel Sfânt. ⁵ Leviţilor care slujesc în casă să li se dea în stăpânire un ţinut de douăzeci şi cinci de mii^(BE) de coţi în lung şi zece mii în lat, pentru cetăţile în care vor locui împreună cu douăzeci de odăi^(BF). ⁶ Să daţi^(BG) şi cetăţii o moşie de cinci mii de coţi în lat şi douăzeci şi cinci de mii în lung, lângă partea cea sfântă luată pentru Sfântul Locaş; aceasta va fi pentru toată casa lui Israel. ⁷ Pentru domnitor^(BH) veţi deosebi un loc lângă cele două laturi ale părţii sfinte şi ale moşiei cetăţii, de-a lungul părţii sfinte şi de-a lungul moşiei cetăţii, la apus de partea de apus şi la răsărit de partea de răsărit, pe o lungime cât una din părţi, de la hotarul de apus până la hotarul de răsărit. ⁸ Acesta va fi pământul lui, moşia lui în Israel, şi domnitorii^(BI) Mei nu vor mai asupri poporul Meu, ci vor împărţi casei lui Israel cealaltă parte a ţării, după seminţiile ei.” ⁹ Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Destul^(BJ), domnitori ai lui Israel! Încetaţi^(BK) cu silnicia şi răpirile, faceţi judecată şi dreptate! Înlăturaţi stoarcerile voastre de la poporul Meu, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁰ Să aveţi cumpene^(BL) drepte, o efă dreaptă şi un bat drept. ¹¹ Efa şi batul să aibă aceeaşi măsură; batul să cuprindă a zecea parte dintr-un omer şi efa, a zecea parte dintr-un omer; măsura lor se va potrivi după omer. ¹² Siclul^(BM) să fie de douăzeci de ghere. Cinci sicli să fie cinci, zece sicli să fie zece, iar mina să fie de cincizeci de sicli! ¹³ Iată darul de mâncare pe care-l veţi ridica: a şasea parte dintr-o efă la un omer de grâu şi a şasea parte din efă la un omer de orz. ¹⁴ Pentru untdelemn, la un bat de untdelemn, veţi datora a zecea parte dintr-un bat la un cor, care este tot una cu un omer de zece baţi, căci zece baţi fac un omer. ¹⁵ O oaie dintr-o turmă de două sute de oi din toate seminţiile lui Israel să fie dată ca dar de mâncare, ardere-de-tot şi jertfă de mulţumire, pentru ca să slujească drept jertfă^(BN) de ispăşire, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁶ Tot poporul din ţară va trebui să dea darul acesta de mâncare pentru domnitorul lui Israel. ¹⁷ Domnitorul va fi dator să dea arderile-de-tot, darurile de mâncare şi jertfele de băutură la sărbători, la lunile noi, la Sabate, la toate adunările de sărbătoare ale casei lui Israel. El va îngriji de jertfa ispăşitoare, de darul de mâncare, de arderea-de-tot şi de jertfa de mulţumire, ca să se facă ispăşire pentru casa lui Israel.” ¹⁸ Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „În cea dintâi zi a lunii întâi, vei lua un viţel fără cusur şi vei face ispăşire^(BO) pentru Sfântul Locaş. ¹⁹ Preotul^(BP) va lua din sângele jertfei ispăşitoare şi va pune pe uşorii casei, pe cele patru colţuri ale pervazului altarului şi pe uşorii porţii curţii dinăuntru. ²⁰ Tot aşa vei face şi în ziua întâi a lunii a şaptea, în ziua întâi a lunii^(BQ) noi, pentru cei din popor care păcătuiesc fără voie sau din nechibzuinţă, şi astfel veţi curăţi casa. ²¹ În ziua a paisprezecea a lunii întâi^(BR), veţi prăznui Paştele. Sărbătoarea va ţine şapte zile, timp în care se vor mânca azimi. ²² Domnitorul va aduce în ziua aceea, pentru el şi pentru tot poporul ţării, un viţel^(BS) ca jertfă de ispăşire. ²³ În timpul celor şapte^(BT) zile ale sărbătorii, va aduce ca ardere-de-tot Domnului şapte viţei şi şapte berbeci fără cusur, în fiecare^(BU) din cele şapte zile, şi un ţap ca jertfă de ispăşire în fiecare zi. ²⁴ Va adăuga^(BV) şi darul de mâncare: câte o efă de fiecare viţel şi o efă de fiecare berbec, cu câte un hin de untdelemn de efă. ²⁵ În ziua a cincisprezecea a lunii a şaptea, la sărbătoare^(BW), va aduce timp de şapte zile aceleaşi jertfe de ispăşire, aceleaşi arderi-de-tot şi acelaşi dar de mâncare împreună cu untdelemnul.”