Beginning
Psalmul 70
Către mai-marele cântăreţilor.
Un psalm al lui David. Ca aducere-aminte
1 Grăbeşte, Dumnezeule(A), de mă izbăveşte!
Grăbeşte de-mi ajută, Doamne!
2 Să rămână de ruşine(B) şi înfruntaţi
cei ce vor să-mi ia viaţa!
Să dea înapoi şi să roşească
cei ce-mi doresc pieirea!
3 Să se întoarcă(C) înapoi de ruşine cei ce zic: „Aha, Aha!”
4 Toţi cei ce Te caută să se veselească şi să se bucure în Tine!
Cei ce iubesc mântuirea Ta să zică neîncetat: „Preamărit să fie Dumnezeu!”
5 Eu(D) sunt sărac şi lipsit: grăbeşte(E) să-mi ajuţi, Dumnezeule.
Tu eşti Ajutorul şi Izbăvitorul meu:
Doamne, nu zăbovi!
Psalmul 71
1 În Tine(F), Doamne, îmi caut scăparea:
să nu rămân de ruşine niciodată!
2 Scapă-mă în dreptatea Ta şi izbăveşte-mă(G)!
Pleacă-Ţi(H) urechea spre mine şi ajută-mi.
3 Fii(I) o stâncă de adăpost pentru mine, unde să pot fugi totdeauna!
Tu ai hotărât(J) să mă scapi,
căci Tu eşti stânca şi cetăţuia mea.
4 Izbăveşte-mă(K), Dumnezeule, din mâna celui rău,
din mâna omului nelegiuit şi asupritor!
5 Căci Tu eşti nădejdea(L) mea, Doamne, Dumnezeule!
În Tine mă încred din tinereţea mea.
6 Pe(M) Tine mă sprijin din pântecele mamei mele.
Tu eşti Binefăcătorul meu încă din pântecele mamei;
pe Tine Te laud fără-ncetare.
7 Pentru(N) mulţi, am ajuns ca o minune,
dar Tu eşti scăparea mea cea tare.
8 Să mi se umple gura(O) de laudele Tale
şi-n fiecare zi să Te slăvească!
9 Nu(P) mă lepăda la vremea bătrâneţii;
când mi se duc puterile, nu mă părăsi!
10 Căci vrăjmaşii mei vorbesc de mine
şi cei ce-mi pândesc viaţa se(Q) sfătuiesc între ei
11 zicând: „L-a părăsit Dumnezeu;
urmăriţi-l, puneţi mâna pe el, căci nu-i nimeni care să-l scape!”
12 Dumnezeule(R), nu Te depărta de mine!
Dumnezeule, vino degrabă(S) în ajutorul meu!
13 Să rămână de ruşine(T) şi nimiciţi cei ce vor să-mi ia viaţa!
Să fie acoperiţi de ruşine şi de ocară cei ce-mi caută pierzarea!
14 Şi eu voi nădăjdui pururea,
Te voi lăuda tot mai mult.
15 Gura(U) mea va vesti zi de zi dreptatea şi mântuirea Ta,
căci nu le(V) cunosc marginile.
16 Voi spune lucrările Tale cele puternice, Doamne, Dumnezeule!
Voi pomeni dreptatea Ta şi numai pe a Ta.
17 Dumnezeule, Tu m-ai învăţat din tinereţe,
şi până acum eu vestesc minunile Tale.
18 Nu mă părăsi, Dumnezeule, chiar(W) la bătrâneţea căruntă,
ca să vestesc tăria Ta neamului de acum
şi puterea Ta neamului de oameni care va veni!
19 Dreptatea(X) Ta, Dumnezeule, ajunge până la cer.
Tu ai săvârşit lucruri mari:
Dumnezeule(Y), cine este ca Tine?
20 Ne-ai făcut să trecem prin multe necazuri şi nenorociri(Z),
dar ne vei da iarăşi viaţa(AA),
ne vei scoate iarăşi din adâncurile pământului.
21 Înalţă-mi mărimea mea,
întoarce-Te şi mângâie-mă din nou!
22 Şi te voi lăuda în sunet de(AB) alăută,
Îţi voi cânta credincioşia. Dumnezeule,
Te voi lăuda cu harpa,
Sfântul(AC) lui Israel!
23 Când Te voi lăuda, voi fi cu bucuria pe buze,
cu bucuria în sufletul(AD) pe care mi l-ai izbăvit;
24 şi limba(AE) mea va vesti zi de zi dreptatea Ta,
căci(AF) cei ce-mi caută pierzarea sunt ruşinaţi şi roşii de ruşine.
Psalmul 72
Un psalm al lui Solomon
1 Dumnezeule, dă judecăţile Tale împăratului
şi dă dreptatea Ta Fiului împăratului!
2 Şi El va(AG) judeca pe poporul Tău cu dreptate
şi pe nenorociţii Tăi cu nepărtinire.
3 Munţii(AH) vor aduce pace poporului
şi dealurile, de asemenea, ca urmare a dreptăţii Tale.
4 El va(AI) face dreptate nenorociţilor poporului,
va scăpa pe copiii săracului
şi va zdrobi pe asupritor.
5 Aşa că se vor teme de Tine cât(AJ) va fi soarele
şi cât se va arăta luna, din neam în neam;
6 va(AK) fi ca o ploaie, care cade pe un pământ cosit,
ca o ploaie repede, care udă câmpia.
7 În zilele lui va înflori cel neprihănit
şi(AL) va fi belşug de pace până nu va mai fi lună.
8 El va stăpâni(AM) de la o mare la alta
şi de la Râu până la marginile pământului.
9 Locuitorii(AN) pustiei îşi vor pleca genunchiul înaintea Lui
şi(AO) vrăjmaşii vor linge ţărâna.
10 Împăraţii(AP) Tarsisului şi ai ostroavelor vor plăti biruri,
împăraţii Sebei şi Sabei vor aduce daruri.
11 Da, toţi împăraţii se vor închina(AQ) înaintea Lui,
toate neamurile Îi vor sluji.
12 Căci El va(AR) izbăvi pe săracul care strigă
şi pe nenorocitul care n-are ajutor.
13 Va avea milă de cel nenorocit şi de cel lipsit
şi va scăpa viaţa săracilor;
14 îi va izbăvi de apăsare şi de silă
şi sângele lor va fi scump(AS) înaintea Lui.
15 Ei vor trăi şi-i vor da aur din Seba;
se vor ruga neîncetat pentru El
şi-L vor binecuvânta în fiecare zi.
16 Va fi belşug de grâu în ţară până în vârful munţilor
şi spicele lor se vor clătina ca şi copacii din Liban;
oamenii(AT) vor înflori în cetăţi ca iarba pământului.
17 Numele(AU) Lui va dăinui pe vecie:
cât soarele Îi va ţine numele.
Cu El se(AV) vor binecuvânta unii pe alţii,
şi toate(AW) neamurile îl vor numi fericit.
18 Binecuvântat(AX) să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
singurul care(AY) face minuni!
19 Binecuvântat(AZ) să fie în veci slăvitul Lui Nume!
Tot pământul să(BA) se umple de slava Lui!
Amin! Amin!
20 Sfârşitul rugăciunilor lui David, fiul lui Isai.
CARTEA A TREIA
Psalmul 73
Un psalm al lui Asaf
1 Da, bun este Dumnezeu cu Israel,
cu cei cu inima curată!
2 Totuşi era să mi se îndoaie piciorul
şi era să-mi alunece paşii!
3 Căci(BB) mă uitam cu jind la cei nesocotiţi
când vedeam fericirea celor răi.
4 Într-adevăr, nimic nu-i tulbură până la moarte
şi trupul le este încărcat de grăsime.
5 N-au(BC) parte de suferinţele omeneşti
şi nu sunt loviţi ca ceilalţi oameni.
6 De aceea, mândria le slujeşte ca salbă
şi asuprirea este haina care-i(BD) înveleşte.
7 Li se bulbucă ochii(BE) de grăsime
şi au mai mult decât le-ar dori inima.
8 Râd(BF) şi vorbesc(BG) cu răutate de asuprire:
vorbesc(BH) de sus,
9 îşi înalţă gura(BI) până la ceruri
şi limba le cutreieră pământul.
10 De aceea, aleargă lumea la ei,
înghite(BJ) apă din plin,
11 şi zice: „Ce(BK) ar putea să ştie Dumnezeu
şi ce ar putea să cunoască Cel Preaînalt?”
12 Aşa sunt cei răi:
totdeauna fericiţi(BL) şi îşi măresc bogăţiile.
13 Degeaba(BM) dar mi-am curăţit eu inima
şi mi-am(BN) spălat mâinile în nevinovăţie,
14 căci în fiecare zi sunt lovit
şi în toate dimineţile sunt pedepsit.
15 Dacă aş zice: „Vreau să vorbesc ca ei”,
iată că n-aş fi credincios neamului copiilor Tăi.
16 M-am(BO) gândit la aceste lucruri ca să le pricep,
dar zadarnică mi-a fost truda,
17 până ce am(BP) intrat în Sfântul Locaş al lui Dumnezeu
şi am luat seama la soarta(BQ) de la urmă a celor răi.
18 Da, Tu-i pui(BR) în locuri alunecoase
şi-i arunci în prăpăd.
19 Cum sunt nimiciţi într-o clipă!
Sunt pierduţi, prăpădiţi printr-un sfârşit năpraznic.
20 Ca(BS) un vis la deşteptare,
aşa le lepezi chipul, Doamne, la(BT) deşteptarea Ta!
21 Când mi se(BU) amăra inima
şi mă simţeam străpuns în măruntaie,
22 eram prost(BV) şi fără judecată,
eram ca un dobitoc înaintea Ta.
23 Însă eu sunt totdeauna cu Tine,
Tu m-ai apucat de mâna dreaptă;
24 mă vei călăuzi(BW) cu sfatul Tău,
apoi mă vei primi în slavă.
25 Pe(BX) cine altul am eu în cer afară de Tine?
Şi pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine.
26 Carnea(BY) şi inima pot să mi se prăpădească,
fiindcă Dumnezeu va fi pururea stânca inimii mele şi partea(BZ) mea de moştenire.
27 Căci iată că cei ce(CA) se depărtează de Tine pier;
Tu nimiceşti pe toţi cei ce-Ţi sunt necredincioşi(CB).
28 Cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii(CC) de Dumnezeu:
pe Domnul, Dumnezeu, Îl fac locul meu de adăpost,
ca să povestesc toate lucrările Tale.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.