Chronological
Sfătuirea împotriva lui Isus
26 După ce a isprăvit Isus toate cuvântările acestea, a zis ucenicilor Săi: 2 „Ştiţi(A) că după două zile vor fi Paştele; şi Fiul omului va fi dat ca să fie răstignit!” 3 Atunci(B), preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrânii norodului s-au strâns în curtea marelui preot, care se numea Caiafa, 4 şi s-au sfătuit împreună cum să prindă pe Isus cu vicleşug şi să-L omoare. 5 Dar ziceau: „Nu în timpul Praznicului, ca să nu se facă tulburare în norod”.
Mirul turnat pe capul lui Isus
6 Când(C) era Isus în Betania(D), în casa lui Simon leprosul, 7 s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; şi, pe când sta El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. 8 Ucenicilor(E) le-a fost necaz, când au văzut lucrul acesta, şi au zis: „Ce rost are risipa aceasta? 9 Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump, şi banii să se dea săracilor.” 10 Când a auzit Isus, le-a zis: „De ce faceţi supărare femeii? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine. 11 Pentru că(F) pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe(G) Mine nu Mă aveţi totdeauna. 12 Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare. 13 Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.”
Vânzarea lui Isus
14 Atunci(H), unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul(I), s-a dus la preoţii cei mai de seamă 15 şi le-a zis: „Ce(J) vreţi să-mi daţi, şi-L voi da în mâinile voastre?” Ei i-au cântărit treizeci de arginţi. 16 Din clipa aceea, Iuda căuta un prilej nimerit, ca să dea pe Isus în mâinile lor.
Descoperirea vânzătorului
17 În(K) ziua dintâi a Praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus şi I-au zis: „Unde vrei să-Ţi pregătim să mănânci Paştele?” 18 El le-a răspuns: „Duceţi-vă în cetate la cutare om şi spuneţi-i: ‘Învăţătorul zice: «Vremea Mea este aproape; voi face Paştele cu ucenicii Mei în casa ta».’ ” 19 Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus şi au pregătit Paştele. 20 Seara(L), Isus a şezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi. 21 Pe când mâncau, El a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde”. 22 Ei s-au întristat foarte mult şi au început să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu, Doamne?” 23 Drept răspuns, El le-a zis: „Cel(M) ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde. 24 Negreşit, Fiul omului Se duce după cum(N) este scris despre El. Dar vai(O) de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!” 25 Iuda, vânzătorul, a luat cuvântul şi I-a zis: „Nu cumva sunt eu, Învăţătorule?” „Da”, i-a răspuns Isus, „tu eşti!”
Cina cea de taină
26 Pe când(P) mâncau ei, Isus a(Q) luat o pâine şi, după ce a binecuvântat, a frânt-o şi a dat-o ucenicilor, zicând: „Luaţi, mâncaţi; acesta(R) este trupul Meu”. 27 Apoi a luat un pahar, şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicând: „Beţi(S) toţi din el, 28 căci acesta(T) este sângele Meu, sângele legământului celui(U) nou, care se varsă pentru(V) mulţi, spre iertarea păcatelor. 29 Vă spun(W) că, de acum încolo, nu voi mai bea din acest rod al viţei, până(X) în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăţia Tatălui Meu.”
Isus înştiinţează pe ucenicii Săi
30 După ce(Y) au cântat cântarea, au ieşit în Muntele Măslinilor. 31 Atunci, Isus le-a zis: „În noaptea aceasta, toţi(Z) veţi(AA) găsi în Mine o pricină de poticnire, căci este scris: ‘Voi bate(AB) Păstorul, şi oile turmei vor fi risipite’. 32 Dar, după ce voi învia, voi(AC) merge înaintea voastră în Galileea.” 33 Petru a luat cuvântul şi I-a zis: „Chiar dacă toţi ar găsi în Tine o pricină de poticnire, eu niciodată nu voi găsi în Tine o pricină de poticnire”. 34 „Adevărat(AD) îţi spun”, i-a zis Isus, „că tu, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cânte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori”. 35 Petru I-a răspuns: „Chiar dacă ar trebui să mor cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine”. Şi toţi ucenicii au spus acelaşi lucru.
Ghetsimani
36 Atunci(AE), Isus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani, şi a zis ucenicilor: „Şedeţi aici până Mă voi duce acolo să Mă rog”. 37 A luat cu El pe Petru şi pe(AF) cei doi fii ai lui Zebedei şi a început să Se întristeze şi să Se mâhnească foarte tare. 38 Isus le-a zis atunci: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare(AG) de moarte; rămâneţi aici şi vegheaţi împreună cu Mine”. 39 Apoi a mers puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ şi S-a rugat(AH), zicând: „Tată(AI), dacă este cu putinţă, depărtează(AJ) de la Mine paharul acesta! Totuşi nu(AK) cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu.” 40 Apoi a venit la ucenici, i-a găsit dormind şi a zis lui Petru: „Ce, un ceas n-aţi putut să vegheaţi împreună cu Mine! 41 Vegheaţi(AL) şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.” 42 S-a depărtat a doua oară şi S-a rugat, zicând: „Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta fără să-l beau, facă-se voia Ta!” 43 S-a întors iarăşi la ucenici şi i-a găsit dormind; pentru că li se îngreunaseră ochii de somn. 44 I-a lăsat din nou, S-a depărtat şi S-a rugat a treia oară, zicând aceleaşi cuvinte. 45 Apoi a venit la ucenici şi le-a zis: „Dormiţi de acum şi odihniţi-vă! …Iată că a venit ceasul ca Fiul omului să fie dat în mâinile păcătoşilor. 46 Sculaţi-vă, haidem să mergem; iată că se apropie vânzătorul.”
Prinderea lui Isus
47 Pe când(AM) vorbea El încă, iată că vine Iuda, unul din cei doisprezece, cu o gloată mare, cu săbii şi cu ciomege, trimişi de preoţii cei mai de seamă şi de bătrânii norodului. 48 Vânzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-L voi săruta eu, Acela este; să puneţi mâna pe El!” 49 Îndată, Iuda s-a apropiat de Isus şi I-a zis: „Plecăciune, Învăţătorule!” Şi L-a(AN) sărutat. 50 Isus i-a zis: „Prietene(AO) , ce ai venit să faci, fă!” Atunci, oamenii aceia s-au apropiat, au pus mâinile pe Isus şi L-au prins. 51 Şi unul(AP) din cei ce erau cu Isus a întins mâna, a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot şi i-a tăiat urechea. 52 Atunci, Isus i-a zis: „Pune-ţi sabia la locul ei, căci(AQ) toţi cei ce scot sabia de sabie vor pieri. 53 Crezi că n-aş putea să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemână mai(AR) mult de douăsprezece legiuni de îngeri? 54 Dar cum se vor împlini Scripturile, care zic că(AS) aşa trebuie să se întâmple?” 55 În clipa aceea, Isus a zis gloatelor: „Aţi ieşit ca după un tâlhar, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi. În toate zilele şedeam în mijlocul vostru şi învăţam norodul în Templu, şi n-aţi pus mâna pe Mine. 56 Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească cele scrise(AT) prin proroci.” Atunci(AU), toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit.
Isus înaintea Sinedriului
57 Cei ce(AV) au prins pe Isus L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunaţi cărturarii şi bătrânii. 58 Petru L-a urmat de departe, până la curtea marelui preot, apoi a intrat înăuntru şi a şezut jos cu aprozii, ca să vadă sfârşitul. 59 Preoţii cei mai de seamă, bătrânii şi tot soborul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî. 60 Dar n-au găsit niciuna, măcar că s-au înfăţişat mulţi(AW) martori mincinoşi. La urmă au venit doi(AX) 61 şi au spus: „Acesta a zis: ‘Eu pot(AY) să stric Templul lui Dumnezeu şi să-l zidesc iarăşi în trei zile’.” 62 Marele preot s-a sculat(AZ) în picioare şi I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceştia împotriva Ta?” 63 Isus(BA) tăcea. Şi marele preot a luat cuvântul şi I-a zis: „Te(BB) jur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu”. 64 „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, vă spun că de(BC) acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezând(BD) la dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii cerului.” 65 Atunci(BE), marele preot şi-a rupt hainele şi a zis: „A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată că acum aţi auzit hula Lui. 66 Ce credeţi?” Ei au răspuns: „Este vinovat(BF), să fie pedepsit cu moartea”. 67 Atunci(BG), L-au scuipat în faţă, L-au bătut cu pumnii şi L-au(BH) pălmuit, 68 zicând: „Hristoase, proroceşte-ne(BI) cine Te-a lovit?”
Tăgăduirea lui Petru
69 Petru(BJ) însă şedea afară în curte. O slujnică a venit la el şi i-a zis: „Şi tu erai cu Isus Galileeanul!” 70 Dar el s-a lepădat înaintea tuturor şi i-a zis: „Nu ştiu ce vrei să zici”. 71 Când a ieşit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică şi a zis celor de acolo: „Şi acesta era cu Isus din Nazaret”. 72 El s-a lepădat iarăşi, cu un jurământ, şi a zis: „Nu cunosc pe Omul acesta!” 73 Peste puţin, cei ce stăteau acolo, s-au apropiat şi au zis lui Petru: „Nu mai încape îndoială că şi tu eşti unul din oamenii aceia, căci şi vorba(BK) te dă de gol”. 74 Atunci, el(BL) a început să se blesteme şi să se jure, zicând: „Nu cunosc pe Omul acesta!” În clipa aceea a cântat cocoşul. 75 Şi Petru şi-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „Înainte(BM) ca să cânte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori”. Şi a ieşit afară şi a plâns cu amar.
Sfatul împotriva lui Isus
14 După două(A) zile era Praznicul Paştelor şi al Azimilor. Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleşug şi să-L omoare. 2 Căci ziceau: „Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă tulburare în norod”.
Mirul turnat pe capul lui Isus
3 Pe(B) când şedea Isus la masă, în Betania, în casa lui Simon leprosul, a venit o femeie care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump, şi, după ce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus. 4 Unora dintre ei le-a fost necaz şi ziceau: „Ce rost are risipa aceasta de mir? 5 Mirul acesta s-ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei[a] şi să se dea săracilor.” Şi le era foarte necaz pe femeia aceea. 6 Dar Isus le-a zis: „Lăsaţi-o în pace. De ce-i faceţi supărare? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine, 7 căci pe(C) săraci îi aveţi totdeauna cu voi şi le puteţi face bine oricând voiţi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna. 8 Ea a făcut ce a putut; Mi-a uns trupul mai dinainte pentru îngropare. 9 Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va istorisi şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.” 10 Iuda(D) Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la preoţii cei mai de seamă, ca să le vândă pe Isus. 11 Când au auzit ei lucrul acesta, s-au bucurat şi i-au făgăduit bani. Şi Iuda căuta un prilej nimerit ca să-L dea în mâinile lor.
Prăznuirea Paştelor
12 În(E) ziua dintâi a Praznicului Azimilor, când jertfeau Paştele, ucenicii lui Isus I-au zis:
„Unde voieşti să ne ducem să-Ţi pregătim ca să mănânci Paştele?”
13 El a trimis pe doi din ucenicii Săi şi le-a zis: „Duceţi-vă în cetate. Acolo aveţi să întâlniţi un om ducând un urcior cu apă, mergeţi după el. 14 Unde va intra el, spuneţi stăpânului casei: ‘Învăţătorul zice: «Unde este odaia pentru oaspeţi, în care să mănânc Paştele cu ucenicii Mei?»’ 15 Şi are să vă arate o odaie mare de sus, aşternută gata; acolo să pregătiţi pentru noi.” 16 Ucenicii au plecat, au ajuns în cetate şi au găsit aşa cum le spusese El. Şi au pregătit Paştele. 17 Seara(F), Isus a venit cu cei doisprezece. 18 Pe când şedeau la masă şi mâncau, Isus a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi, care mănâncă cu Mine, Mă va vinde”. 19 Ei au început să se întristeze şi să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu?” 20 „Este unul din cei doisprezece”, le-a răspuns El, „şi anume cel ce întinge mâna cu Mine în blid. 21 Fiul omului(G), negreşit, Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut.”
Cina cea de taină
22 Pe când(H) mâncau, Isus a luat o pâine şi, după ce a binecuvântat, a frânt-o şi le-a dat, zicând: „Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu.” 23 Apoi a luat un pahar şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, li l-a dat şi au băut toţi din el. 24 Şi le-a zis: „Acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulţi. 25 Adevărat vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din rodul viţei până în ziua când îl voi bea nou în Împărăţia lui Dumnezeu.”
Înştiinţarea lui Petru
26 După ce(I) au cântat cântările de laudă, au ieşit în Muntele Măslinilor. 27 Isus(J) le-a zis: „În noaptea aceasta, toţi veţi avea un prilej de poticnire, pentru că este scris: ‘Voi bate(K) Păstorul, şi oile vor fi risipite’. 28 Dar, după(L) ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.” 29 Petru(M) i-a zis: „Chiar dacă toţi ar avea un prilej de poticnire, eu nu voi avea”. 30 Şi Isus i-a zis: „Adevărat îţi spun că astăzi, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cânte cocoşul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori”. 31 Dar Petru I-a zis cu şi mai multă tărie: „Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine”. Şi toţi ceilalţi au spus acelaşi lucru.
Ghetsimani
32 S-au(N) dus apoi într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani. Şi Isus a zis ucenicilor Săi: „Şedeţi aici până Mă voi ruga”. 33 A luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi a început să Se înspăimânte şi să Se mâhnească foarte tare. 34 El le-a zis: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare(O) de moarte; rămâneţi aici şi vegheaţi!” 35 Apoi a mers puţin mai înainte, S-a aruncat la pământ şi Se ruga ca, dacă este cu putinţă, să treacă de la El ceasul acela. 36 El zicea: „Ava(P)– adică ‘Tată’ –, Ţie toate(Q) lucrurile Îţi sunt cu putinţă; depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi(R) facă-se nu ce voiesc Eu, ci ce voieşti Tu.” 37 Şi a venit la ucenici, pe care i-a găsit dormind. Şi a zis lui Petru: „Simone, tu dormi? Un ceas n-ai fost în stare să veghezi? 38 Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul(S) este plin de râvnă, dar trupul este neputincios.” 39 S-a dus iarăşi şi S-a rugat, zicând aceleaşi cuvinte. 40 Apoi S-a întors din nou şi i-a găsit dormind, pentru că li se îngreunaseră ochii de somn. Ei nu ştiau ce să-I răspundă. 41 În sfârşit, a venit a treia oară şi le-a zis: „Dormiţi de acum şi odihniţi-vă! Destul! A(T) venit ceasul! Iată că Fiul omului este dat în mâinile păcătoşilor. 42 Sculaţi-vă(U); haidem să mergem; iată că se apropie vânzătorul!”
Prinderea lui Isus
43 Şi(V) îndată, pe când vorbea El încă, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, şi împreună cu el a venit o mulţime de oameni cu săbii şi cu ciomege, trimişi de preoţii cei mai de seamă, de cărturari şi de bătrâni. 44 Vânzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-L voi săruta, acela este; să-L prindeţi şi să-L duceţi sub pază”. 45 Când a venit Iuda, s-a apropiat îndată de Isus şi I-a zis: „Învăţătorule!” Şi L-a sărutat mult. 46 Atunci, oamenii aceia au pus mâna pe Isus şi L-au prins. 47 Unul din cei ce stăteau lângă El a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot şi i-a tăiat urechea. 48 Isus(W) a luat cuvântul şi le-a zis: „Aţi ieşit ca după un tâlhar, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi. 49 În toate zilele am fost la voi şi învăţam pe oameni în Templu, şi nu M-aţi prins. Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să(X) se împlinească Scripturile.” 50 Atunci(Y), toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit. 51 După El mergea un tânăr care n-avea pe trup decât o învelitoare de pânză de in. Au pus mâna pe el, 52 dar el şi-a lăsat învelitoarea şi a fugit în pielea goală.
Isus osândit de Sinedriu
53 Pe(Z) Isus L-au dus la marele preot, unde s-au adunat toţi preoţii cei mai de seamă, bătrânii şi cărturarii. 54 Petru L-a urmat de departe până în curtea marelui preot, a şezut jos împreună cu aprozii şi se încălzea la para focului. 55 Preoţii(AA) cei mai de seamă şi tot soborul căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-L omoare, dar nu găseau niciuna. 56 Pentru că mulţi făceau mărturisiri mincinoase împotriva Lui, dar mărturisirile lor nu se potriveau. 57 Unii s-au sculat şi au făcut o mărturisire mincinoasă împotriva Lui şi au zis: 58 „Noi L-am auzit zicând: ‘Eu(AB) voi strica Templul acesta, făcut de mâini omeneşti, şi în trei zile voi ridica un altul, care nu va fi făcut de mâini omeneşti’.” 59 Nici chiar în privinţa aceasta nu se potrivea mărturisirea lor. 60 Atunci(AC), marele preot s-a sculat în picioare în mijlocul adunării, a întrebat pe Isus şi I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc oamenii aceştia împotriva Ta?” 61 Isus(AD) tăcea şi nu răspundea nimic. Marele(AE) preot L-a întrebat iarăşi şi I-a zis: „Eşti Tu, Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?” 62 „Da, sunt”, i-a răspuns Isus. „Şi(AF) veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii şi venind pe norii cerului.” 63 Atunci, marele preot şi-a rupt hainele şi a zis: „Ce nevoie mai avem de martori? 64 Aţi auzit hula. Ce vi se pare?” Toţi L-au osândit să fie pedepsit cu moartea. 65 Şi unii au început să-L scuipe, să-I acopere faţa, să-L bată cu pumnii şi să-I zică: „Proroceşte!” Iar aprozii L-au primit în palme.
Tăgăduirea lui Petru
66 Pe(AG) când stătea Petru jos în curte, a venit una din slujnicele marelui preot. 67 Când a văzut pe Petru încălzindu-se, s-a uitat ţintă la el şi i-a zis: „Şi tu erai cu Isus din Nazaret!” 68 El s-a lepădat şi a zis: „Nu ştiu, nici nu înţeleg ce vrei să zici”. Apoi a ieşit în pridvor. Şi a cântat cocoşul. 69 Când(AH) l-a văzut slujnica, a început iarăşi să spună celor ce stăteau acolo: „Acesta este unul dintre oamenii aceia”. 70 Şi el s-a lepădat din nou. După(AI) puţină vreme, cei ce stăteau acolo au zis iarăşi lui Petru: „Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia, căci(AJ) eşti galileean şi graiul tău seamănă cu al lor”. 71 Atunci, el a început să se blesteme şi să se jure: „Nu cunosc pe Omul acesta despre care vorbiţi!” 72 Îndată(AK) a cântat cocoşul a doua oară. Şi Petru şi-a adus aminte de vorba, pe care i-o spusese Isus: „Înainte ca să cânte cocoşul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori”. Şi, gândindu-se la acest lucru, a început să plângă.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.