Beginning

¹ Ferice de omul^(A) care nu se duce la sfatul celor răi,
nu se opreşte pe calea celor păcătoşi
şi nu se aşează pe scaunul^(B) celor batjocoritori!
² Ci îşi găseşte plăcerea^(C) în Legea Domnului
şi zi şi noapte cugetă la Legea^(D) Lui!
³ El este ca un pom sădit^(E) lângă un izvor de apă,
care îşi dă rodul la vremea lui
şi ale cărui frunze nu se veştejesc;
tot ce începe duce la bun sfârşit^(F).
⁴ Nu tot aşa este cu cei răi,
ci ei sunt ca pleava^(G), pe care o spulberă vântul.
⁵ De aceea, cei răi nu pot ţine capul sus în ziua judecăţii,
nici păcătoşii, în adunarea celor neprihăniţi.
⁶ Căci Domnul^(H) cunoaşte calea celor neprihăniţi,
dar calea păcătoşilor duce la pieire.

¹ Pentru ce se întărâtă^(I) neamurile şi pentru ce cugetă popoarele lucruri deşarte?
² Împăraţii pământului se răscoală
şi domnitorii se sfătuiesc împreună
împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său^(J), zicând:
³ „Să le rupem^(K) legăturile
şi să scăpăm de lanţurile lor!”
⁴ Cel ce^(L) şade în ceruri râde^(M),
Domnul Îşi bate joc de ei.
⁵ Apoi, în mânia Lui, le vorbeşte
şi-i îngrozeşte cu urgia Sa, zicând:
⁶ „Totuşi Eu am uns pe Împăratul Meu
pe Sion, Muntele^(N) Meu cel sfânt.”
⁷ „Eu voi vesti hotărârea Lui – zice Unsul.
Domnul Mi-a zis: ‘Tu^(O) eşti Fiul Meu!
Astăzi Te-am născut.
⁸ Cere-Mi^(P), şi-Ţi voi da neamurile de moştenire
şi marginile pământului în stăpânire!
⁹ Tu^(Q) le vei zdrobi cu un toiag de fier
şi le vei sfărâma ca pe vasul unui olar’.”
¹⁰ Acum dar, împăraţi, purtaţi-vă cu înţelepciune!
Luaţi învăţătură, judecătorii pământului!
¹¹ Slujiţi^(R) Domnului cu frică
şi bucuraţi-vă, tremurând^(S).
¹² Daţi cinste^(T) Fiului, ca să nu Se mânie
şi să nu pieriţi pe calea voastră,
căci mânia^(U) Lui este gata să se aprindă!
Ferice^(V) de toţi câţi se încred în El!

¹ Doamne, ce^(W) mulţi sunt vrăjmaşii mei!
Ce mulţime se scoală împotriva mea!
² Cât de mulţi zic despre mine:
„Nu mai este scăpare pentru^(X) el la Dumnezeu!”
³ Dar Tu, Doamne, Tu eşti scutul^(Y) meu,
Tu eşti slava mea şi Tu îmi înalţi^(Z) capul!
⁴ Eu strig cu glasul meu către Domnul
şi El îmi răspunde^(AA) din muntele^(AB) Lui cel sfânt.
⁵ Mă culc^(AC), adorm
şi mă deştept iarăşi, căci Domnul este sprijinul meu.
⁶ Nu mă tem^(AD) de zecile de mii de popoare,
care mă împresoară din toate părţile.
⁷ Scoală-Te, Doamne! Scapă-mă, Dumnezeule!
Căci Tu baţi^(AE) peste obraz pe toţi vrăjmaşii mei
şi zdrobeşti dinţii celor răi.
⁸ La Domnul^(AF) este scăparea:
binecuvântarea Ta să fie peste poporul Tău.

¹ Răspunde-mi când strig, Dumnezeul neprihănirii mele,
scoate-mă la loc larg când sunt la strâmtorare!
Ai milă de mine, ascultă-mi rugăciunea!
² Fiii oamenilor, până când va fi batjocorită slava mea?
Până când veţi iubi deşertăciunea,
şi veţi umbla după minciuni?
³ Să ştiţi că Domnul^(AG) Şi-a ales un om pe care-l iubeşte:
Domnul aude când strig către El.
⁴ Cutremuraţi-vă^(AH) şi nu păcătuiţi!
Spuneţi^(AI) lucrul acesta în inimile voastre când staţi în pat, apoi tăceţi.
⁵ Aduceţi jertfe^(AJ) neprihănite
şi încredeţi-vă^(AK) în Domnul.
⁶ Mulţi zic: „Cine ne va arăta fericirea?”
Eu însă zic: „Fă să răsară^(AL) peste noi lumina Feţei Tale, Doamne!”
⁷ Tu-mi dai mai multă bucurie^(AM) în inima mea, decât au ei
când li se înmulţeşte rodul grâului şi al vinului.
⁸ Eu mă culc şi adorm în pace^(AN),
căci^(AO) numai Tu, Doamne, îmi dai linişte deplină în locuinţa mea.

¹ Pleacă-Ţi urechea la cuvintele mele, Doamne!
Ascultă suspinele mele!
² Ia aminte la strigătele^(AP) mele, Împăratul meu şi Dumnezeul meu,
căci către Tine mă rog^(AQ)!
³ Doamne, auzi-mi glasul^(AR), dimineaţa!
Dimineaţa, eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine şi aştept.
⁴ Căci Tu nu eşti un Dumnezeu căruia să-I placă răul;
cel rău nu poate locui lângă Tine.
⁵ Nebunii^(AS) nu pot să stea în preajma ochilor Tăi;
Tu urăşti pe cei ce fac fărădelegea
⁶ şi pierzi^(AT) pe cei mincinoşi;
Domnul urăşte pe oamenii^(AU) care varsă sânge şi înşală.
⁷ Dar eu, prin îndurarea Ta cea mare, pot să intru în casa Ta
şi să mă închin cu frică în Templul Tău cel sfânt^(AV).
⁸ Doamne, călăuzeşte-mă^(AW) pe calea plăcută Ţie, din pricina vrăjmaşilor mei!
Netezeşte^(AX) calea Ta sub paşii mei.
⁹ Căci nu este nimic adevărat în gura lor;
inima le este plină de răutate,
gâtlejul^(AY) le este un mormânt deschis
şi pe limbă au vorbe linguşitoare^(AZ).
¹⁰ Loveşte-i ca pe nişte vinovaţi, Dumnezeule!
Fă-i să cadă^(BA) prin înseşi sfaturile lor.
Prăbuşeşte-i în mijlocul păcatelor lor fără număr!
Căci se răzvrătesc împotriva Ta.
¹¹ Atunci, toţi cei ce se încred în Tine se vor bucura^(BB),
se vor veseli totdeauna, căci Tu îi vei ocroti.
Tu vei fi bucuria
celor ce iubesc Numele Tău.
¹² Căci Tu binecuvântezi^(BC) pe cel neprihănit, Doamne,
şi-l înconjuri cu bunăvoinţa Ta, cum l-ai înconjura cu un scut.

¹ Doamne^(BD), nu mă pedepsi cu mânia Ta
şi nu mă mustra cu urgia Ta.
² Ai milă^(BE) de mine, Doamne, căci mă ofilesc!
Vindecă-mă^(BF), Doamne, căci îmi tremură oasele.
³ Sufletul mi-e îngrozit de tot.
Şi Tu, Doamne, până când^(BG) vei zăbovi să Te înduri de mine?
⁴ Întoarce-Te, Doamne, izbăveşte-mi sufletul!
Mântuieşte-mă, pentru îndurarea Ta!
⁵ Căci cel ce moare^(BH) nu-şi mai aduce aminte de Tine
şi cine Te va lăuda în Locuinţa morţilor?
⁶ Nu mai pot gemând!
În fiecare noapte îmi stropesc aşternutul
şi-mi scald patul în lacrimi.
⁷ Mi s-a supt faţa^(BI) de întristare
şi a îmbătrânit din pricina tuturor celor ce mă prigonesc.
⁸ Depărtaţi-vă^(BJ) de la mine toţi cei ce faceţi răul!
Căci Domnul a auzit^(BK) glasul plângerii mele!
⁹ Domnul îmi ascultă cererile
şi Domnul îmi primeşte rugăciunea!
¹⁰ Toţi vrăjmaşii mei vor fi acoperiţi de ruşine şi cuprinşi de spaimă;
într-o clipă vor da înapoi, acoperiţi de ruşine.

¹ Doamne, Dumnezeule, în Tine îmi caut scăparea!
Scapă-mă^(BL) de toţi prigonitorii mei şi izbăveşte-mă,
² ca^(BM) să nu mă sfâşie ca un leu,
care înghite^(BN) fără să sară cineva în ajutor.
³ Doamne, Dumnezeule, dacă^(BO) am făcut un astfel de rău,
dacă este fărădelege^(BP) pe mâinile mele,
⁴ dacă am răsplătit cu rău pe cel ce trăia în pace cu mine
şi n-am izbăvit^(BQ) pe cel ce mă asuprea fără temei,
⁵ atunci să mă urmărească vrăjmaşul şi să m-ajungă,
să-mi calce viaţa la pământ
şi slava mea în pulbere să mi-o arunce!
⁶ Scoală-Te, Doamne, cu mânia Ta!
Scoală-Te^(BR) împotriva urgiei potrivnicilor mei,
trezeşte-Te^(BS) ca să-mi ajuţi şi rânduieşte o judecată!
⁷ Să Te înconjure adunarea popoarelor
şi şezi mai sus decât ea, la înălţime!
⁸ Domnul judecă popoarele:
fă-mi dreptate, Doamne, după^(BT) neprihănirea şi nevinovăţia mea!
⁹ Ah, pune odată capăt răutăţii celor răi şi întăreşte pe cel neprihănit,
Tu, care cercetezi^(BU) inimile şi rărunchii, Dumnezeule drept!
¹⁰ Scutul meu este în Dumnezeu,
care mântuieşte pe cei cu inima curată^(BV).
¹¹ Dumnezeu este un judecător drept,
un Dumnezeu care Se mânie în orice vreme.
¹² Dacă cel rău nu se întoarce la Dumnezeu, Dumnezeu Îşi ascute sabia^(BW),
Îşi încordează arcul şi-l ocheşte,
¹³ îndreaptă asupra lui săgeţi^(BX) omorâtoare
şi-i aruncă săgeţi arzătoare!
¹⁴ Iată că cel rău^(BY) pregăteşte răul,
zămisleşte fărădelegea şi naşte înşelăciunea:
¹⁵ face o groapă, o sapă
şi tot el cade în groapa^(BZ) pe care a făcut-o.
¹⁶ Fărădelegea^(CA) pe care a urzit-o se întoarce asupra capului lui
şi silnicia pe care a făcut-o se pogoară înapoi pe ţeasta capului lui.
¹⁷ Eu voi lăuda pe Domnul pentru dreptatea Lui
şi voi cânta Numele Domnului, Numele Celui Preaînalt.

¹ Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat^(CB) este Numele Tău pe tot pământul!
Slava Ta se înalţă^(CC) mai presus de ceruri.
² Din gura^(CD) copiilor şi a celor ce sug la ţâţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare
împotriva potrivnicilor tăi,
ca să astupi gura vrăjmaşului^(CE) şi omului cu dor de răzbunare.
³ Când privesc^(CF) cerurile – lucrarea mâinilor Tale –
luna şi stelele pe care le-ai făcut,
⁴ îmi zic: „Ce este omul^(CG), ca să Te gândeşti la el?
Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă?”
⁵ L-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu
şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste.
⁶ I-ai dat stăpânire^(CH) peste lucrurile mâinilor Tale,
toate^(CI) le-ai pus sub picioarele lui:
⁷ oile şi boii laolaltă,
fiarele câmpului,
⁸ păsările cerului şi peştii mării,
tot ce străbate cărările mărilor.
⁹ Doamne, Dumnezeul^(CJ) nostru,
cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul!