Beginning

Cuvântul a devenit trup

1 La început era Cuvântul^[a], şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. ² El era la început cu Dumnezeu. ³ Toate au fost făcute prin El şi nici un lucru care a fost făcut n-a fost făcut fără El. ⁴ În El era viaţa^[b], şi viaţa era lumina oamenilor.^{[c] 5} Lumina luminează în întuneric şi întunericul n-a învins-o^[d].

⁶ Era un om trimis de Dumnezeu, al cărui nume era Ioan. ⁷ El a venit ca martor ca să depună mărturie despre Lumină, pentru ca toţi să creadă prin el. ⁸ Nu el era Lumina, ci el a venit ca să depună mărturie despre Lumină. ⁹ Lumina adevărată, Care îl luminează pe orice om, venea în lume.^{[e] 10} El era în lume şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. ¹¹ A venit la ceea ce era a Lui, dar ai Săi nu L-au primit. ¹² Însă tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul^[f] să devină copii ai lui Dumnezeu, ¹³ născuţi nu din sânge^[g], nici din voia firii, nici din voia vreunui om,^[h] ci din Dumnezeu.

¹⁴ Şi Cuvântul a devenit trup şi a locuit^[i] printre noi, iar noi am privit slava Lui, o slavă ca a Singurului născut din Tatăl^[j], plin de har şi de adevăr.

¹⁵ Ioan depunea mărturie despre El şi striga: „Acesta este Cel despre Care spuneam: «Cel Ce vine după mine este înaintea mea, pentru că era înainte de mine!»“ ¹⁶ Fiindcă noi toţi am primit din plinătatea Lui şi^[k] har după har. ¹⁷ Căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Cristos. ¹⁸ Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu. Singurul născut, El Însuşi Dumnezeu^[l], Cel Care este în sânul^[m] Tatălui, El L-a făcut cunoscut.

Mărturia lui Ioan Botezătorul

¹⁹ Iată mărturia lui Ioan când iudeii din Ierusalim au trimis (la el)^[n] nişte preoţi şi leviţi ca să-l întrebe:

– Tu cine eşti?

²⁰ El a mărturisit; n-a refuzat să răspundă, ci a mărturisit:

– Nu eu sunt Cristosul^[o]!

²¹ Ei l-au întrebat:

– Atunci cine eşti? Eşti Ilie?

– Nu sunt! a răspuns el.

– Eşti Profetul^[p]?

– Nu! a răspuns el.

²² Atunci i-au zis:

– Dar cine eşti? – ca să le dăm un răspuns celor ce ne-au trimis! Ce spui tu despre tine însuţi?

²³ El a zis:

aşa cum a spus profetul Isaia^[q].

²⁴ Ei fuseseră trimişi de către farisei^[r], ²⁵ aşa că l-au întrebat:

– Atunci, dacă nu eşti nici Cristosul, nici Ilie, nici Profetul, de ce botezi?

²⁶ Ioan le-a răspuns:

– Eu botez cu^[s] apă, dar în mijlocul vostru stă Unul pe Care voi nu-L cunoaşteţi, ²⁷ Cel Ce vine după mine, Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua sandalei!“

²⁸ Acestea s-au întâmplat în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.

Isus, Mielul lui Dumnezeu

²⁹ În ziua următoare, Ioan L-a văzut pe Isus venind la el şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Care îndepărtează păcatul lumii! ³⁰ El este Cel despre Care spuneam: «După mine vine un om Care este înaintea mea, pentru că era înainte de mine. ³¹ Nici eu nu-L cunoşteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă, ca El să fie făcut cunoscut Israelului.»“ ³² Ioan a depus următoarea mărturie: „L-am văzut pe Duhul coborând din cer ca un porumbel şi rămânând peste El. ³³ Nici eu nu-L cunoşteam, dar Cel Ce m-a trimis să botez cu apă mi-a zis: «Cel peste Care vei vedea Duhul coborând şi rămânând, Acela este Cel Care botează cu Duhul Sfânt!» ³⁴ Iar eu am văzut şi am depus mărturie că Acesta este Fiul lui Dumnezeu^[t].“

Primii ucenici

³⁵ În ziua următoare, Ioan stătea iarăşi cu doi dintre ucenicii lui ³⁶ şi, văzându-L pe Isus trecând, a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu!“ ³⁷ Cei doi ucenici ai lui au auzit ce a spus şi L-au urmat pe Isus. ³⁸ Isus S-a întors şi, văzând că aceştia Îl urmează, i-a întrebat:

– Ce căutaţi?

Ei I-au răspuns:

– Rabbi^[u] – care tradus, înseamnă „Învăţătorule“ – unde stai?

³⁹ El le-a zis:

– Veniţi şi veţi vedea!

Ei s-au dus şi au văzut unde stătea; şi în ziua aceea au rămas cu El. Era cam pe la ceasul al zecelea^[v]. ⁴⁰ Unul din cei doi, care auziseră cuvintele lui Ioan şi-L urmaseră pe Isus, era Andrei, fratele lui Simon Petru. ⁴¹ El l-a găsit mai întâi pe fratele său, Simon, şi i-a zis: „Noi L-am găsit pe Mesia!“ – care este tradus „Cristos“. ⁴² Şi l-a dus la Isus. Când l-a văzut, Isus i-a zis: „Tu eşti Simon, fiul lui Ioan^[w]; tu vei fi numit «Chifa»“ – care este tradus „Petru“^[x].

⁴³ A doua zi Isus a vrut să se ducă în Galileea. L-a găsit pe Filip şi i-a zis: „Urmează-Mă!“ ⁴⁴ Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei şi a lui Petru.

⁴⁵ Filip l-a găsit pe Natanael^[y] şi i-a zis:

– Noi L-am găsit pe Cel despre Care a scris Moise în Lege, precum şi profeţii, pe Isus, fiul lui Iosif din Nazaret!

⁴⁶ Natanael i-a zis:

– Poate ieşi ceva bun din Nazaret?!

Filip i-a răspuns:

– Vino şi vezi!

⁴⁷ Isus l-a văzut pe Natanael venind la El şi a zis despre el: „Iată, într-adevăr, un israelit în care nu este viclenie!“

⁴⁸ Natanael L-a întrebat:

– De unde mă cunoşti?

Isus i-a răspuns:

– Te-am văzut când stăteai sub smochin^[z], înainte ca Filip să te cheme.

⁴⁹ Natanael a zis:

– Rabbi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Împăratul lui Israel!^[aa]

⁵⁰ Isus i-a răspuns:

– Crezi pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin? Vei vedea lucruri mai mari decât acestea! ⁵¹ Apoi i-a zis:

– Adevărat, adevărat vă spun că veţi vedea cerul deschis şi pe îngerii lui Dumnezeu înălţându-se şi coborându-se peste Fiul Omului^[ab]!

Apa preschimbată în vin

2 A treia zi a fost o nuntă în Cana Galileii. Mama lui Isus era acolo. ² La nuntă au fost invitaţi şi Isus cu ucenicii Săi. ³ Când s-a terminat vinul, mama lui Isus I-a zis:

– Nu mai au vin!

⁴ Isus i-a răspuns:

– Femeie^[ac], ce am Eu de-a face cu tine?^[ad] Nu mi-a sosit încă ceasul!

⁵ Mama Lui le-a zis slujitorilor: „Faceţi orice vă va spune!“ ⁶ Erau acolo şase vase de piatră, puse după obiceiul de curăţire al iudeilor, în fiecare încăpând două sau trei măsuri^[ae]. ⁷ Isus le-a zis: „Umpleţi vasele cu apă!“ Şi ei le-au umplut până sus. ⁸ El le-a mai zis: „Acum scoateţi din ele şi duceţi-i mai-marelui ospăţului!“ Şi ei i-au dus. ⁹ Mai-marele ospăţului a gustat apa care fusese făcută vin – el nu ştia de unde este, însă slujitorii care scoseseră apa ştiau – l-a chemat pe mire şi i-a zis: ¹⁰ „Orice om pune la masă mai întâi vinul cel bun, iar după ce oaspeţii au băut mult, îl pune pe cel mai puţin bun. Tu însă ai ţinut vinul cel bun până acum!“

¹¹ Isus a făcut acest început al semnelor^[af] Lui în Cana Galileii şi Şi-a arătat slava, iar ucenicii Lui au crezut în El.

Isus curăţă Templul

¹² După aceea S-a coborât la Capernaum împreună cu mama, fraţii şi ucenicii Lui, şi acolo n-au rămas decât câteva zile.

¹³ Paştele iudeilor era aproape şi Isus S-a suit la Ierusalim. ¹⁴ I-a găsit în Templu^[ag] pe cei care vindeau boi, oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani^[ah] stând la mesele lor. ¹⁵ A făcut un bici din frânghii şi i-a scos pe toţi afară din Templu, împreună cu oile şi boii lor. A împrăştiat monedele schimbătorilor de bani şi le-a răsturnat mesele, ¹⁶ iar celor ce vindeau porumbei le-a zis: „Ridicaţi acestea de aici! Nu faceţi din Casa Tatălui Meu o casă de negoţ!“ ¹⁷ Ucenicii Lui şi-au adus aminte că este scris: „Râvna pentru Casa Ta Mă mistuie!“^{[ai] 18} Atunci iudeii I-au zis:

– Prin ce semn ne arăţi că ai dreptul să faci acestea?

¹⁹ Isus le-a răspuns:

– Dărâmaţi acest Templu, şi în trei zile îl voi ridica!

²⁰ Iudeii I-au zis:

– Au trebuit patruzeci şi şase de ani ca să fie construit Templul^[aj] acesta, şi Tu-l vei ridica în trei zile?!

²¹ El însă vorbea despre Templul trupului Său. ²² Atunci când El a fost înviat dintre cei morţi, ucenicii Lui şi-au amintit că spusese aceste vorbe şi au crezut Scripturile şi cuvântul pe care-l spusese Isus.

²³ Pe când Isus era în Ierusalim, în timpul Sărbătorii Paştelui, mulţi au crezut în Numele Lui, văzând semnele pe care le făcea. ²⁴ Dar Isus nu se încredea în ei, pentru că îi cunoştea pe toţi ²⁵ şi nu avea nevoie ca cineva să facă mărturisiri despre vreun om, fiindcă El Însuşi ştia ce era în om.