Beginning
Ieremia este aruncat într-un puţ
38 Şefatia, fiul lui Matan, Ghedalia, fiul lui Paşhur, Iehucal[a], fiul lui Şelemia şi Paşhur, fiul lui Malchia, au auzit cuvintele pe care Ieremia le rostea înaintea întregului popor. El spunea:
2 „Aşa vorbeşte Domnul: «Cel care va mai rămâne în cetatea aceasta va fi ucis de sabie, de foamete şi de molimă, dar cel care va ieşi şi se va duce la caldeeni va trăi. Prada lui va fi însăşi viaţa lui şi astfel el va trăi.»“
3 „Aşa vorbeşte Domnul: «Această cetate va fi dată cu siguranţă în mâinile oştirii împăratului Babilonului, care o va cuceri.»“
4 Atunci conducătorii poporului i-au zis regelui:
– Omul acesta ar trebui omorât, căci descurajează ostaşii care au mai rămas în cetate şi întreg poporul prin cuvântările pe care le ţine. Omul acesta nu caută binele poporului, ci nenorocirea lui.
5 Regele Zedechia le-a răspuns:
– Iată, el este în mâinile voastre, căci regele nu poate face nimic împotriva cuvintelor voastre.
6 Ei l-au luat pe Ieremia şi l-au aruncat în puţul lui Malchia, fiul regelui, care era în curtea temniţei. Ei l-au coborât înăuntru cu nişte funii. Acolo nu era apă, ci doar noroi, astfel că Ieremia s-a afundat în noroi.
7 Însă cuşitul[b] Ebed-Melek, un eunuc de la palatul regelui, auzise că Ieremia fusese aruncat într-un puţ. În timp ce regele stătea la Poarta lui Beniamin, 8 Ebed-Melek a ieşit din palat şi i-a zis:
9 – Stăpâne, regele meu, oamenii aceştia s-au purtat cu răutate prin tot ce i-au făcut profetului Ieremia. Ei l-au aruncat într-un puţ şi va muri de foame acolo, căci nu mai este pâine în cetate!
10 Atunci regele a poruncit cuşitului Ebed-Melek:
– Ia de aici treizeci de oameni cu tine şi scoate-l pe profetul Ieremia din puţ, până nu moare!
11 Ebed-Melek i-a luat cu el pe oamenii aceia, s-au dus într-o odaie aflată sub vistieria palatului şi au luat de acolo nişte zdrenţe vechi şi nişte haine purtate, pe care le-au coborât apoi cu nişte funii în puţul în care era Ieremia. 12 Atunci cuşitul Ebed-Melek i-a zis lui Ieremia: „Pune-ţi aceste zdrenţe şi aceste haine vechi sub subsuori şi apoi leagă-ţi funia de jur împrejur.“ Ieremia a făcut aşa, 13 iar ei l-au tras cu funiile şi l-au scos din puţ. Ieremia a rămas în curtea temniţei.
Zedechia îi cere iarăşi sfatul lui Ieremia
14 După aceea, regele Zedechia a trimis după profetul Ieremia şi acesta a fost adus la intrarea a treia a Casei Domnului.
– Te voi întreba ceva, i-a zis regele, dar să nu-mi ascunzi nimic.
15 Ieremia i-a răspuns lui Zedechia:
– Dacă-ţi voi răspunde, nu mă vei ucide oare? Şi dacă-ţi voi da un sfat, mă vei asculta tu oare?
16 Regele Zedechia i-a jurat lui Ieremia în secret şi i-a zis:
– Viu este Domnul, Care ne-a dat viaţă, că nu te voi ucide şi nu te voi da în mâinile celor ce caută să-ţi ia viaţa!
17 Atunci Ieremia i-a zis lui Zedechia:
– Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Dacă te vei preda conducătorilor împăratului Babilonului, vei rămâne în viaţă şi cetăţii acesteia nu i se va da foc; astfel tu şi familia ta veţi trăi. 18 Dar, dacă nu te vei preda conducătorilor împăratului Babilonului, cetatea aceasta va fi dată în mâinile caldeenilor, care îi vor da foc, iar tu nu vei scăpa din mâinile lor!“
19 Regele Zedechia i-a zis lui Ieremia:
– Mi-e frică de iudeii care s-au dus de partea caldeenilor, ca nu cumva să fiu dat în mâinile lor, iar ei să mă maltrateze.
20 – Nu te vor da, i-a răspuns Ieremia. Acum ascultă glasul Domnului şi fă ce ţi-am spus. Doar aşa îţi va merge bine şi vei rămâne în viaţă. 21 Dar, dacă refuzi să te predai, iată ce mi-a descoperit Domnul: 22 „Toate femeile care au mai rămas în palatul regelui lui Iuda vor fi duse la conducătorii împăratului Babilonului. Ele îţi vor zice:
«Prietenii tăi de încredere
te-au ademenit şi te-au înduplecat!
Acum că ţi s-au afundat picioarele în noroi,
prietenii tăi ţi-au întors spatele!»
23 Toate soţiile şi toţi copiii tăi vor fi duşi la caldeeni. Nici tu nu vei scăpa din mâinile lor, căci vei fi prins de împăratul Babilonului, iar cetăţii acesteia i se va da foc[c].“
24 Zedechia i-a zis lui Ieremia:
– Să nu spui nimănui nimic din cuvintele acestea şi nu vei muri. 25 Iar dacă conducătorii vor auzi că am vorbit cu tine şi dacă vor veni şi te vor întreba: „Spune-ne ce i-ai zis regelui? Nu ne ascunde nimic şi nu te vom ucide! Şi ce ţi-a răspuns regele?“, 26 să le răspunzi astfel: „L-am rugat pe rege să nu mă trimită iarăşi în casa lui Ionatan, ca nu cumva să mor acolo.“
27 Toţi conducătorii au venit la Ieremia şi l-au întrebat, iar el le-a zis toate cuvintele pe care regele i-a poruncit să le spună. Atunci ei nu i-au mai spus nimic, căci nici unul nu auzise discuţia cu regele.
28 Ieremia a rămas astfel în curtea temniţei până în ziua în care a fost cucerit Ierusalimul.
Căderea Ierusalimului
39 În al nouălea an al lui Zedechia, regele lui Iuda, în luna a zecea, Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a înaintat împotriva Ierusalimului cu toată oştirea sa şi l-a asediat, 2 iar în al unsprezecelea an, în ziua a noua a lunii a patra, a pătruns în cetate. 3 Atunci, toţi conducătorii împăratului Babilonului au venit şi s-au aşezat lângă Poarta din Mijloc. Erau: Nergal-Şareţer, Samgar-Nebo, Sarsechim[d], care era Rab-Saris[e], Nergal-Sareţer, care era Rab-Mag[f], şi toţi ceilalţi conducători ai împăratului Babilonului. 4 Când Zedechia, regele lui Iuda, şi toţi ostaşii lui i-au văzut, au fugit. Ei au părăsit cetatea în timpul nopţii pe drumul grădinii regelui, prin poarta dintre cele două ziduri, şi au luat-o pe drumul spre Araba[g].
5 Oştirea caldeenilor i-a urmărit însă şi l-a ajuns pe Zedechia în câmpiile Ierihonului. L-au capturat şi l-au dus la Nebucadneţar, împăratul Babilonului, la Ribla, în ţara Hamatului. Acesta a rostit o sentinţă împotriva lui. 6 Acolo, la Ribla, împăratul Babilonului i-a înjunghiat pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui. De asemenea i-a înjunghiat şi pe toţi nobilii lui Iuda, 7 după care i-a scos ochii lui Zedechia şi l-a legat cu lanţuri de bronz ca să-l ducă în Babilon.
8 Caldeenii au dat foc atât palatului regelui cât şi caselor poporului şi au dărâmat zidurile Ierusalimului. 9 Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a dus în captivitate în Babilon poporul care mai rămăsese în cetate, împreună cu toţi cei care i se predaseră şi cu toată rămăşiţa poporului. 10 Însă Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, i-a lăsat în ţara lui Iuda pe unii dintre cei mai săraci din popor, care nu aveau nimic. Tot atunci el le-a dat vii şi ogoare.
Eliberarea lui Ieremia
11 Nebucadneţar, împăratul Babilonului, i-a dat următoarea poruncă lui Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, cu privire la Ieremia: 12 „Ia-l şi poartă-i de grijă! Să nu-i faci nici un rău, ci fă-i tot ceea ce-ţi va cere!“ 13 Astfel Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, Nebuşazban, care era Rab-Saris, Nergal-Şareţer, care era Rab-Mag[h], şi toţi ceilalţi conducători ai împăratului Babilonului, 14 au trimis să-l aducă pe Ieremia din curtea temniţei şi l-au încredinţat lui Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Şafan, ca să-l ducă înapoi acasă. Şi Ieremia a rămas în mijlocul poporului.
15 Cuvântul Domnului îi vorbise astfel lui Ieremia atunci când era închis în curtea temniţei: 16 „Du-te şi spune-i cuşitului[i] Ebed-Melek astfel: «Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Iată, voi împlini cuvintele pe care le-am rostit împotriva cetăţii acesteia şi voi aduce asupra ei nenorocirea şi nu bunăstarea. În ziua aceea, ele se vor împlini sub privirea ta. 17 Pe tine însă te voi izbăvi în ziua aceea, zice Domnul, şi nu te voi da în mâinile celor de care te temi. 18 Eu te voi scăpa şi nu vei cădea ucis de sabie. Prada ta de război va fi însăşi viaţa ta, pentru că te-ai încrezut în Mine, zice Domnul.’»“
Guvernatorul Ghedalia
40 Iată Cuvântul care a venit la Ieremia din partea Domnului, după ce Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, l-a eliberat din Rama. El îl găsise pe Ieremia legat în lanţuri, în mijlocul tuturor exilaţilor din Ierusalim şi Iuda, care erau duşi în captivitate în Babilon. 2 Atunci căpetenia gărzilor l-a luat pe Ieremia şi i-a zis: „Domnul, Dumnezeul tău, a vestit aceste nenorociri împotriva acestui loc. 3 Acum Domnul a împlinit şi a făcut cum a spus. Toate aceste lucruri vi s-au întâmplat pentru că aţi păcătuit împotriva Domnului şi nu L-aţi ascultat. 4 Acum, iată, te eliberez din lanţurile pe care le ai la mâini. Vino cu mine în Babilon, dacă vrei, şi eu voi avea grijă de tine! Dar dacă nu vrei să vii, nu veni! Iată, toată ţara este înaintea ta, du-te oriunde îţi va plăcea!“ 5 Fiindcă Ieremia întârzia să răspundă, căpetenia gărzilor a adăugat: „Întoarce-te la Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Şafan, pe care împăratul Babilonului l-a pus conducător peste cetăţile lui Iuda şi locuieşte cu el în mijlocul poporului sau du-te oriunde îţi va plăcea!“ Apoi căpetenia gărzilor i-a dat provizii şi un dar şi l-a lăsat să plece. 6 Ieremia s-a dus la Ghedalia, fiul lui Ahikam, la Miţpa, şi a locuit cu el în mijlocul poporului care rămăsese în ţară.
7 Când toţi conducătorii oştirilor, care rămăseseră pe câmp, şi oamenii lor au auzit că împăratul Babilonului l-a pus pe Ghedalia, fiul lui Ahikam, să conducă ţara şi că i-a încredinţat lui pe toţi bărbaţii, femeile şi copiii cei mai săraci, care nu fuseseră duşi în captivitate în Babilon, 8 au venit împreună cu oamenii lor la Ghedalia, în Miţpa. Aceştia erau: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan şi Ionatan, fiii lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet, fiii netofatitului Efai şi Iaazania[j], fiul Maacatitului. 9 Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Şafan, le-a jurat lor şi oamenilor lor astfel: „Nu vă temeţi să slujiţi caldeenilor! Rămâneţi în ţară, slujiţi împăratului Babilonului şi vă va fi bine. 10 Eu însumi locuiesc la Miţpa să vă reprezint înaintea caldeenilor, care vor veni la noi. Voi strângeţi aşadar vinul, fructele de vară şi uleiul, puneţi-le în vase şi locuiţi în cetăţile în care vă aflaţi.“
11 Când iudeii care locuiau în Moab, în Amon, în Edom şi în toate celelalte ţări au auzit că împăratul Babilonului a lăsat o rămăşiţă în Iuda şi că l-a uns drept conducător pe Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Şafan, 12 s-au întors din toate locurile unde fuseseră împrăştiaţi şi au venit în ţara lui Iuda, la Ghedalia, la Miţpa. Ei au avut parte de un mare belşug de vin şi de fructe de vară.
13 Atunci când Iohanan, fiul lui Careah, şi toţi conducătorii oştirilor care rămăseseră pe câmp au venit la Ghedalia, la Miţpa, 14 ei i-au zis:
– Ştii că Baalis, regele amoniţilor, l-a trimis pe Ismael, fiul lui Netania, să te ucidă?
Dar Ghedalia, fiul lui Ahikam, nu i-a crezut. 15 Atunci Iohanan, fiul lui Careah, i-a zis în secret lui Ghedalia la Miţpa:
– Lasă-mă să mă duc şi să-l omor pe Ismael, fiul lui Netania, şi nimeni nu va şti. De ce să te omoare el şi astfel să se împrăştie din nou iudeii care s-au strâns la tine şi să piară rămăşiţa lui Iuda?
16 Ghedalia, fiul lui Ahikam, i-a răspuns lui Iohanan, fiul lui Careah:
– Să nu faci aşa ceva, căci ce spui tu despre Ismael este o minciună!
Atrocităţile lui Ismael şi fuga poporului în Egipt
41 În luna a şaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, care era din familia regală şi fusese un conducător al regelui, a venit împreună cu zece oameni la Ghedalia, fiul lui Ahikam, la Miţpa. În timp ce mâncau acolo împreună, 2 Ismael, fiul lui Netania, s-a ridicat împreună cu cei zece oameni care-l însoţeau şi l-au lovit cu sabia pe Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Şafan, ucigându-l astfel pe cel ce fusese pus de împăratul Babilonului să conducă ţara. 3 Ismael i-a ucis, de asemenea, pe toţi iudeii care erau cu Ghedalia la Miţpa, precum şi pe toţi ostaşii caldeeni care se aflau acolo.
4 A doua zi, după asasinarea lui Ghedalia, pe când nimeni nu ştia nimic, 5 optzeci de bărbaţi cu barba rasă, cu hainele rupte şi cu tăieturi în piele, au venit din Şehem, din Şilo şi din Samaria ca să aducă daruri de mâncare şi tămâie la Casa Domnului. 6 Ismael, fiul lui Netania, a ieşit din Miţpa înaintea lor şi mergea plângând. Când i-a întâlnit le-a zis:
– Veniţi la Ghedalia, fiul lui Ahikam!
7 Când au ajuns ei în mijlocul cetăţii, Ismael, fiul lui Netania, şi bărbaţii care erau cu el i-au ucis şi i-au aruncat într-un puţ. 8 Dar zece dintre ei i-au zis lui Ismael:
– Nu ne omorî căci mai avem grâu, orz, ulei şi miere ascunse în câmpie.
Atunci el i-a lăsat în viaţă şi nu i-a ucis împreună cu fraţii lor. 9 Puţul în care a aruncat Ismael toate hoiturile celor care fuseseră cu Ghedalia şi pe care îi ucisese, era puţul pe care l-a făcut regele Asa ca apărare împotriva lui Başa, regele lui Israel. Puţul acesta l-a umplut Ismael, fiul lui Netania, cu cei ucişi.
10 Ismael i-a luat captivi pe toţi cei din popor care mai rămăseseră în Miţpa: pe fiicele regelui şi pe toţi aceia din popor care mai rămăseseră în Miţpa şi pe care Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, îi încredinţase lui Ghedalia, fiul lui Ahikam. Ismael, fiul lui Netania, i-a luat captivi şi a plecat să treacă la amoniţi.
11 Când Iohanan, fiul lui Careah, şi toţi conducătorii oştirilor care erau cu el, au auzit despre tot răul pe care-l făcuse Ismael, fiul lui Netania, 12 i-au luat pe toţi oamenii care erau cu ei şi au mers să lupte împotriva lui Ismael, fiul lui Netania. Ei l-au ajuns lângă apele cele mari ale Ghivonului. 13 Întreg poporul care era cu Ismael s-a bucurat când l-a văzut pe Iohanan, fiul lui Careah, şi pe toţi conducătorii oştirilor care erau cu el. 14 Tot poporul, pe care-l luase captiv Ismael din Miţpa, s-a întors şi s-a dus la Iohanan, fiul lui Careah. 15 Dar Ismael, fiul lui Netania, împreună cu opt din oamenii lui au scăpat de Iohanan şi au fugit la amoniţi.
16 Iohanan, fiul lui Careah, şi toţi conducătorii oştirilor care erau cu el, au luat toată rămăşiţa poporului din Miţpa, pe care o eliberaseră din mâinile lui Ismael, fiul lui Netania, după ce acesta îl ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahikam: bărbaţii, ostaşii, femeile, copiii şi conducătorii pe care-i adusese din Ghivon. 17 După ce au mers o vreme, s-au oprit la Gherut-Chimham[k], lângă Betleem; apoi au plecat în Egipt, 18 departe de caldeeni, pentru că se temeau de ei, deoarece Ismael, fiul lui Netania, îl ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahikam, pe care împăratul Babilonului îl pusese conducător peste ţară.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.