Beginning

Pământul făgăduit şi mulţumirea către Dumnezeu

8 Să^(A) păziţi şi să împliniţi toate poruncile pe care vi le dau astăzi, ca să trăiţi, să vă înmulţiţi şi să intraţi în stăpânirea ţării pe care a jurat Domnul că o va da părinţilor voştri. ² Adu-ţi aminte de tot drumul pe care te-a călăuzit^(B) Domnul, Dumnezeul tău, în timpul acestor patruzeci de ani în pustie, ca să te smerească şi să te încerce^(C), ca să-ţi^(D) cunoască pornirile inimii şi să vadă dacă ai să păzeşti sau nu poruncile Lui. ³ Astfel, te-a smerit, te-a lăsat^(E) să suferi de foame şi te-a hrănit^(F) cu mană, pe care nici tu n-o cunoşteai şi nici părinţii tăi n-o cunoscuseră, ca să te înveţe că omul nu trăieşte^(G) numai cu pâine, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului trăieşte omul. ⁴ Haina^(H) nu ţi s-a învechit pe tine şi nici nu ţi s-au umflat picioarele în timpul acestor patruzeci de ani. ⁵ Recunoaşte^(I) dar în inima ta că Domnul, Dumnezeul tău, te mustră cum mustră un om pe copilul lui. ⁶ Să păzeşti poruncile Domnului, Dumnezeului tău, ca^(J) să umbli în căile Lui, şi să te temi de El. ⁷ Căci Domnul, Dumnezeul tău, are să te ducă într-o ţară^(K) bună, ţară cu pâraie de apă, cu izvoare şi cu lacuri, care ţâşnesc din văi şi munţi; ⁸ ţară cu grâu, cu orz, cu vii, cu smochini şi cu rodii; ţară cu măslini şi cu miere; ⁹ ţară unde vei mânca pâine din belşug, unde nu vei duce lipsă de nimic; ţară^(L) ale cărei pietre sunt de fier şi din ai cărei munţi vei scoate aramă. ¹⁰ Când^(M) vei mânca şi te vei sătura, să binecuvântezi pe Domnul, Dumnezeul tău, pentru ţara cea bună pe care ţi-a dat-o. ¹¹ Vezi să nu uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, până acolo încât să nu păzeşti poruncile, rânduielile şi legile Lui, pe care ţi le dau azi. ¹² Când vei mânca^(N) şi te vei sătura, când vei zidi şi vei locui în case frumoase, ¹³ când vei vedea înmulţindu-ţi-se cirezile de boi şi turmele de oi, mărindu-ţi-se argintul şi aurul şi crescându-ţi tot ce ai, ¹⁴ ia seama să nu ţi se umfle inima^(O) de mândrie şi să nu^(P) uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei; ¹⁵ care te-a^(Q) dus în acea pustie mare şi grozavă, unde erau şerpi^(R) înfocaţi şi scorpioni, în locuri uscate şi fără apă, care a făcut să-ţi ţâşnească^(S) apă din stânca cea mai tare ¹⁶ şi care ţi-a dat să mănânci în pustie mana^(T) aceea necunoscută de părinţii tăi, ca să te smerească şi să te încerce şi să-ţi facă^(U) bine apoi. ¹⁷ Vezi să^(V) nu zici în inima ta: ‘Tăria mea şi puterea mâinii mele mi-au câştigat aceste bogăţii.’ ¹⁸ Ci adu-ţi aminte de Domnul, Dumnezeul tău, căci El^(W) îţi va da putere să le câştigi, ca să^(X) întărească legământul încheiat cu părinţii voştri prin jurământ, cum face astăzi. ¹⁹ Dacă vei uita pe Domnul, Dumnezeul tău, şi vei merge după alţi dumnezei, dacă le vei sluji şi te vei închina înaintea lor, vă^(Y) spun hotărât azi că veţi pieri. ²⁰ Veţi pieri ca^(Z) şi neamurile pe care le-a pierdut Domnul dinaintea voastră, pentru că nu veţi asculta glasul Domnului, Dumnezeului vostru.

Aducerea aminte de răzvrătirile lui Israel

9 Ascultă, Israele! Astăzi vei trece^(AA) Iordanul, ca să te faci stăpân pe nişte neamuri^(AB) mai mari şi mai puternice decât tine, pe cetăţi mari şi întărite^(AC) până la cer, ² pe un popor mare şi înalt la statură, pe copiii^(AD) lui Anac, pe care-i cunoşti şi despre care ai auzit zicându-se: ‘Cine va putea să stea împotriva copiilor lui Anac!’ ³ Să ştii azi că Domnul, Dumnezeul tău, va merge^(AE) El Însuşi înaintea ta, ca un foc^(AF) mistuitor; El îi va^(AG) nimici, El îi va smeri înaintea ta şi tu îi vei izgoni^(AH), îi vei pierde curând, cum ţi-a spus Domnul. ⁴ Când îi va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, să nu^(AI) zici în inima ta: ‘Pentru bunătatea mea m-a făcut Domnul să intru în stăpânirea ţării acesteia.’ Căci din pricina răutăţii^(AJ) neamurilor acelora le izgoneşte Domnul dinaintea ta. ⁵ Nu, nu pentru^(AK) bunătatea ta, nici pentru curăţia inimii tale intri tu în stăpânirea ţării lor, ci din pricina răutăţii acestor neamuri le izgoneşte Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta şi ca să împlinească astfel cuvântul^(AL) prin care Domnul S-a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov. ⁶ Să ştii dar că nu din pricina bunătăţii tale îţi dă Domnul, Dumnezeul tău, acea ţară bună ca s-o stăpâneşti, căci tu eşti un popor tare încăpăţânat^(AM). ⁷ Adu-ţi aminte şi nu uita cum ai aţâţat mânia Domnului, Dumnezeului tău, în pustie. Din ziua^(AN) când ai ieşit din ţara Egiptului până la sosirea voastră în locul acesta, tot răzvrătiţi împotriva Domnului aţi fost! ⁸ La Horeb^(AO), atâta aţi aţâţat mânia Domnului încât Domnul S-a mâniat pe voi şi voia să vă nimicească. ⁹ Când m-am^(AP) suit pe munte, ca să iau tablele de piatră, tablele legământului pe care l-a făcut Domnul cu voi, am rămas^(AQ) pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănânc pâine şi fără să beau apă, ¹⁰ şi^(AR) Domnul mi-a dat cele două table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu şi cuprinzând toate cuvintele pe care vi le spusese Domnul pe munte, din mijlocul focului, în ziua când tot poporul era^(AS) adunat. ¹¹ După acele patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, Domnul mi-a dat cele două table de piatră, tablele legământului. ¹² Domnul mi-a zis atunci: ‘Scoală-te^(AT) şi pogoară-te în grabă de aici, căci poporul tău, pe care l-ai scos din Egipt, s-a stricat. S-au abătut^(AU) curând de la calea pe care le-am arătat-o: şi-au făcut un chip turnat.’ ¹³ Domnul mi-a zis: ‘Eu văd^(AV) că poporul acesta este un popor tare^(AW) încăpăţânat. ¹⁴ Lasă-mă^(AX) să-i nimicesc şi să le şterg numele^(AY) de sub ceruri, iar^(AZ) pe tine te voi face un neam mai puternic şi mai mare la număr decât poporul acesta.’ ¹⁵ M-am întors^(BA) şi m-am pogorât de pe munte, care era^(BB) tot numai foc, cu cele două table ale legământului în amândouă mâinile mele. ¹⁶ M-am uitat^(BC), şi iată că păcătuiserăţi împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, vă făcuserăţi un viţel turnat, vă depărtaserăţi curând de la calea pe care v-o arătase Domnul. ¹⁷ Am apucat atunci cele două table, le-am aruncat din mâinile mele şi le-am sfărâmat sub ochii voştri. ¹⁸ M-am aruncat^(BD) cu faţa la pământ înaintea Domnului, ca mai înainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănânc şi fără să beau apă, din pricina tuturor păcatelor pe care le săvârşiserăţi, făcând ce este rău înaintea Domnului, ca să-L mâniaţi. ¹⁹ Căci mă^(BE) îngrozisem la vederea mâniei şi urgiei de care era cuprins Domnul împotriva voastră, până acolo încât voia să vă nimicească. Dar Domnul^(BF) m-a ascultat şi de data aceasta. ²⁰ Domnul, de asemenea, era foarte mâniat şi pe Aaron, aşa încât voia să-l piardă, şi eu m-am rugat atunci şi pentru el. ²¹ Am luat viţelul pe care-l făcuserăţi, isprava^(BG) păcatului vostru, l-am ars în foc, l-am sfărâmat până s-a făcut praf şi am aruncat praful acela în pârâul care curgea din munte. ²² Apoi, la^(BH) Tabeera, la Masa^(BI) şi la Chibrot-Hataava^(BJ), voi iarăşi aţi aţâţat mânia Domnului. ²³ Şi când^(BK) v-a trimis Domnul de la Cades-Barnea, zicând: ‘Suiţi-vă şi luaţi în stăpânire ţara pe care v-o dau!’ voi v-aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru, n-aţi avut^(BL) credinţă în El şi n-aţi ascultat glasul Lui. ²⁴ V-aţi tot^(BM) răzvrătit împotriva Domnului de când vă cunosc. ²⁵ M-am aruncat^(BN) cu faţa la pământ înaintea Domnului: patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi m-am aruncat cu faţa la pământ, pentru că Domnul spusese că vrea să vă nimicească. ²⁶ M-am rugat^(BO) Domnului şi am zis: ‘Stăpâne Doamne, nu nimici pe poporul Tău, moştenirea Ta pe care ai răscumpărat-o în mărimea Ta, pe care ai scos-o din Egipt prin mâna Ta cea puternică. ²⁷ Adu-ţi aminte de robii tăi: Avraam, Isaac şi Iacov. Nu căuta la îndărătnicia acestui popor, la răutatea lui şi la păcatul lui, ²⁸ ca nu cumva ţara din care ne-ai scos să zică: «Pentru că^(BP) Domnul n-avea putere să-i ducă în ţara pe care le-o făgăduise şi pentru că-i ura, de aceea i-a scos ca să-i omoare în pustie». ²⁹ Totuşi ei^(BQ) sunt poporul Tău şi moştenirea Ta, pe care ai scos-o din Egipt cu mâna Ta cea puternică şi cu braţul Tău cel întins.’

Tablele cele noi

10 În vremea aceea, Domnul mi-a zis: ‘Taie^(BR) două table de piatră ca cele dintâi şi suie-te la Mine, pe munte; fă şi^(BS) un chivot de lemn. ² Eu voi scrie pe aceste două table cuvintele care erau scrise pe tablele dintâi pe care le-ai sfărâmat şi să le^(BT) pui în chivot.’ ³ Am făcut un chivot de lemn de salcâm^(BU), am tăiat^(BV) două table de piatră ca cele dintâi şi m-am suit pe munte cu cele două table în mână. ⁴ Domnul a scris^(BW) pe table ce fusese scris pe cele dintâi, Cele Zece Porunci care vă fuseseră^(BX) spuse pe munte, din mijlocul focului^(BY), în ziua adunării, şi Domnul mi le-a dat. ⁵ M-am întors apoi şi m-am pogorât^(BZ) de pe munte, am pus^(CA) tablele în chivotul pe care-l făcusem, şi ele au rămas^(CB) acolo, cum îmi poruncise Domnul. ⁶ Copiii lui Israel au plecat din Beerot-Bene-Iaacan^(CC) la Mosera. Acolo^(CD) a murit Aaron şi a fost îngropat; Eleazar, fiul lui, i-a urmat în slujba preoţiei. ⁷ Apoi, de acolo^(CE) au pornit la Gudgoda şi de la Gudgoda la Iotbata, ţară unde sunt pâraie de ape. ⁸ În vremea aceea, Domnul a despărţit^(CF) seminţia lui Levi şi i-a poruncit să^(CG) ducă chivotul legământului Domnului, să stea înaintea^(CH) Domnului ca să-I slujească şi să binecuvânteze poporul în Numele^(CI) Lui; lucru pe care l-a făcut până în ziua de azi. ⁹ De aceea^(CJ) Levi n-are nici parte de moşie, nici moştenire cu fraţii lui: Domnul este moştenirea lui, cum i-a spus Domnul, Dumnezeul tău. ¹⁰ Eu am rămas^(CK) pe munte, ca şi mai înainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. Domnul^(CL) m-a ascultat şi de data aceasta; Domnul n-a voit să vă nimicească. ¹¹ Domnul mi-a^(CM) zis: ‘Scoală-te, du-te şi mergi în fruntea poporului. Să se ducă să ia în stăpânire ţara pe care am jurat părinţilor lor că le-o voi da.’

Ce cere Dumnezeu

¹² Acum, Israele, ce alta cere^(CN) de la tine Domnul, Dumnezeul tău, decât să te temi^(CO) de Domnul, Dumnezeul tău, să^(CP) umbli în toate căile Lui, să iubeşti^(CQ) şi să slujeşti Domnului, Dumnezeului tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău, ¹³ să păzeşti poruncile Domnului şi legile Lui pe care ţi le dau astăzi, ca^(CR) să fii fericit? ¹⁴ Iată, ale Domnului, Dumnezeului tău, sunt cerurile^(CS) şi cerurile cerurilor, pământul^(CT) şi tot ce cuprinde el. ¹⁵ Şi numai de^(CU) părinţii tăi S-a alipit Domnul ca să-i iubească; şi după ei, pe sămânţa lor, pe voi v-a ales El dintre toate popoarele, cum vedeţi azi. ¹⁶ Să vă tăiaţi dar inima^(CV) împrejur şi să nu vă mai înţepeniţi gâtul^(CW). ¹⁷ Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este Dumnezeul^(CX) dumnezeilor, Domnul^(CY) domnilor, Dumnezeul^(CZ) cel mare, puternic şi înfricoşat, care nu^(DA) caută la faţa oamenilor şi nu primeşte daruri; ¹⁸ care face dreptate^(DB) orfanului şi văduvei, care iubeşte pe străin şi-i dă hrană şi îmbrăcăminte. ¹⁹ Să^(DC) iubiţi pe străin, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. ²⁰ Să te temi^(DD) de Domnul, Dumnezeul tău, să-I slujeşti, să te^(DE) alipeşti de El şi pe Numele^(DF) Lui să juri. ²¹ El^(DG) este slava ta, El este Dumnezeul tău. El^(DH) a făcut în mijlocul tău aceste lucruri mari şi grozave pe care ţi le-au văzut ochii. ²² Părinţii tăi s-au pogorât în Egipt în număr^(DI) de şaptezeci de inşi; acum Domnul, Dumnezeul tău, a făcut din tine o mulţime ca^(DJ) stelele cerului.