Chronological
Responsabilitatea morală este individuală
18 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 2 „De ce continuaţi să folosiţi această zicală în ţara lui Israel, şi anume:
«Părinţii au mâncat struguri acri,
şi copiilor li s-au strepezit dinţii»?
3 Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că nu veţi mai folosi această zicală în Israel! 4 Iată că toate sufletele sunt ale Mele. Atât sufletul tatălui, cât şi sufletul fiului sunt ale Mele. Sufletul care păcătuieşte, acela va muri!
5 Omul care este drept, care face judecată şi dreptate, 6 care nu mănâncă pe munţi[a], nu-şi ridică ochii spre idolii Casei lui Israel, nu o necinsteşte pe soţia semenului său şi nu se apropie de o femeie în timpul necurăţiei ei, 7 care nu asupreşte pe nimeni, dă înapoi datornicului garanţia, nu comite jaf, dă din pâinea lui celui flămând şi îl îmbracă cu o haină pe cel gol, 8 care nu împrumută cu dobândă şi nu ia camătă de la nimeni, care îşi fereşte mâna de nelegiuire şi judecă după adevăr între om şi om, 9 care urmează hotărârile Mele şi păzeşte rânduielile Mele, lucrând cu credincioşie, un astfel de om drept în mod sigur va trăi, zice Stăpânul Domn.
10 Dacă unui astfel de om i se naşte un fiu violent, care varsă sânge sau face oricare din lucrurile acestea 11 şi nu face nici unul din lucrurile bune,
ci mănâncă pe munţi, o necinsteşte pe soţia semenului său, 12 îl asupreşte pe cel sărac şi pe cel nevoiaş, comite jaf, nu dă înapoi garanţia, îşi ridică ochii spre idoli, săvârşeşte urâciuni, 13 dă împrumut cu dobândă şi ia camătă,
oare va trăi un asemenea om? Nu, nu va trăi! Pentru că a săvârşit toate aceste urâciuni, va muri cu siguranţă, iar sângele lui va cădea asupra capului său.
14 Dar să zicem că şi lui i se naşte un fiu. Acesta vede toate păcatele pe care le săvârşeşte tatăl său, dar, deşi le vede, totuşi nu le face.
15 El nu mănâncă pe munţi, nu-şi ridică ochii spre idolii Casei lui Israel, nu o necinsteşte pe soţia semenului său, 16 nu asupreşte pe nimeni, nu reţine garanţia, nu comite jaf, dă din pâinea lui celui flămând şi îl îmbracă cu o haină pe cel gol. 17 El îşi fereşte mâna de nelegiuire[b], nu ia dobândă de pe împrumuturi, împlineşte rânduielile Mele şi umblă după hotărârile Mele.
Un astfel de om nu va muri din cauza nelegiuirii tatălui său, ci, în mod sigur, va trăi! 18 Dar tatăl său, care s-a îndeletnicit cu asuprirea, care l-a tâlhărit pe fratele său şi care a făcut ce nu este bine în poporul său, omul acela va muri din cauza nelegiuirii sale.
19 Voi însă ziceţi: «De ce să nu fie responsabil şi fiul de nelegiuirea tatălui său?» Pentru că fiul a făcut judecată şi dreptate şi pentru că a păzit toate hotărârile Mele şi le-a împlinit! De aceea, în mod sigur el va trăi! 20 Sufletul care păcătuieşte, acela va muri! Fiul nu va fi responsabil de nelegiuirea tatălui şi nici tatăl de nelegiuirea fiului. După cum dreptatea celui drept îi va fi de folos doar lui, tot aşa răutatea celui rău se va răsfrânge doar asupra lui.
21 Dar dacă cel rău se întoarce de la toate păcatele pe care le-a săvârşit, păzeşte toate hotărârile Mele şi face judecată şi dreptate, în mod sigur el va trăi şi nu va muri. 22 Toate fărădelegile pe care le-a săvârşit nu i se vor mai aminti! El va trăi din pricina dreptăţii pe care a înfăptuit-o. 23 Doresc Eu moartea celui rău? zice Stăpânul Domn. Oare nu doresc mai degrabă ca el să se întoarcă de pe căile lui şi să trăiască?
24 Tot astfel, dacă cel drept se întoarce de la dreptatea lui şi săvârşeşte nedreptate, asemenea tuturor urâciunilor săvârşite de cel rău, va trăi el oare? Toată dreptatea pe care a înfăptuit-o nu i se va mai aminti. Din cauza necredincioşiei de care a dat dovadă şi din cauza păcatelor pe care le-a săvârşit, el va muri.
25 Totuşi, voi ziceţi: «Calea Stăpânului nu este dreaptă!» Ascultă, casă a lui Israel! Calea Mea nu este dreaptă? Oare nu căile voastre sunt cele nedrepte? 26 Dacă cel drept se întoarce de la dreptatea lui şi săvârşeşte nedreptate, el va muri din pricina aceasta; va muri din pricina nedreptăţii pe care a săvârşit-o.
27 Tot astfel, dacă cel rău se întoarce de la răutatea în care trăieşte şi face judecată şi dreptate, îşi va salva viaţa. 28 Dacă îşi vede starea şi se întoarce de la toate nelegiuirile pe care le-a săvârşit, va trăi cu siguranţă şi nu va muri.
29 Voi însă, cei din Casa lui Israel, spuneţi: «Calea Stăpânului nu este dreaptă!» Calea Mea nu este dreaptă, casă a lui Israel? Oare nu căile voastre sunt cele nedrepte? 30 De aceea vă voi judeca pe fiecare după umbletele voastre, casă a lui Israel, zice Stăpânul Domn. Pocăiţi-vă şi întoarceţi-vă de la toate fărădelegile voastre, pentru ca nelegiuirea să nu vă mai fie o pricină de poticnire! 31 Aruncaţi de la voi toate fărădelegile pe care le-aţi săvârşit şi faceţi-vă rost de o inimă nouă şi de un duh nou! Pentru ce vrei să mori, casă a lui Israel? 32 Căci Eu nu doresc moartea celui ce moare, zice Stăpânul Domn. Întoarceţi-vă deci şi veţi trăi!“
Bocet pentru prinţii lui Israel
19 Iar tu înalţă un cântec de jale despre prinţii lui Israel! 2 Spune:
„Ce era mama ta? Era o leoaică
printre lei!
Ea stătea întinsă în mijlocul leilor tineri,
crescându-şi puii.
3 L-a crescut pe unul din puii ei
şi acesta a devenit un leu tânăr.
El s-a obişnuit să sfâşie prada
şi a ajuns să mănânce oameni.
4 Când au auzit neamurile despre el,
l-au prins în groapa lor
şi l-au dus în lanţuri
în ţara Egiptului.
5 Când şi-a văzut aşteptarea neîmplinită
şi speranţa spulberată,
leoaica l-a luat pe un alt pui de-al ei
şi l-a pus leu conducător.
6 El a umblat printre lei
până a devenit un leu tânăr.
A învăţat să sfâşie prada
şi a ajuns să mănânce oameni.
7 Dădea buzna în fortăreţele[c] oamenilor
şi le devasta cetăţile.
Ţara, cu tot ce cuprindea ea,
era îngrozită la auzul răgetului său.
8 Atunci neamurile din provinciile vecine
s-au îndreptat împotriva lui,
şi-au aruncat plasa asupra lui
şi el a fost prins în groapa lor.
9 L-au pus într-o cuşcă, în lanţuri,
l-au dus la împăratul Babilonului
şi l-au aşezat în temniţă,
ca să nu i se mai audă glasul
pe munţii lui Israel.
10 Mama ta era ca o viţă în via ta,[d]
plantată lângă ape.
Datorită belşugului de apă,
ea era roditoare şi plină de mlădiţe.
11 Mlădiţele ei erau aşa de tari,
încât se puteau face din ele sceptre domneşti.
Ea se înălţa
prin frunzişul stufos,
şi se făcea observată prin înălţimea ei
şi prin mulţimea mlădiţelor ei.
12 Dar a fost smulsă cu furie
şi aruncată la pământ.
Vântul de răsărit a făcut-o să se ofilească,
roadele i-au fost zdrobite,
iar mlădiţele ei cele tari s-au uscat
şi au fost arse de foc.
13 Acum ea este plantată în pustie,
într-un pământ uscat şi secetos.
14 Din butucul ei a ieşit un foc,
care i-a mistuit roadele.
Şi astfel nu a mai rămas în ea nici o mlădiţă tare,
care să fie bună pentru un sceptru domnesc.
Acesta este un cântec de jale; să fie cântat ca un cântec de jale.“
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.