Chronological
Isus înaintea lui Pilat
23 S-au sculat(A) toţi şi au dus pe Isus înaintea lui Pilat. 2 Şi au început să-L pârască şi să zică: „Pe omul acesta l-am găsit aţâţând(B) neamul nostru la răscoală, oprind(C) a plăti bir cezarului şi zicând că(D) el este Hristosul, Împăratul”. 3 Pilat(E) L-a întrebat: „Eşti Tu Împăratul iudeilor?” „Da, i-a răspuns Isus, sunt.” 4 Pilat a zis preoţilor celor mai de seamă şi noroadelor: „Eu nu găsesc nicio(F) vină în omul acesta”. 5 Dar ei stăruiau şi mai mult şi ziceau: „Întărâtă norodul şi învaţă pe oameni prin toată Iudeea, din Galileea, unde a început, până aici.”
Isus înaintea lui Irod
6 Când a auzit Pilat de Galileea, a întrebat dacă omul acesta este galileean. 7 Şi când a aflat că este de sub stăpânirea(G) lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla şi el în Ierusalim în zilele acelea. 8 Irod, când a văzut pe Isus, s-a bucurat foarte mult, căci de mult dorea(H) să-L vadă din pricina celor auzite(I) despre El şi nădăjduia să-L vadă făcând vreo minune. 9 I-a pus multe întrebări, dar Isus nu i-a răspuns nimic. 10 Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii stăteau acolo şi-L pârau cu înfierbântare. 11 Irod(J), cu ostaşii lui de pază, se purtau cu El cu dispreţ şi, după ce şi-a bătut joc de El şi L-a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L-a trimis înapoi la Pilat. 12 În ziua aceea, Irod şi Pilat(K) s-au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiţi între ei mai înainte.
Hotărârea de moarte întărită
13 Pilat(L) a strâns pe preoţii cei mai de seamă, pe fruntaşi şi pe norod 14 şi le-a zis: „Mi-aţi(M) adus înainte pe omul acesta ca pe unul care aţâţă norodul la răscoală. Şi iată că, după ce l-am cercetat cu de-amănuntul(N) înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de niciunul din lucrurile de care-l pârâţi. 15 Nici Irod nu i-a găsit nicio vină, căci ni l-a trimis înapoi, şi iată că omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte. 16 Eu, deci(O), după ce voi pune să-L bată, îi voi da drumul.” 17 La fiecare Praznic al Paştelor, Pilat trebuia(P) să le sloboadă un întemniţat. 18 Ei au(Q) strigat cu toţii într-un glas: „La moarte cu omul acesta şi sloboade-ne pe Baraba!” 19 Baraba fusese aruncat în temniţă pentru o răscoală care avusese loc în cetate şi pentru un omor. 20 Pilat le-a vorbit din nou, cu gând să dea drumul lui Isus. 21 Dar ei au strigat: „Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!” 22 Pilat le-a zis pentru a treia oară: „Dar ce rău a făcut? Eu n-am găsit nicio vină de moarte în El. Aşa că, după ce voi pune să-L bată, Îi voi da drumul.” 23 Dar ei strigau în gura mare şi cereau de zor să fie răstignit. Şi strigătele lor şi ale preoţilor celor mai de seamă au biruit. 24 Pilat(R) a hotărât să li se împlinească cererea. 25 Le-a slobozit pe cel ce fusese aruncat în temniţă pentru răscoală şi omor şi pe care-l cereau ei, iar pe Isus L-a dat în mâinile lor, ca să-şi facă voia cu El.
Răstignirea
26 Pe(S) când Îl duceau să-L răstignească, au pus mâna pe un anume Simon din Cirene, care se întorcea de la câmp, şi i-au pus crucea în spinare, ca s-o ducă după Isus. 27 În urma lui Isus mergea o mare mulţime de norod şi femei, care se boceau, îşi băteau pieptul şi se tânguiau după El. 28 Isus S-a întors spre ele şi a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeţi pe Mine, ci plângeţi-vă pe voi însevă şi pe copiii voştri. 29 Căci(T) iată, vor veni zile când se va zice: ‘Ferice de cele sterpe, ferice de pântecele care n-au născut şi de ţâţele care n-au alăptat!’ 30 Atunci(U), vor începe să zică munţilor: ‘Cădeţi peste noi!’ şi dealurilor: ‘Acoperiţi-ne!’ 31 Căci(V) dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?” 32 Împreună(W) cu El duceau şi pe doi făcători de rele, care trebuiau omorâţi împreună cu Isus. 33 Când(X) au ajuns la locul numit „Căpăţâna”, L-au răstignit acolo, pe El şi pe făcătorii de rele: unul la dreapta şi altul la stânga. 34 Isus zicea: „Tată, iartă-i(Y), căci nu(Z) ştiu ce fac!” Ei şi-au împărţit(AA) hainele Lui între ei, trăgând la sorţi.
Batjocurile
35 Norodul(AB) stătea acolo şi privea. Fruntaşii(AC) îşi băteau joc de Isus şi ziceau: „Pe alţii i-a mântuit; să Se mântuiască pe Sine Însuşi dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu”. 36 Ostaşii, de asemenea, îşi băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oţet 37 şi-I ziceau: „Dacă eşti Tu Împăratul iudeilor, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi!” 38 Deasupra(AD) Lui era scris cu slove greceşti, latineşti şi evreeşti: „Acesta este Împăratul iudeilor”. 39 Unul(AE) din tâlharii răstigniţi Îl batjocorea şi zicea: „Nu eşti Tu Hristosul? Mântuieşte-Te pe Tine Însuţi şi mântuieşte-ne şi pe noi!” 40 Dar celălalt l-a înfruntat şi i-a zis: „Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care eşti sub aceeaşi osândă? 41 Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre, dar omul acesta n-a făcut niciun rău.” 42 Şi a zis lui Isus: „Doamne, adu-Ţi aminte de mine când vei veni în Împărăţia Ta!” 43 Isus a răspuns: „Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai”.
Moartea lui Isus
44 Era(AF) cam pe la ceasul al şaselea. Şi s-a făcut întuneric peste toată ţara până la ceasul al nouălea. 45 Soarele s-a întunecat şi perdeaua(AG) dinăuntrul Templului s-a rupt prin mijloc. 46 Isus a strigat cu glas tare: „Tată(AH), în mâinile Tale Îmi încredinţez duhul!”Şi(AI) când a zis aceste vorbe, Şi-a dat duhul. 47 Sutaşul(AJ), când a văzut ce se întâmplase, a slăvit pe Dumnezeu şi a zis: „Cu adevărat, omul acesta era neprihănit!” 48 Şi tot norodul, care venise la priveliştea aceea, când a văzut cele întâmplate, s-a întors, bătându-se în piept. 49 Toţi(AK) cunoscuţii lui Isus şi femeile care-L însoţiseră din Galileea stăteau departe şi se uitau la cele ce se petreceau.
Îngroparea lui Isus
50 Era(AL) un sfetnic al soborului, numit Iosif, om bun şi evlavios, 51 care nu luase parte la sfatul şi hotărârea celorlalţi. El era din Arimateea, o cetate a iudeilor, şi(AM) aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu. 52 Omul acesta s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Isus. 53 L-a(AN) dat jos de pe cruce, L-a înfăşurat într-o pânză de in şi L-a pus într-un mormânt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni. 54 Era Ziua(AO) Pregătirii şi începea ziua Sabatului. 55 Femeile care(AP) veniseră cu Isus din Galileea au însoţit pe Iosif, au văzut(AQ) mormântul şi felul cum a fost pus trupul lui Isus în el, 56 s-au întors şi au(AR) pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după(AS) Lege.
Prinderea lui Isus
18 După ce a rostit aceste vorbe, Isus a(A) plecat cu ucenicii Săi dincolo de pârâul Chedron(B), unde era o grădină, în care au intrat El şi ucenicii Lui. 2 Iuda, vânzătorul, ştia şi el locul acela, pentru că(C) Isus, de multe ori, Se adunase acolo cu ucenicii Lui. 3 Iuda deci(D) a luat ceata ostaşilor şi pe aprozii trimişi de preoţii cei mai de seamă şi de farisei şi a venit acolo cu felinare, cu făclii şi cu arme. 4 Isus, care ştia tot ce avea să I se întâmple, a mers spre ei şi le-a zis: „Pe cine căutaţi?” 5 Ei I-au răspuns: „Pe Isus din Nazaret!” Isus le-a zis: „Eu sunt!” Iuda, vânzătorul, era şi el cu ei. 6 Când le-a zis Isus: „Eu sunt”, ei s-au dat înapoi şi au căzut la pământ. 7 El i-a întrebat din nou: „Pe cine căutaţi?” „Pe Isus din Nazaret”, I-au zis ei. 8 Isus a răspuns: „V-am spus că Eu sunt. Deci, dacă Mă căutaţi pe Mine, lăsaţi pe aceştia să se ducă.” 9 A zis lucrul acesta ca să se împlinească vorba pe care o spusese: „N-am pierdut pe(E) niciunul din aceia pe care Mi i-ai dat”. 10 Simon Petru(F), care avea o sabie, a scos-o, a lovit pe robul marelui preot şi i-a tăiat urechea dreaptă. Robul acela se numea Malhu. 11 Isus a zis lui Petru: „Bagă-ţi sabia în teacă. Nu voi bea paharul(G)pe care Mi l-a dat Tatăl să-l beau?”
Isus înaintea lui Ana şi Caiafa
12 Ceata ostaşilor, căpitanul lor şi aprozii iudeilor au prins deci pe Isus şi L-au legat. 13 L-au(H) dus întâi la Ana(I), căci el era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela. 14 Şi(J) Caiafa era cel ce dăduse iudeilor sfatul acesta: „Este de folos să moară un singur om pentru norod”. 15 Simon Petru(K) mergea după Isus; tot aşa a făcut şi un alt ucenic. Ucenicul acesta era cunoscut de marele preot şi a intrat cu Isus în curtea marelui preot. 16 Petru(L) însă a rămas afară la uşă. Celălalt ucenic, care era cunoscut marelui preot, a ieşit afară, a vorbit cu portăriţa şi a băgat pe Petru înăuntru. 17 Atunci, slujnica, portăriţa, a zis lui Petru: „Nu cumva şi tu eşti unul din ucenicii omului acestuia?” „Nu sunt”, a răspuns el. 18 Robii şi aprozii care erau acolo făcuseră un foc de cărbuni, căci era frig, şi se încălzeau. Petru stătea şi el cu ei şi se încălzea. 19 Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui şi despre învăţătura Lui. 20 Isus i-a răspuns: „Eu(M) am vorbit lumii pe faţă; totdeauna am învăţat pe norod în sinagogă şi în Templu, unde se adună toţi iudeii, şi n-am spus nimic în ascuns. 21 Pentru ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei ce M-au auzit despre ce le-am vorbit; iată, aceia ştiu ce am spus.” 22 La auzul acestor cuvinte, unul din aprozii care stăteau acolo a(N) dat o palmă lui Isus şi a zis: „Aşa răspunzi marelui preot?” 23 Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, arată ce am spus rău, dar, dacă am vorbit bine, de ce mă baţi?” 24 Ana(O) L-a trimis legat la marele preot Caiafa. 25 Simon Petru stătea acolo şi se încălzea. Ei(P) i-au zis: „Nu cumva eşti şi tu unul din ucenicii Lui?” El s-a lepădat şi a zis: „Nu sunt”. 26 Unul din robii marelui preot, rudă cu acela căruia îi tăiase Petru urechea, a zis: „Nu te-am văzut eu cu El în grădină?” 27 Petru iar s-a lepădat. Şi îndată(Q) a cântat cocoşul.
Isus înaintea lui Pilat
28 Au adus(R) pe Isus de la Caiafa în odaia de judecată. Era dimineaţa. Ei n-au intrat în odaia de judecată, ca să nu se spurce şi să poată mânca Paştele. 29 Pilat deci a ieşit afară la ei şi le-a zis: „Ce pâră aduceţi împotriva omului acestuia?” 30 Drept răspuns, ei i-au zis: „Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mâinile tale”. 31 Atunci, Pilat le-a zis: „Luaţi-L voi şi judecaţi-L după legea voastră”. „Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni”, i-au zis iudeii. 32 Aceasta s-a întâmplat ca(S) să se împlinească vorba prin care arătase Isus cu ce moarte avea să moară. 33 Pilat(T) a intrat iarăşi în odaia de judecată, a chemat pe Isus şi I-a zis: „Eşti Tu Împăratul iudeilor?” 34 Isus i-a răspuns: „De la tine însuţi zici lucrul acesta sau ţi l-au spus alţii despre Mine?” 35 Pilat a răspuns: „Eu sunt iudeu? Neamul Tău şi preoţii cei mai de seamă Te-au dat în mâna mea. Ce ai făcut?” 36 „Împărăţia(U) Mea nu este din lumea aceasta”, a răspuns(V) Isus. „Dacă ar fi Împărăţia Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor, dar, acum, Împărăţia Mea nu este(W) de aici.” 37 „Atunci, un Împărat tot eşti!” I-a zis Pilat. „Da”, a răspuns Isus. „Eu sunt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut şi am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu.” 38 Pilat I-a zis: „Ce este adevărul?”
Isus şi Baraba
După ce a spus aceste vorbe, a ieşit iarăşi afară la iudei şi le-a zis: „Eu(X) nu găsesc nicio vină în El. 39 Dar(Y), fiindcă voi aveţi obicei să vă slobod pe cineva de Paşte, vreţi să vă slobod pe Împăratul iudeilor?” 40 Atunci(Z), toţi au strigat din nou: „Nu pe El, ci pe Baraba!” Şi Baraba(AA) era un tâlhar.
Isus este dat în mâinile iudeilor
19 Atunci(AB), Pilat a luat pe Isus şi a pus să-L bată. 2 Ostaşii au împletit o cunună de spini, I-au pus-o pe cap şi L-au îmbrăcat cu o haină de purpură. 3 Apoi, s-au apropiat de El şi ziceau: „Plecăciune, Împăratul iudeilor!” Şi-I dădeau palme. 4 Pilat a ieşit iarăşi afară şi a zis iudeilor: „Iată că vi-L aduc afară, ca(AC) să ştiţi că nu găsesc nicio vină în El”. 5 Isus a ieşit deci afară, purtând cununa de spini şi haina de purpură. „Iată Omul!” le-a zis Pilat. 6 Când L-au zărit, preoţii cei mai de seamă şi aprozii au început să strige: „Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!” „Luaţi-L voi şi răstigniţi-L”, le-a zis(AD) Pilat, „căci eu nu găsesc nicio vină în El”. 7 Iudeii i-au răspuns: „Noi avem o Lege(AE), şi, după Legea aceasta, El trebuie să moară, pentru că S-a(AF) făcut pe Sine Fiul lui Dumnezeu”. 8 Când a auzit Pilat aceste cuvinte, i-a fost şi mai mare frică. 9 A intrat iarăşi în odaia de judecată şi a zis lui Isus: „De unde eşti Tu?” Dar(AG) Isus nu i-a dat niciun răspuns. 10 Pilat I-a zis: „Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii că am putere să Te răstignesc şi am putere să-Ţi dau drumul!” 11 „N-ai(AH) avea nicio putere asupra Mea”, i-a răspuns Isus, „dacă nu ţi-ar fi fost dată de sus. De aceea, cine Mă dă în mâinile tale are un mai mare păcat.” 12 De atunci, Pilat căuta să-I dea drumul. Dar iudeii strigau: „Dacă(AI) dai drumul omului acestuia, nu eşti prieten cu cezarul. Oricine(AJ) se face pe sine împărat este împotriva cezarului.” 13 Când a auzit Pilat aceste vorbe, a scos pe Isus afară şi a şezut pe scaunul de judecător, în locul numit „Pardosit cu pietre”, iar evreieşte, „Gabata”. 14 Era(AK) ziua pregătirii Paştelor, cam pe la ceasul al şaselea. Pilat a zis iudeilor: „Iată Împăratul vostru!” 15 Dar ei au strigat: „Ia-L, ia-L, răstigneşte-L!” „Să răstignesc pe Împăratul vostru?” le-a zis Pilat. Preoţii cei mai de seamă au răspuns: „Noi n-avem(AL) alt împărat decât pe cezarul!” 16 Atunci(AM), L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit. Au luat deci pe Isus şi L-au dus să-L răstignească.
Răstignirea
17 Isus, ducându-Şi(AN) crucea, a(AO) ajuns la locul zis al „Căpăţânii”, care în evreieşte se cheamă „Golgota”. 18 Acolo a fost răstignit şi, împreună cu El, au fost răstigniţi alţi doi, unul de o parte şi altul de alta, iar Isus la mijloc. 19 Pilat(AP) a scris o însemnare pe care a pus-o deasupra crucii şi era scris: „Isus din Nazaret, Împăratul iudeilor”. 20 Mulţi din iudei au citit această însemnare, pentru că locul unde fusese răstignit Isus era aproape de cetate; era scrisă în evreieşte, latineşte şi greceşte. 21 Preoţii cei mai de seamă ai iudeilor au zis lui Pilat: „Nu scrie: ‘Împăratul iudeilor’. Ci scrie că El a zis: ‘Eu sunt Împăratul iudeilor’.” 22 „Ce am scris, am scris”, a răspuns Pilat. 23 Ostaşii(AQ), după ce au răstignit pe Isus, I-au luat hainele şi le-au făcut patru părţi, câte o parte pentru fiecare ostaş. I-au luat şi cămaşa, care n-avea nicio cusătură, ci era dintr-o singură ţesătură de sus până jos. 24 Şi au zis între ei: „Să n-o sfâşiem, ci să tragem la sorţi a cui să fie”. Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească Scriptura, care zice: „Şi-au împărţit(AR) hainele Mele între ei, şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi”. Iată ce au făcut ostaşii. 25 Lângă(AS) crucea lui Isus, stăteau mama Lui şi sora mamei Lui, Maria, nevasta lui Cleopa(AT), şi Maria Magdalena. 26 Când a văzut Isus pe mamă-Sa şi, lângă ea, pe(AU) ucenicul pe care-l iubea, a zis mamei Sale: „Femeie(AV), iată fiul tău!” 27 Apoi, a zis ucenicului: „Iată mama ta!”Şi, din ceasul acela, ucenicul a luat-o la el acasă(AW). 28 După aceea, Isus, care ştia că acum totul s-a sfârşit, ca(AX) să împlinească Scriptura, a zis: „Mi-e sete”. 29 Acolo era un vas plin cu oţet. Ostaşii au pus(AY) într-o ramură de isop un burete plin cu oţet şi I l-au dus la gură. 30 Când a luat Isus oţetul, a zis: „S-a(AZ) isprăvit!” Apoi şi-a plecat capul şi Şi-a dat duhul.
Moartea lui Isus dovedită
31 De frică să(BA) nu rămână trupurile pe cruce în timpul Sabatului – căci(BB) era ziua Pregătirii, şi ziua aceea de Sabat era o zi mare –, iudeii au rugat pe Pilat să zdrobească fluierele picioarelor celor răstigniţi şi să fie luaţi de pe cruce. 32 Ostaşii au venit deci şi au zdrobit fluierele picioarelor celui dintâi, apoi pe ale celuilalt care fusese răstignit împreună cu El. 33 Când au venit la Isus şi au văzut că murise, nu I-au zdrobit fluierele picioarelor, 34 ci unul din ostaşi I-a străpuns coasta cu o suliţă, şi îndată a(BC) ieşit din ea sânge şi apă. 35 Faptul acesta este adeverit de cel ce l-a văzut; mărturia lui este adevărată şi el ştie că spune adevărul, pentru ca şi voi să credeţi. 36 Aceste lucruri s-au întâmplat ca(BD) să se împlinească Scriptura: „Niciunul din oasele Lui nu va fi sfărâmat”. 37 Şi în altă parte, Scriptura mai zice: „Vor(BE) vedea pe cine au străpuns”.
Îngroparea lui Isus
38 După(BF) aceea, Iosif din Arimateea, care era ucenic al lui Isus, dar pe ascuns, de(BG) frica iudeilor, a rugat pe Pilat să-i dea voie să ia trupul lui Isus de pe cruce. Pilat i-a dat voie. El a venit deci şi a luat trupul lui Isus. 39 Nicodim(BH), care la început se dusese la Isus noaptea, a venit şi el şi a adus o amestecătură de aproape o sută de litri de smirnă şi de aloe. 40 Au luat deci trupul lui Isus şi l-au(BI) înfăşurat în fâşii de pânză de in, cu miresme, după cum au obicei iudeii să îngroape. 41 În locul unde fusese răstignit Isus, era o grădină, şi în grădină era un mormânt nou, în care nu mai fusese pus nimeni. 42 Din(BJ) pricină că era Ziua Pregătirii iudeilor, pentru că(BK) mormântul era aproape, au pus acolo pe Isus.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.