Beginning
Cartea genealogiei lui Isus Cristos
1 Cartea genealogiei lui Isus Cristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.
2 Lui Avraam i s-a născut Isaac,
lui Isaac i s-a născut Iacov,
lui Iacov i s-au născut Iuda şi fraţii acestuia,
3 lui Iuda i s-au născut Pereţ şi Zerah, mama lor fiind Tamar,
lui Pereţ i s-a născut Heţron,
lui Heţron i s-a născut Ram,
4 lui Ram i s-a născut Aminadab,
lui Aminadab i s-a născut Nahşon,
lui Nahşon i s-a născut Salmon,
5 lui Salmon i s-a născut Boaz, mama acestuia fiind Rahab,
lui Boaz i s-a născut Obed, mama acestuia fiind Rut,
lui Obed i s-a născut Işai, 6 iar lui Işai i s-a născut regele David.
Lui David i s-a născut Solomon, a cărui mamă fusese înainte soţia lui Urie,
7 lui Solomon i s-a născut Roboam,
lui Roboam i s-a născut Abia,
lui Abia i s-a născut Asa,
8 lui Asa i s-a născut Iehoşafat,
lui Iehoşafat i s-a născut Iehoram,
lui Iehoram i s-a născut Uzia,
9 lui Uzia i s-a născut Iotam,
lui Iotam i s-a născut Ahaz,
lui Ahaz i s-a născut Ezechia,
10 lui Ezechia i s-a născut Manase,
lui Manase i s-a născut Amon,
lui Amon i s-a născut Iosia,
11 iar lui Iosia i s-a născut Iehonia şi fraţii acestuia, pe vremea exilului în Babilon.
12 După exilul în Babilon,
lui Iehonia i s-a născut Şealtiel,
lui Şealtiel i s-a născut Zerub-Babel,
13 lui Zerub-Babel i s-a născut Abiud,
lui Abiud i s-a născut Eliachim,
lui Eliachim i s-a născut Azor,
14 lui Azor i s-a născut Ţadok,
lui Ţadok i s-a născut Achim,
lui Achim i s-a născut Eliud,
15 lui Eliud i s-a născut Elazar,
lui Elazar i s-a născut Mattan,
lui Mattan i s-a născut Iacov,
16 iar lui Iacov i s-a născut Iosif, soţul Mariei, din care s-a născut Isus, Cel Care este numit Cristos[a].
17 Aşadar, de la Avraam până la David sunt în total paisprezece generaţii, de la David până la exilul în Babilon sunt paisprezece generaţii, iar de la exilul în Babilon până la Cristos sunt paisprezece generaţii.[b]
Naşterea lui Isus Cristos
18 Iată însă cum a avut loc naşterea lui Isus Cristos: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif, dar înainte ca ei să locuiască împreună, ea a rămas însărcinată de la Duhul Sfânt. 19 Iosif însă, soţul ei, era un om drept şi nu voia s-o facă de ruşine înaintea lumii. De aceea el şi-a propus s-o părăsească pe ascuns[c].
20 Dar în timp ce se gândea el la aceste lucruri, iată că un înger al Domnului i s-a arătat în vis şi i-a zis: „Iosif, fiu al lui David, nu te teme s-o iei pe Maria de soţie, căci ce s-a conceput în ea este de la Duhul Sfânt! 21 Ea va naşte un Fiu, Căruia Îi vei pune numele Isus[d], pentru că El Îşi va mântui poporul de păcatele lui!“
22 Toate acestea s-au întâmplat ca să se împlinească ceea ce a spus Domnul prin profetul care zice: 23 „Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi Îi vor pune numele Emanuel“[e], nume care, tradus, înseamnă „Dumnezeu este cu noi“.
24 Când s-a trezit din somn, Iosif a făcut aşa cum i-a poruncit îngerul Domnului. A luat-o pe Maria de soţie, 25 dar n-a cunoscut-o până când ea nu a dat naştere unui Fiu. Iar el I-a pus numele Isus.
Vizita magilor
2 După ce s-a născut Isus în Betleemul Iudeii, în zilele regelui Irod[f], iată că nişte magi din Răsărit[g] au venit la Ierusalim 2 şi au întrebat: „Unde este Împăratul Care li s-a născut de curând iudeilor? Căci I-am văzut steaua în Răsărit[h] şi am venit să ne închinăm Lui!“
3 Regele Irod s-a tulburat auzind acest lucru şi, împreună cu el, s-a tulburat tot Ierusalimul. 4 El i-a adunat pe toţi preoţii conducători şi pe toţi cărturarii[i] poporului şi i-a întrebat unde urma să se nască Cristosul. 5 Ei i-au răspuns: „În Betleemul Iudeii, căci iată ce a fost scris prin profetul care zice:
6 «Dar tu, Betleeme, ţinut al lui Iuda,
nu eşti nicidecum cel mai neînsemnat dintre conducătorii lui Iuda,
căci din tine va ieşi un Conducător
Care va păstori poporul Meu, Israel!»“[j]
7 Atunci Irod i-a chemat în ascuns pe magi şi a aflat de la ei vremea când apăruse steaua. 8 Apoi i-a trimis la Betleem, spunându-le: „Duceţi-vă şi cercetaţi cu atenţie despre Copil, iar când Îl veţi găsi, anunţaţi-mă şi pe mine, ca să vin şi eu să mă închin Lui!“
9 După ce l-au ascultat pe rege, magii au plecat. Şi iată că steaua pe care o văzuseră în Răsărit[k] a mers înaintea lor până când a ajuns şi s-a oprit deasupra locului unde era Copilul. 10 Ei s-au bucurat nespus de mult la vederea stelei. 11 Când au intrat în casă şi L-au văzut pe Copil împreună cu Maria, mama Lui, s-au prosternat închinându-se înaintea Lui, şi-au deschis cuferele cu comori şi I-au oferit daruri: aur, tămâie şi smirnă. 12 Apoi, fiind înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu se mai întoarcă pe la Irod, au pornit înapoi spre ţara lor, pe un alt drum.
Fuga în Egipt
13 După ce au plecat ei, un înger al Domnului i s-a arătat în vis lui Iosif şi i-a zis: „Scoală-te, ia Copilul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt! Să rămâi acolo până când îţi voi spune eu, căci Irod va căuta Copilul ca să-L omoare!“
14 Iosif s-a sculat, a luat Copilul şi pe mama Lui şi a plecat în timpul nopţii în Egipt, 15 unde a rămas până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ceea ce a spus Domnul prin profetul care zice: „L-am chemat pe Fiul Meu din Egipt“[l].
16 Irod s-a înfuriat foarte tare când a văzut că a fost înşelat de magi şi a trimis să fie ucişi toţi băieţii care erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui, de la vârsta de doi ani în jos, potrivit cu perioada pe care o aflase de la magi. 17 Atunci s-a împlinit ceea ce a fost spus prin profetul Ieremia, care zice:
18 „Un ţipăt a fost auzit în Rama,
plânset şi bocet mult:
Rahela îşi plânge copiii
şi nu vrea să fie mângâiată, căci ei nu mai sunt“[m].
Întoarcerea în Nazaret
19 După ce a murit Irod, un înger al Domnului i s-a arătat în vis lui Iosif, în Egipt, 20 şi i-a zis: „Scoală-te, ia Copilul şi pe mama Lui şi du-te în ţara lui Israel, căci cei ce căutau să ia viaţa Copilului au murit!” 21 Iosif s-a sculat, a luat Copilul şi pe mama Lui şi a venit în Israel. 22 Dar când a auzit că în Iudeea domnea Arhelau[n] în locul tatălui său Irod, Iosif s-a temut să se ducă acolo şi, fiind înştiinţat de Dumnezeu în vis, a plecat în ţinuturile Galileii. 23 S-a dus acolo şi a locuit într-o cetate numită Nazaret, ca să se împlinească ce a fost spus prin profeţi, şi anume că El va fi numit nazarinean[o].
Lucrarea lui Ioan Botezătorul
3 În acele zile, Ioan Botezătorul a venit în pustia Iudeii şi a început să predice. 2 El spunea: „Pocăiţi-vă, pentru că Împărăţia Cerurilor[p] este aproape!“ 3 El este acela despre care s-a vorbit prin profetul Isaia care zice:
„Un glas strigă în pustie:
«Pregătiţi calea Domnului,
neteziţi-I cărările!»“[q]
4 Ioan purta o haină din păr de cămilă, iar în jurul mijlocului avea un brâu de piele. Hrana lui erau lăcustele şi mierea sălbatică.
5 Cei din Ierusalim, din toată Iudeea şi din toată regiunea Iordanului au început să vină la el 6 şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan.
7 Dar când a văzut că mulţi farisei[r] şi saduchei[s] vin la botezul lui, Ioan le-a zis: „Pui de vipere, cine v-a arătat cum să fugiţi de pedeapsa care vine?! 8 Faceţi roade vrednice de pocăinţă! 9 Să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: «Îl avem ca tată pe Avraam!», căci vă spun că Dumnezeu poate să-i ridice lui Avraam copii chiar şi din pietrele acestea! 10 Toporul este pus deja la rădăcina copacilor! Prin urmare, orice pom care nu face roade bune este tăiat şi aruncat în foc. 11 Eu vă botez cu[t] apă spre pocăinţă, dar după Mine vine Cel Ce este mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să-I duc sandalele! El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc. 12 El Îşi are în mână furca de treierat; Îşi va curăţi aria de treierat şi Îşi va strânge grâul în hambar; pleava însă o va arde într-un foc care nu se stinge“.
Botezul lui Isus
13 Atunci Isus a venit din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el. 14 Însă Ioan încerca să-L oprească spunând:
– Eu am nevoie să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?
15 Isus i-a răspuns:
– Lasă să fie aşa acum, căci se cuvine să împlinim tot ce este drept.
Atunci Ioan a încuviinţat. 16 Imediat după ce a fost botezat, Isus a ieşit din apă. Şi iată că cerurile (Îi)[u] erau deschise şi L-a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborând ca un porumbel şi venind peste El[v]. 17 Şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit în Care-Mi găsesc plăcerea!“[w]
Ispitirile lui Isus
4 Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul[x]. 2 Isus a postit timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi[y] şi apoi a flămânzit. 3 Atunci ispititorul s-a apropiat de El şi I-a zis:
– Dacă[z] eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca aceste pietre să devină pâini!
4 Însă Isus i-a răspuns:
– Este scris:
„Omul nu trăieşte numai cu pâine,
ci cu orice cuvânt
care iese din gura lui Dumnezeu“[aa].
5 Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus să stea pe streaşina Templului 6 şi I-a zis:
– Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, căci este scris:
„El le va porunci îngerilor Săi cu privire la Tine“
şi
„Ei Te vor purta pe braţele lor,
ca nu cumva să-Ţi loveşti piciorul de vreo piatră!“[ab]
7 Isus i-a răspuns:
– De asemenea este scris: „Să nu-L ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău!“[ac]
8 Diavolul L-a mai dus pe un munte foarte înalt şi I-a arătat toate regatele lumii şi splendoarea lor. 9 Apoi I-a zis:
– Toate acestea Ţi le voi da Ţie dacă te vei prosterna şi mi te vei închina.
10 Atunci Isus i-a răspuns:
– Pleacă, Satan, căci este scris:
„Domnului, Dumnezeul tău, să te închini
şi numai Lui să-I slujeşti!“[ad]
11 Atunci diavolul a plecat de la El. Şi iată că nişte îngeri au venit să-I slujească.
Începutul lucrării lui Isus în Galileea
12 Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galileea. 13 A părăsit Nazaretul şi S-a dus să locuiască în Capernaum, lângă mare[ae], în ţinutul lui Zabulon şi al lui Neftali, 14 ca să se împlinească ce a fost spus prin profetul Isaia, care zice:
15 „Ţinut al lui Zabulon şi ţinut al lui Neftali,
calea spre mare[af], dincolo de Iordan,
Galileea neamurilor!
16 Poporul care locuia în întuneric
a văzut o mare lumină!
Peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii
a răsărit o lumină!“[ag]
17 De atunci încolo, Isus a început să predice şi să zică: „Pocăiţi-vă, pentru că Împărăţia Cerurilor este aproape!“
Chemarea primilor apostoli
18 În timp ce mergea pe malul Mării Galileii, Isus a văzut doi fraţi, pe Simon, zis Petru, şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau un năvod în mare, căci erau pescari. 19 El le-a zis: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni!“ 20 Ei şi-au lăsat imediat năvoadele şi L-au urmat.
21 Mergând mai departe de acolo, El a văzut alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care erau într-o barcă împreună cu Zebedei, tatăl lor, şi îşi cârpeau năvoadele. Isus i-a chemat, 22 iar ei au lăsat imediat barca şi pe tatăl lor şi L-au urmat.
Isus vindecă bolnavii
23 Isus călătorea prin toată Galileea, dând învăţătură în sinagogile[ah] lor, predicând Evanghelia[ai] Împărăţiei şi vindecând orice boală şi orice neputinţă care erau în popor. 24 Vestea despre El s-a răspândit în toată Siria[aj]. Oamenii îi aduceau la El pe toţi cei ce sufereau de diferite boli sau dureri, pe cei demoniaci, pe cei epileptici[ak] şi pe cei paralizaţi, iar El îi vindeca. 25 Îl urmau mulţimi mari de oameni din Galileea, din Decapolis[al], din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.