Chronological

1 Pavel, Silvanus^[a] şi Timotei, către biserica tesalonicenilor, care este în Dumnezeu Tatăl şi în Domnul Isus Cristos: har şi pace vouă^[b]!

Mulţumiri pentru credinţa tesalonicenilor

² Întotdeauna Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru voi toţi şi vă pomenim mereu în rugăciunile noastre, ³ amintindu-ne înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, de lucrarea credinţei voastre, de osteneala dragostei voastre şi de răbdarea voastră motivată de nădejdea în Domnul nostru Isus Cristos. ⁴ Noi ştim, fraţi iubiţi de Dumnezeu, despre alegerea de care aţi avut parte^[c]. ⁵ Căci Evanghelia^[d] noastră n-a fost adusă la voi numai prin cuvinte, ci şi cu putere, cu Duh Sfânt şi cu o siguranţă deplină, aşa cum, de altfel, ştiţi ce fel de oameni am fost printre voi, de dragul vostru. ⁶ Şi voi aţi devenit imitatori ai noştri şi ai Domnului când, deşi eraţi în mare necaz, aţi primit Cuvântul cu bucuria care vine de la Duhul Sfânt. ⁷ Astfel, voi aţi devenit un exemplu pentru toţi credincioşii din Macedonia şi Ahaia^[e]. ⁸ Căci Cuvântul Domnului a răsunat nu doar în Macedonia şi Ahaia, ci credinţa voastră în Dumnezeu a ajuns să fie cunoscută peste tot, aşa că nu mai este nevoie să vorbim despre ea. ⁹ Ei înşişi vorbesc despre ce fel de primire am avut parte printre voi şi cum, de la idoli, v-aţi întors la Dumnezeu, pentru a-I sluji Dumnezeului celui Viu şi Adevărat ¹⁰ şi pentru a-L aştepta din ceruri pe Fiul Lui, pe Care L-a înviat din morţi, pe Isus, Care ne scapă de mânia ce vine.

Lucrarea lui Pavel în Tesalonic

2 Voi înşivă ştiţi, fraţilor, că venirea noastră la voi n-a fost în zadar. ² După ce am suferit şi am fost batjocoriţi în Filipi, aşa cum ştiţi, am venit plini de încredere în Dumnezeul nostru să vă vorbim despre Evanghelia Lui, în ciuda unei mari împotriviri. ³ Căci apelul nostru nu vine dintr-o învăţătură greşită, nici din necurăţie, nici din viclenie, ⁴ ci, aşa cum Dumnezeu ne-a găsit vrednici să ne încredinţeze Evanghelia, tot aşa vorbim şi noi, căutând să fim plăcuţi nu oamenilor, ci lui Dumnezeu, Care ne cercetează inimile. ⁵ Voi ştiţi că nu ne-am linguşit şi nici nu ne-am prefăcut, ca să ascundem vreo lăcomie, – Dumnezeu ne este martor –, ⁶ nici n-am căutat să fim onoraţi de oameni – nici de voi, nici de alţii. ⁷ Ca apostoli ai lui Cristos am fi putut fi o povară pentru voi, dar am fost blânzi cu voi, ca o mamă care-şi îngrijeşte copiii. ⁸ Astfel, datorită afecţiunii noastre pentru voi, am fost gata să împărtăşim cu voi nu doar Evanghelia lui Dumnezeu, ci şi vieţile noastre, pentru că ne-aţi devenit atât de dragi. ⁹ Vă amintiţi, fraţilor, de munca şi osteneala noastră, cum, în timp ce v-am predicat Evanghelia lui Dumnezeu, am lucrat zi şi noapte, ca să nu fim o povară pentru nici unul dintre voi. ¹⁰ Voi sunteţi martori – şi Dumnezeu de asemenea – că purtarea noastră faţă de voi, cei care credeţi, a fost sfântă, dreaptă şi fără pată. ¹¹ Aşa cum ştiţi, ne-am ocupat de fiecare dintre voi, ca un tată de copiii săi, ¹² încurajându-vă, îndemnându-vă şi insistând să trăiţi într-un mod vrednic de Dumnezeu, Care v-a chemat în Împărăţia^[f] şi slava Lui.

¹³ Noi, de asemenea, Îi mulţumim lui Dumnezeu neîncetat pentru că, atunci când aţi primit Cuvântul lui Dumnezeu, pe care l-aţi auzit de la noi, l-aţi primit nu ca pe un cuvânt al oamenilor, ci, aşa cum şi este de fapt, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează în voi, cei ce credeţi. ¹⁴ Voi, fraţilor, aţi urmat exemplul^[g] bisericilor lui Dumnezeu care sunt în Iudeea, şi care sunt în Cristos Isus, pentru că şi voi aţi suferit aceeaşi persecuţie din partea compatrioţilor voştri, pe care au suferit-o şi ele din partea iudeilor, ¹⁵ care L-au omorât pe Domnul Isus şi pe profeţi, iar pe noi ne-au persecutat. Iudeii aceştia nu sunt plăcuţi lui Dumnezeu şi sunt potrivnici tuturor oamenilor, ¹⁶ căci ne împiedică să le vorbim neamurilor pentru a fi mântuite. Astfel, ei întotdeauna umplu măsura păcatelor lor. Dar, în cele din urmă, i-a ajuns mânia lui Dumnezeu.^[h]

Dorinţa lui Pavel de a-i revedea pe tesaloniceni

¹⁷ Fraţilor, atunci când, pentru puţin timp, am fost despărţiţi de voi, – în persoană, dar nu cu inima –, am dorit cu şi mai mare ardoare să vă vedem. ¹⁸ Am vrut să venim la voi, – cel puţin eu, Pavel, am vrut din nou şi din nou –, dar Satan^[i] ne-a împiedicat. ¹⁹ Care este nădejdea sau bucuria, sau cununa cu care ne lăudăm înaintea Domnului nostru Isus, la venirea Lui? Oare nu voi? ²⁰ Într-adevăr, voi sunteţi gloria şi bucuria noastră!

3 De aceea, fiindcă n-am mai putut răbda, am hotărât să rămânem singuri în Atena ² şi l-am trimis pe Timotei, fratele nostru şi conlucrător cu noi pentru Dumnezeu, în răspândirea Evangheliei lui Cristos, ca să vă întărească şi să vă încurajeze în credinţa voastră, ³ pentru ca nimeni să nu se clatine în aceste necazuri. Căci ştiţi că la aceasta suntem destinaţi. ⁴ Când eram la voi v-am spus dinainte că urmează să fim asupriţi, aşa cum s-a şi întâmplat, după cum bine ştiţi. ⁵ De aceea, când n-am mai putut răbda, l-am trimis ca să afle despre credinţa voastră, ca nu cumva ispititorul să vă fi ispitit, şi osteneala noastră să fi fost în zadar.

⁶ Însă Timotei a venit chiar acum de la voi şi ne-a adus veşti bune despre credinţa şi dragostea voastră. Ne-a spus că întotdeauna vă amintiţi cu plăcere de noi şi că doriţi să ne vedeţi, aşa cum şi noi dorim să vă vedem. ⁷ De aceea, în toate strâmtorările şi necazurile noastre, am fost încurajaţi, fraţilor, cu privire la voi, datorită credinţei voastre. ⁸ Acum trăim într-adevăr, fiindcă voi rămâneţi fermi în Domnul. ⁹ Cum putem să-I mulţumim îndeajuns lui Dumnezeu cu privire la voi pentru toată bucuria pe care o simţim datorită vouă, înaintea Dumnezeului nostru? ¹⁰ Zi şi noapte ne rugăm cu ardoare să vă putem vedea din nou şi să aducem ceea ce lipseşte credinţei voastre.

¹¹ Fie ca Însuşi Dumnezeu, Tatăl nostru, şi Domnul nostru Isus să ne netezească calea spre voi! ¹² Domnul să facă să crească şi să se reverse dragostea voastră unii faţă de alţii şi faţă de toţi, aşa cum facem şi noi faţă de voi! ¹³ El să vă întărească inimile în sfinţenie, ca să fiţi fără pată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus cu toţi sfinţii Lui!

O viaţă plăcută lui Dumnezeu

4 În cele din urmă, fraţilor, fiindcă aţi primit învăţătură de la noi despre cum trebuie să umblaţi şi să-I fiţi plăcuţi lui Dumnezeu, aşa cum, de altfel, şi faceţi^[j], vă cerem şi vă îndemnăm în Domnul Isus să sporiţi tot mai mult în privinţa aceasta. ² Voi ştiţi ce porunci v-am dat, prin autoritatea Domnului Isus. ³ Voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră: să vă feriţi de desfrâu. ⁴ Fiecare dintre voi trebuie să ştie să-şi ţină vasul^[k] în sfinţenie şi cinste, ⁵ nu în patimi, ca păgânii, care nu-L cunosc pe Dumnezeu. ⁶ Nimeni să nu-l nedreptăţească pe fratele său şi nici să nu profite de el, pentru că Domnul îl va pedepsi pentru toate acestea, aşa cum v-am spus şi v-am avertizat. ⁷ Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci la sfinţenie; ⁸ de aceea, cel ce respinge aceste porunci nu respinge un om, ci pe Dumnezeu, Cel Care vă dă Duhul Sfânt.

⁹ Cu privire la dragostea frăţească, nu aveţi nevoie să vă scriem, pentru că voi înşivă aţi fost învăţaţi de Dumnezeu să vă iubiţi unii pe alţii. ¹⁰ Şi, într-adevăr, îi iubiţi pe toţi fraţii din întreaga Macedonie. Însă vă încurajăm, fraţilor, să sporiţi tot mai mult în privinţa aceasta. ¹¹ Daţi-vă toată silinţa să trăiţi liniştiţi, să vă vedeţi de-ale voastre şi să lucraţi cu mâinile voastre, aşa cum v-am poruncit, ¹² ca să trăiţi aşa cum se cuvine faţă de cei din afară şi să nu depindeţi de nimeni.

Venirea Domnului

¹³ Nu vrem să nu ştiţi, fraţilor, despre cei ce au adormit^[l], ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi care nu au nădejde. ¹⁴ Căci dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu îi va aduce împreună cu Isus pe cei ce au adormit în El.

¹⁵ Vă spunem prin Cuvântul Domnului că noi, cei vii, care vom fi rămas până la venirea Domnului, nicidecum nu o vom lua înaintea celor ce au adormit. ¹⁶ Căci Domnul Însuşi, la un strigăt de poruncă, la sunetul vocii arhanghelului şi la sunetul trâmbiţei lui Dumnezeu, Se va coborî din cer şi, mai întâi, vor învia cei morţi în Cristos, ¹⁷ apoi noi, cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi împreună cu ei în nori, ca să-L întâlnim pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi întotdeauna cu Domnul. ¹⁸ De aceea, încurajaţi-vă unii pe alţii cu aceste cuvinte.

5 Cât despre vremuri şi date, fraţilor, nu aveţi nevoie să vi se scrie, ² pentru că voi înşivă ştiţi bine că ziua Domnului va veni ca un hoţ noaptea. ³ Când vor spune: „Pace şi siguranţă!“, atunci un dezastru neaşteptat va veni asupra lor, ca durerile naşterii peste pântecele celei însărcinate şi nu vor putea nicicum să scape. ⁴ Însă voi, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, aşa încât ziua aceea să vă surprindă ca un hoţ. ⁵ Voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei. Noi nu suntem fii ai nopţii sau ai întunericului. ⁶ Aşadar, să nu mai dormim, cum fac alţii, ci să veghem şi să fim treji, ⁷ pentru că cei ce dorm, dorm noaptea, iar cei ce beau, beau noaptea. ⁸ Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne punem platoşa credinţei şi a dragostei şi să avem drept coif nădejdea mântuirii. ⁹ Căci Dumnezeu nu ne-a destinat pentru mânie, ci pentru a primi mântuirea, prin Domnul nostru Isus Cristos, ¹⁰ Care a murit pentru noi, pentru ca, fie că suntem treji, fie că dormim, să trăim împreună cu El. ¹¹ De aceea, încurajaţi-vă unii pe alţii şi întăriţi-vă unii pe alţii, aşa cum, de fapt, şi faceţi.

Instrucţiuni finale

¹² Vă cerem, fraţilor, să-i respectaţi^[m] pe cei ce se ostenesc între voi, care vă conduc în Domnul şi vă sfătuiesc. ¹³ Preţuiţi-i în dragoste, datorită lucrării lor! Trăiţi în pace între voi! ¹⁴ Vă încurajăm, fraţilor, să-i mustraţi pe cei leneşi^[n], să-i încurajaţi pe cei descurajaţi, să-i ajutaţi pe cei slabi, să aveţi răbdare cu toţi! ¹⁵ Aveţi grijă ca nimeni să nu întoarcă rău pentru rău, ci urmăriţi întotdeauna să faceţi binele, atât unul altuia, cât şi tuturor.

¹⁶ Bucuraţi-vă întotdeauna!

¹⁷ Rugaţi-vă neîncetat!

¹⁸ Mulţumiţi în orice împrejurări, pentru că aceasta este voia lui Dumnezeu, în Cristos Isus, pentru voi! ¹⁹ Nu stingeţi Duhul!

²⁰ Nu dispreţuiţi profeţiile, ²¹ ci cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun! ²² Feriţi-vă de orice rău!

²³ Însuşi Dumnezeul păcii să vă sfinţească în toate şi să vă păstreze întreaga fiinţă – duhul, sufletul şi trupul vostru – fără pată la venirea Domnului nostru Isus Cristos. ²⁴ Cel Care v-a chemat este credincios şi va face lucrul acesta.

²⁵ Fraţilor, rugaţi-vă şi pentru noi!

²⁶ Salutaţi-i pe toţi fraţii cu o sărutare sfântă! ²⁷ Vă cer înaintea Domnului ca această scrisoare să le fie citită tuturor fraţilor.

²⁸ Harul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu voi! (Amin)^[o].

1 Pavel, Silvanus^[a] şi Timotei, către biserica tesalonicenilor, care este în Dumnezeu, Tatăl nostru, şi în Domnul Isus Cristos: ² har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos!

Mulţumiri şi rugăciuni

³ Suntem datori să-I mulţumim întotdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fraţilor, cum se şi cuvine, întrucât credinţa voastră creşte foarte mult, şi dragostea voastră unii faţă de alţii sporeşte în fiecare dintre voi. ⁴ De aceea, noi înşine ne lăudăm cu voi în bisericile lui Dumnezeu, datorită răbdării şi credinţei voastre în toate persecuţiile şi necazurile pe care le înduraţi. ⁵ Aceasta este dovada faptului că judecata lui Dumnezeu este dreaptă, iar voi veţi fi consideraţi vrednici de Împărăţia lui Dumnezeu^[b], pentru care şi suferiţi. ⁶ Este drept din partea lui Dumnezeu să aducă suferinţă peste cei care vă fac să suferiţi ⁷ şi să-i învioreze pe cei care suferă, – atât pe voi, cât şi pe noi –, atunci când Se va arăta din cer Domnul Isus cu îngerii Lui puternici, ⁸ într-o flacără de foc, pentru a-i pedepsi pe cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu şi pe cei care nu ascultă de Evanghelia^[c] Domnului nostru Isus. ⁹ Ei vor suferi pedeapsa distrugerii veşnice şi vor fi despărţiţi de prezenţa Domnului şi de slava puterii Lui, ¹⁰ în ziua aceea, când El va veni să fie proslăvit de către sfinţii Săi şi admirat de către toţi cei ce au crezut; căci mărturia noastră faţă de voi a fost crezută. ¹¹ Tocmai de aceea ne rugăm întotdeauna pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă facă vrednici de chemarea Sa şi, prin puterea Lui, să împlinească orice dorinţă bună a voastră şi orice lucrare pornită din credinţă, ¹² astfel încât Numele Domnului nostru Isus să fie proslăvit în voi, iar voi în El, după harul Dumnezeului nostru şi al Domnului Isus Cristos^[d].

Omul fărădelegii

2 În ce priveşte venirea Domnului nostru Isus Cristos şi întâlnirea noastră cu El, vă cerem, fraţilor, ² să nu vă lăsaţi clătinaţi sau tulburaţi aşa de repede în mintea voastră de vreun duh sau de vreo afirmaţie sau de vreo scrisoare ca venind din partea noastră, care spune că ziua Domnului a şi venit. ³ Nimeni să nu vă înşele în nici un fel, pentru că acea zi nu va veni înainte să vină apostazia^[e] şi înainte să fie descoperit omul fărădelegii^[f], fiul distrugerii, ⁴ cel care se opune şi se înalţă pe sine deasupra oricărui aşa-zis dumnezeu sau obiect al închinării. El se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, declarându-se pe sine însuşi Dumnezeu^[g]. ⁵ Nu vă amintiţi că v-am spus aceste lucruri când eram cu voi? ⁶ Voi ştiţi ce-l împiedică să fie descoperit acum, înainte de vremea lui. ⁷ Căci taina fărădelegii lucrează deja; trebuie doar ca cel care-l împiedică acum să fie dat la o parte. ⁸ Şi atunci va fi descoperit cel fără de lege, pe care Domnul Isus îl va omorî cu suflarea gurii Sale şi-l va distruge când Se va arăta la venirea Sa. ⁹ Venirea celui fără de lege va fi în conformitate cu lucrarea lui Satan^[h], cu tot felul de puteri, semne şi miracole mincinoase ¹⁰ şi cu orice fel de înşelăciune a fărădelegii pentru cei ce pier, având în vedere că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi. ¹¹ De aceea Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, pentru ca ei să creadă minciuna, ¹² aşa încât toţi cei care n-au crezut adevărul, ci şi-au găsit plăcerea în nedreptate, să fie condamnaţi.

Rămâneţi fermi!

¹³ Însă noi Îi mulţumim întotdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fraţi iubiţi de Domnul, pentru că Dumnezeu v-a ales ca prim rod pentru mântuire^[i], prin lucrarea de sfinţire a Duhului şi prin credinţa în adevăr. ¹⁴ La aceasta v-a chemat El prin Evanghelia pe care v-am vestit-o, astfel încât să aveţi parte de slava Domnului nostru Isus Cristos. ¹⁵ Aşadar, fraţilor, rămâneţi fermi şi păstraţi tradiţiile în care aţi fost învăţaţi, fie prin cuvânt, fie prin scrisoarea noastră. ¹⁶ Însuşi Domnul nostru Isus Cristos şi Dumnezeu, Tatăl nostru, Care ne-a iubit şi Care ne-a dat, prin harul Său, o încurajare veşnică şi o nădejde bună, ¹⁷ să vă încurajeze inimile şi să vă întărească în orice faptă şi cuvânt bun!

Rugaţi-vă pentru noi!

3 În cele din urmă, fraţilor, rugaţi-vă pentru noi, ca să se răspândească repede Cuvântul Domnului şi să fie onorat, aşa cum este între voi, ² şi să fim izbăviţi de oamenii neascultători şi răi, căci nu toţi au credinţă. ³ Însă Domnul este credincios, El vă va întări şi vă va păzi de cel rău. ⁴ Avem încredere în Domnul că faceţi, şi veţi continua să faceţi, lucrurile pe care vi le-am poruncit. ⁵ Domnul să vă îndrepte inimile către dragostea lui Dumnezeu şi răbdarea lui Cristos!

Împotriva leneviei

⁶ Vă poruncim, fraţilor, în Numele Domnului nostru Isus Cristos, să vă îndepărtaţi de orice frate care trăieşte în lenevie şi nu după tradiţia pe care aţi^[j] primit-o de la noi! ⁷ Voi înşivă ştiţi că trebuie să urmaţi exemplul nostru; noi n-am fost leneşi când am fost la voi, ⁸ n-am mâncat pâinea nimănui fără s-o plătim, ci, cu trudă şi muncă grea, am lucrat zi şi noapte, ca să nu fim o povară pentru nici unul dintre voi. ⁹ Şi aceasta nu pentru că n-am avea acest drept, ci ca să fim un exemplu pe care să-l urmaţi. ¹⁰ Atunci când eram la voi v-am dat această poruncă: „Cine nu vrea să lucreze, nici să nu mănânce.“ ¹¹ Auzim însă că unii dintre voi trăiesc în lenevie; ei nu lucrează nimic şi sunt sâcâitori. ¹² Unor astfel de oameni le poruncim şi îi încurajăm în Domnul Isus Cristos să-şi mănânce pâinea, lucrând în linişte. ¹³ Însă voi, fraţilor, să nu obosiţi făcând binele! ¹⁴ Dacă cineva nu ascultă cuvântul nostru din această scrisoare, fiţi atenţi să nu aveţi nimic de-a face cu el, astfel încât să se simtă ruşinat. ¹⁵ Să nu-l priviţi ca pe un duşman, ci sfătuiţi-l ca pe un frate.

Cuvinte de încheiere

¹⁶ Însuşi Domnul păcii să vă dea pace întotdeauna şi în orice fel. Domnul să fie cu voi toţi!

¹⁷ Eu, Pavel, scriu această salutare cu mâna mea – acesta este semnul în fiecare dintre scrisorile mele. ¹⁸ Harul Domnului Isus Cristos să fie cu voi toţi! (Amin.)^[k]