Beginning
24 De ce nu hotărăşte Cel Atotputernic vremuri pentru judecată?
De ce aşteaptă în zadar astfel de zile cei ce Îl cunosc?
2 Oamenii mută pietrele de hotar,
pasc turme pe care le-au furat.
3 Iau măgarul orfanului,
iau ca zălog boul văduvei.
4 Îmbrâncesc de pe cale pe cei în nevoie
şi silesc pe toţi săracii din ţară să se ascundă.
5 Asemenea măgarilor sălbatici din deşert,
aşa ies cei săraci la lucru
ca să caute hrană,
iar pustia le oferă hrană pentru copiii lor.
6 Ei îşi adună nutreţul de pe câmp[a]
şi culeg struguri în via celui rău.
7 Îşi petrec noaptea goi, lipsiţi de îmbrăcăminte
şi fără învelitoare împotriva frigului.
8 Sunt pătrunşi de ploaia munţilor
şi se ghemuiesc lângă stânci pentru adăpost.
9 Orfanul este smuls de la sân,
iar copilul săracului este luat drept zălog.
10 Neavând haine, umblă goi;
strâng snopi, dar sunt flămânzi.
11 Zdrobesc măsline între pietre[b],
calcă struguri, dar suferă de sete.
12 Din cetate se aud gemete de moarte
şi sufletele celor răniţi strigă după ajutor …
Totuşi Dumnezeu nu condamnă pe nimeni[c].
13 Sunt alţii care se răscoală împotriva luminii,
care nu cunosc căile ei
şi nu rămân pe cărările ei.
14 Ucigaşul se scoală în amurgul zilei
şi omoară pe cel sărac şi nevoiaş,
iar noaptea fură.
15 Ochii celui adulter pândeşte amurgul;
el îşi zice: «Nimeni nu mă va vedea!»
şi îşi acoperă faţa.
16 Noaptea sparg case,
iar în timpul zilei stau închişi.
Ei nu cunosc lumina.
17 Pentru toţi aceştia dimineaţa este o beznă adâncă[d],
sunt prieteni cu spaimele întunecimilor[e].
18 Ei sunt iuţi ca spuma apelor,
partea lor de pământ este blestemată.
Nimeni nu trece pe drumul spre viile lor.
19 Aşa cum seceta şi căldura
sorb apele zăpezii,
tot aşa înghite Locuinţa Morţilor pe cei ce-au păcătuit.
20 Pântecele mamei îi uită
şi viermele îi găseşte gustoşi.
Nimeni nu-şi mai aduce aminte de ei.
Astfel răutatea e zdrobită ca un copac.
21 Ei pradă femeia fără copii
şi nu fac nici un bine văduvei.
22 Totuşi, prin puterea Sa, El îi dă la o parte pe cei măreţi;
când Dumnezeu Se ridică împotriva lor, ei nu mai au speranţă de viaţă.[f]
23 El le dă siguranţă şi sunt sprijiniţi;
ochii Lui sunt asupra căilor lor.
24 Sunt înălţaţi pentru puţină vreme, dar apoi trec.
Cad şi sunt adunaţi ca toţi ceilalţi,
sunt tăiaţi ca spicele de grâu.
25 Dacă nu este aşa, cine poate dovedi că mint
şi cine-mi poate nimici vorbele?“
Al treilea discurs al lui Bildad din Şuah
25 Atunci Bildad din Şuah i-a zis:
2 „Domnia şi veneraţia sunt ale Lui!
El face pace în înălţimile cerului Său.
3 Cine-I poate număra oştirile?
Peste cine nu răsare lumina Sa?
4 Cum poate fi un om drept înaintea lui Dumnezeu?
Cum poate fi curat cel născut din femeie?
5 Dacă nici luna nu e strălucitoare
şi nici stelele nu sunt curate înaintea Sa,
6 cu atât mai puţin un om, care nu e decât o larvă
şi fiul omului, care nu e decât un vierme.“
Răspunsul lui Iov
26 Iov a răspuns:
2 „Ce bine l-ai ajutat tu pe cel fără putere!
Ce bine ai sprijinit tu braţul fără tărie!
3 Ce sfaturi bune ai dat tu celui lipsit de înţelepciune!
Ce multă înţelegere i-ai arătat!
4 Cui i se datorează aceste cuvinte?
A cui suflare a ieşit din tine?
5 Cei din tărâmul umbrelor tremură,
cei de sub ape şi locuitorii lor.
6 Locuinţa Morţilor este goală înaintea lui Dumnezeu,
iar Locul Nimicirii[g] nu este acoperit.
7 El întinde nordul asupra golului
şi atârnă pământul pe nimic.
8 El leagă apele în nori groşi,
iar norii nu se rup de greutatea lor.
9 El acoperă faţa tronului Său,
întinzându-Şi norii peste el.
10 El a însemnat o boltă deasupra apelor,
la marginea dintre lumină şi întuneric.
11 Stâlpii cerului se clatină
şi se înspăimântă la mustrarea Sa.
12 Prin puterea Lui a potolit marea
şi prin priceperea Lui l-a zdrobit pe Rahab[h].
13 Suflarea Lui înseninează cerul,
mâna Lui străpunge şarpele fugar[i].
14 Acestea sunt doar marginile căilor Sale
şi numai o adiere uşoară auzim de la El.
Dar cine poate înţelege tunetul puterii Sale?“
27 Iov şi-a continuat discursul şi a zis:
2 „Viu este Dumnezeu, Care nu-mi dă dreptate,
Cel Atotputernic, Care mi-a amărât sufletul,
3 că atâta vreme cât am suflare,
cât am suflarea lui Dumnezeu în nările mele,
4 buzele mele nu vor rosti vreo nedreptate
şi limba mea nu va spune nimic înşelător.
5 Departe de mine gândul să vă dau dreptate;
îmi voi apăra integritatea până îmi voi da suflarea!
6 Îmi voi susţine neclintit dreptatea,
inima nu mă va mustra pentru nici una din zilele mele.
7 Fie ca duşmanul meu să se poarte ca cel rău
şi împotrivitorul meu ca cel nedrept.
8 Ce nădejde mai are cel lipsit de evlavie
când Dumnezeu îi taie firul vieţii,
când Dumnezeu îi ia viaţa?
9 Îi va auzi Dumnezeu strigătul
când va veni necazul asupra lui?
10 Se va desfăta el în Cel Atotputernic?
Va chema el pe Dumnezeu în orice vreme?
11 Vă voi învăţa despre puterea lui Dumnezeu!
Nu vă voi ascunde căile Celui Atotputernic.
12 Voi înşivă aţi văzut toate acestea.
De ce atunci toată vorbirea aceasta fără rost?
13 Aceasta este partea dată de Dumnezeu celui rău
şi moştenirea dată de Cel Atotputernic celui asupritor.
14 Dacă i se înmulţesc copiii, soarta lor este sabia
şi urmaşii lui nu vor avea niciodată mâncare de ajuns.
15 Ciuma îi va îngropa urmaşii,
iar văduvele acestora nu-i vor jeli.
16 Deşi el adună argintul precum adună ţărâna
şi hainele precum grămezile de lut,
17 lucrurile pe care el le strânge le va îmbrăca cel drept,
iar cel nevinovat va împărţi argintul lui.
18 Casa zidită de el este ca cea a unei molii,
ca o colibă făcută de un străjer.
19 Când se culcă e bogat, dar nu va mai fi aşa;
când îşi deschide ochii toate s-au dus.
20 Spaimele îl cuprind ca un şuvoi;
o vijelie îl smulge în timpul nopţii.
21 Vântul de răsărit îl ia şi îl duce,
îl smulge din locul său ca o furtună.
22 Vuieşte asupra lui fără milă
când el fuge grăbit de puterea lui.
23 Îi bate din palme în derâdere
şi-l goneşte cu glas şuierător.
28 Cu siguranţă, argintul are o mină din care este scos,
iar aurul are un loc unde este curăţit.
2 Fierul este luat din pământ
şi arama este scoasă din minereu.
3 Omul pune capăt întunericului
şi caută până în locurile cele mai adânci
după minereurile ascunse în cel mai negru întuneric.
4 El sapă un puţ departe de locuinţa oamenilor,
în locuri necălcate de piciorul omului;
el stă atârnat şi se clatină, departe de oameni.
5 Pământul din care vine hrana
este răscolit pe dedesubt ca de foc.
6 Safirul[j] iese din pietrele lui
şi colbul lui are pulbere de aur.
7 Nici o pasăre de pradă nu ştie acea cărare ascunsă,
nici ochiul şoimului n-a văzut-o.
8 Nici fiarele cele mai mândre n-au călcat pe ea,
leul n-a trecut niciodată pe acolo.
9 Omul pune mâna pe stânca de cremene
şi răstoarnă munţii din rădăcini.
10 El sapă şanţuri în stâncă
şi ochii lui îi văd toate bogăţiile.
11 El caută[k] izvoarele râurilor
şi aduce la lumină lucruri ascunse.
12 Dar unde poate fi găsită înţelepciunea?
Unde locuieşte priceperea?
13 Omul nu-i cunoaşte locuinţa[l];
ea nu poate fi găsită pe pământul celor vii.
14 Adâncul zice: «Nu este în mine!»,
iar marea zice: «Nu este la mine!»
15 Ea nu se dă în schimbul aurului ales,
nici preţul ei nu poate fi cântărit în argint.
16 Ea nu poate fi cumpărată cu aur de Ofir
şi nici cu onix preţios sau cu safir.
17 Nici aurul, nici diamantul nu se pot compara cu ea,
nici nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur.
18 Coralul şi cristalul nu merită a fi amintite;
preţul înţelepciunii este dincolo de al mărgăritarelor.
19 Topazul de Cuş[m] nu se poate compara cu ea,
ea nu poate fi cumpărată cu aur curat.
20 De unde vine atunci înţelepciunea?
Unde locuieşte priceperea?
21 Ea este ascunsă de ochii tuturor celor vii,
ascunsă chiar şi de păsările cerului.
22 Locul Nimicirii[n] şi Moartea zic:
«Am auzit doar vorbindu-se despre ea.»
23 Dumnezeu cunoaşte calea spre ea
şi doar El ştie unde locuieşte,
24 pentru că El se uită până la marginile pământului,
vede tot ce se întâmplă sub ceruri.
25 Când i-a dat vântului puterea
şi a hotărât mărimea apelor,
26 când a dat o lege pentru ploaie
şi o cărare pentru trăsnet,
27 atunci s-a uitat la înţelepciune şi a lăudat-o;
a aşezat-o şi a încercat-o.
28 Apoi i-a zis omului:
«Frica de Domnul – acesta este înţelepciune
şi depărtarea de rău este pricepere.»“
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.