Beginning

Omorurile ai căror făptuitori sunt necunoscuţi

21 Dacă, în ţara pe care ţi-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul tău, se găseşte întins în mijlocul unui câmp un om ucis, fără să se ştie cine l-a lovit, ² bătrânii şi judecătorii tăi să se ducă să măsoare depărtarea de la trupul mort până în cetăţile de primprejur. ³ Când se va hotărî cetatea cea mai apropiată de trupul mort, bătrânii din cetatea aceea să ia o viţea care să nu fi fost pusă la muncă şi care să nu fi tras la jug. ⁴ Să ducă viţeaua aceea într-o vale cu apă care nu seacă niciodată şi unde nu se ară, nici nu se seamănă şi, acolo, să taie capul viţelei în vale. ⁵ Atunci să se apropie preoţii, fiii lui Levi, căci pe ei^(A) i-a ales Domnul, Dumnezeul tău, ca să-I slujească şi să binecuvânteze în Numele Domnului, şi ei trebuie să hotărască^(B) în orice ceartă şi în orice rănire. ⁶ Toţi bătrânii din cetatea aceea cea mai apropiată de trupul mort să-şi spele^(C) mâinile pe viţeaua căreia i-au tăiat capul în vale. ⁷ Şi, luând cuvântul, să zică: ‘Mâinile noastre n-au vărsat sângele acesta şi ochii noştri nu l-au văzut vărsându-se. ⁸ Iartă, Doamne, pe poporul Tău Israel, pe care l-ai răscumpărat; nu^(D) pune sângele nevinovat în socoteala poporului Tău Israel.’ Şi sângele acela nu-i va fi pus în socoteală. ⁹ Astfel trebuie să cureţi^(E) din mijlocul tău sângele nevinovat, făcând ce este plăcut înaintea Domnului.

Prinşii de război. Drepturile întâilor născuţi

¹⁰ Când vei merge la război împotriva vrăjmaşilor tăi, dacă Domnul îi dă în mâinile tale, şi vei lua prinşi din ei, ¹¹ poate că printre cei prinşi vei vedea o femeie frumoasă şi vei dori s-o iei de nevastă. ¹² Atunci s-o aduci înăuntrul casei tale. Ea să-şi radă capul şi să-şi taie unghiile, ¹³ să-şi lepede hainele pe care le purta când a fost prinsă, să locuiască în casa ta şi să plângă^(F) pe tatăl şi pe mama ei o lună de zile. După aceea, să te duci la ea, să-i fii bărbat şi ea să-ţi fie nevastă. ¹⁴ Dacă nu-ţi va mai place, s-o laşi să plece unde va voi, dar nu vei putea s-o vinzi pe argint, nici să te porţi cu ea ca şi cu o roabă, pentru că ai înjosit-o^(G). ¹⁵ Dacă un om care are două neveste iubeşte pe una şi nu iubeşte^(H) pe cealaltă şi dacă are copii cu ele, din care întâiul născut este de la nevasta pe care n-o iubeşte, ¹⁶ când îşi^(I) va împărţi averile între fiii lui, nu va putea face întâi născut pe fiul aceleia pe care o iubeşte, în locul fiului aceleia pe care n-o iubeşte şi care este întâiul născut. ¹⁷ Ci să recunoască de întâi născut pe fiul aceleia pe care n-o iubeşte şi să-i dea o parte îndoită^(J) din averea lui, căci fiul acesta este cel dintâi rod^(K) al puterii lui şi lui i se cuvine dreptul^(L) de întâi născut.

Fiii neascultători

¹⁸ Dacă un om are un fiu neascultător şi îndărătnic, care n-ascultă nici de glasul tatălui său, nici de glasul mamei lui şi nu-i ascultă nici chiar după ce l-au pedepsit, ¹⁹ tatăl şi mama să-l ia şi să-l ducă la bătrânii cetăţii lui şi la poarta locului în care locuieşte. ²⁰ Să spună bătrânilor cetăţii lui: ‘Iată, fiul nostru este neascultător şi îndărătnic, n-ascultă de glasul nostru şi este lacom şi beţiv.’ ²¹ Şi toţi oamenii din cetatea lui să-l ucidă cu pietre şi să moară. Astfel să cureţi^(M) răul din mijlocul tău, pentru ca^(N) tot Israelul s-audă şi să se teamă.

Despre cei spânzuraţi

²² Dacă se va omorî un om care a săvârşit o nelegiuire vrednică de pedeapsa^(O) cu moartea şi l-ai spânzurat de un lemn, ²³ trupul lui^(P) mort să nu stea noaptea pe lemn, ci să-l îngropi în aceeaşi zi, căci cel spânzurat^(Q) este blestemat înaintea lui Dumnezeu, şi să nu spurci^(R) ţara pe care ţi-o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău.

Dobitoacele şi lucrurile rătăcite

22 Dacă vezi^(S) rătăcindu-se boul sau oaia fratelui tău, să nu o ocoleşti, ci să o aduci la fratele tău. ² Dacă fratele tău nu locuieşte lângă tine şi nu-l cunoşti, să iei dobitocul la tine acasă şi să rămână la tine până ce-l cere fratele tău, şi atunci să i-l dai. ³ Tot aşa să faci şi cu măgarul lui, tot aşa să faci şi cu haina lui şi tot aşa să faci cu orice lucru pierdut de el şi găsit de tine: să nu le ocoleşti. ⁴ Dacă^(T) vezi măgarul fratelui tău sau boul lui căzut pe drum, să nu-l ocoleşti, ci să-l ajuţi să-l ridice.

Amestecul seminţelor şi ţesăturilor

⁵ Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească, şi bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeieşti, căci oricine face lucrurile acestea este o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău. ⁶ Dacă întâlneşti pe drum un cuib de pasăre, într-un copac sau pe pământ, cu pui sau ouă şi mama lor şezând peste pui sau peste ouă, să nu iei^(U) şi pe mama, şi pe puii ei, ⁷ ci să dai drumul mamei şi să nu iei decât puii, ca^(V) să fii fericit şi să ai zile multe. ⁸ Când zideşti o casă nouă, să-ţi faci un pălimar împrejurul acoperişului, ca să nu aduci vină de sânge asupra casei tale, dacă s-ar întâmpla să cadă cineva de pe ea. ⁹ Să nu^(W) semeni în via ta două feluri de seminţe, ca nu cumva să întinezi şi rodul seminţei pe care ai semănat-o, şi rodul viei. ¹⁰ Să nu ari^(X) cu un bou şi un măgar înjugaţi împreună. ¹¹ Să nu^(Y) porţi o haină ţesută din felurite fire, din lână şi in unite împreună. ¹² Să faci ciucuri^(Z) la cele patru colţuri ale hainei cu care te vei înveli.

Pedeapsa pentru curvie

¹³ Dacă un om care şi-a luat o nevastă şi s-a împreunat^(AA) cu ea o urăşte, ¹⁴ apoi o învinuieşte de lucruri nelegiuite şi-i scoate nume rău, zicând: ‘Am luat pe femeia aceasta, m-am apropiat de ea şi n-am găsit-o fecioară’, ¹⁵ atunci tatăl şi mama fetei să ia semnele fecioriei ei şi să le aducă înaintea bătrânilor cetăţii, la poartă. ¹⁶ Tatăl fetei să spună bătrânilor: ‘Am dat pe fiică-mea de nevastă omului acestuia, şi el a început s-o urască; ¹⁷ acum o învinuieşte de lucruri nelegiuite, zicând: «N-am găsit fecioară pe fiică-ta.» Dar iată semnele fecioriei fetei mele.’ Şi să desfacă haina ei înaintea bătrânilor cetăţii. ¹⁸ Bătrânii cetăţii să ia atunci pe omul acela şi să-l pedepsească ¹⁹ şi, pentru că a scos nume rău unei fecioare din Israel, să-l osândească la o gloabă de o sută de sicli de argint, pe care să-i dea tatălui fetei. Ea să rămână nevasta lui, şi el nu va putea s-o gonească toată viaţa lui. ²⁰ Dar dacă faptul este adevărat, dacă fata nu s-a găsit fecioară, ²¹ să scoată pe fată la uşa casei tatălui ei, să fie ucisă cu pietre de oamenii din cetate şi să moară, pentru că a săvârşit^(AB) o mişelie în Israel, curvind în casa tatălui ei. Să cureţi^(AC) astfel răul din mijlocul tău.

Pedeapsa pentru preacurvie

²² Dacă^(AD) se va găsi un bărbat culcat cu o femeie măritată, să moară amândoi: şi bărbatul care s-a culcat cu femeia, şi femeia. Să cureţi astfel răul din mijlocul lui Israel. ²³ Dacă o fată fecioară^(AE) este logodită şi o întâlneşte un om în cetate şi se culcă cu ea, ²⁴ să-i aduceţi pe amândoi la poarta cetăţii, să-i ucideţi cu pietre şi să moară amândoi: fata pentru că n-a ţipat în cetate şi omul pentru că a necinstit^(AF) pe nevasta aproapelui său. Să cureţi^(AG) astfel răul din mijlocul tău. ²⁵ Dar dacă omul acela întâlneşte în câmp pe fata logodită, o apucă cu sila şi se culcă cu ea, numai omul care s-a culcat cu ea să fie pedepsit cu moartea. ²⁶ Fetei să nu-i faci nimic; ea nu este vinovată de o nelegiuire vrednică de pedeapsa cu moartea, căci e ca şi cu un om care se aruncă asupra aproapelui lui şi-l omoară. ²⁷ Fata logodită, pe care a întâlnit-o omul acela pe câmp, a putut să strige fără să fie cineva să-i sară în ajutor. ²⁸ Dacă un^(AH) om întâlneşte o fată fecioară nelogodită, o apucă cu sila şi se culcă cu ea şi se întâmplă să fie prinşi, ²⁹ omul care s-a culcat cu ea să dea tatălui fetei cincizeci de sicli de argint şi, pentru că a necinstit-o^(AI), s-o ia de nevastă şi nu va putea s-o gonească toată viaţa lui. ³⁰ Nimeni^(AJ) să nu ia pe nevasta tatălui său şi nici să nu ridice învelitoarea^(AK) tatălui său.

Cei primiţi în adunare

23 Cel scopit, sau famenul, să nu intre în adunarea Domnului. ² Cel născut din curvie să nu intre în adunarea Domnului, nici chiar al zecelea neam al lui să nu intre în adunarea Domnului. ³ Amonitul^(AL) şi moabitul să nu intre în adunarea Domnului, nici chiar al zecelea neam, pe vecie, ⁴ pentru că^(AM) nu v-au ieşit înainte cu pâine şi apă pe drum, la ieşirea voastră din Egipt, şi pentru că^(AN) au adus, pe preţ de argint, împotriva ta pe Balaam, fiul lui Beor, din Petor, din Mesopotamia, ca să te blesteme. ⁵ Dar Domnul, Dumnezeul tău, n-a voit să asculte pe Balaam şi Domnul, Dumnezeul tău, a schimbat blestemul acela în binecuvântare, pentru că tu eşti iubit de Domnul, Dumnezeul tău. ⁶ Să^(AO) nu-ţi pese nici de propăşirea lor, nici de bunăstarea lor toată viaţa ta, pe vecie. ⁷ Să nu urăşti pe edomit, căci^(AP) este fratele tău; să nu urăşti pe egiptean, căci ai fost străin^(AQ) în ţara lui: ⁸ fiii care li se vor naşte, în al treilea neam, să intre în adunarea Domnului.

Curăţia în tabără

⁹ Când vei ieşi cu oastea împotriva vrăjmaşilor tăi, fereşte-te de orice lucru rău. ¹⁰ Dacă va^(AR) fi la tine cineva care să nu fie curat în urma vreunei întâmplări din timpul nopţii, să iasă din tabără şi să nu intre în tabără; ¹¹ spre seară să se scalde^(AS) în apă şi, după asfinţitul soarelui, va putea să se întoarcă în tabără. ¹² Să ai un loc afară din tabără şi acolo să ieşi afară. ¹³ Între uneltele tale să ai o lopată cu care să sapi şi să-ţi acoperi murdăriile ieşite din tine, când vei ieşi afară. ¹⁴ Căci Domnul, Dumnezeul tău, merge^(AT) în mijlocul taberei tale, ca să te ocrotească şi să-ţi dea în mână pe vrăjmaşii tăi dinaintea ta; tabăra ta va trebui deci să fie sfântă, pentru ca Domnul să nu vadă la tine nimic necurat şi să nu Se abată de la tine.

Robii fugiţi. Darurile din curvie

¹⁵ Să nu dai înapoi stăpânului său pe un rob^(AU) care va fugi la tine după ce l-a părăsit. ¹⁶ Să rămână la tine, în mijlocul tău, în locul pe care-l va alege el, într-una din cetăţile tale, unde îi va plăcea: să nu-l asupreşti^(AV). ¹⁷ Să nu fie nicio curvă din fetele^(AW) lui Israel şi să nu fie niciun sodomit^(AX) din fiii lui Israel. ¹⁸ Să n-aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, câştigul unei curve, nici preţul unui câine ca împlinire a unei juruinţe oarecare, căci şi unul, şi altul sunt o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

Împrumuturile cu dobândă

¹⁹ Să nu^(AY) ceri nicio dobândă de la fratele tău: nici pentru argint, nici pentru merinde, pentru nimic care se împrumută cu dobândă. ²⁰ De la străin^(AZ) vei putea să iei dobândă, dar de la fratele tău să nu iei, pentru ca Domnul^(BA), Dumnezeul tău, să te binecuvânteze în tot ce vei face în ţara pe care o vei lua în stăpânire.

Juruinţele. Strugurii şi spicele

²¹ Dacă^(BB) faci o juruinţă Domnului, Dumnezeului tău, să nu pregeţi s-o împlineşti, căci Domnul, Dumnezeul tău, îţi va cere socoteală, şi te vei face vinovat de un păcat. ²² Dacă te fereşti să faci o juruinţă, nu faci un păcat. ²³ Dar să păzeşti şi să împlineşti ce-ţi va ieşi^(BC) de pe buze, şi anume juruinţele pe care le vei face de bunăvoie Domnului, Dumnezeului tău, şi pe care le vei rosti cu gura ta. ²⁴ Dacă intri în via aproapelui tău, vei putea să mănânci struguri, după plac, până te vei sătura, dar în vas să nu iei. ²⁵ Dacă intri în holdele aproapelui tău, vei putea să culegi spice^(BD) cu mâna, dar secera în holdele aproapelui tău să n-o pui.