Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

Beginning

Read the Bible from start to finish, from Genesis to Revelation.
Duration: 365 days
Kekchi (KEK)
Version
HECHOS 7-8

Laj Esteban quixchˈolob xya̱lal chiruheb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb laj judío

Ut li xyucuaˈil eb laj tij quixpatzˈ re laj Esteban ma ya̱l li yo̱queb chixyebal. Quichakˈoc laj Esteban ut quixye: ―Ex cuas cui̱tzˈin ut la̱ex li nequexcˈamoc be, abihomak li oc cue chixyebal. Li Dios li kˈaxal lokˈ quixcˈutbesi rib chiru laj Abraham li kaxeˈto̱nil yucuaˈ nak cuan aran Mesopotamia nak toj ma̱jiˈ naxic chi cua̱nc saˈ li naˈajej Harán. Quixye re: ―Tat‑e̱lk saˈ li naˈajej aˈin. Ta̱canabeb la̱ cuechˈalal ut tatxic saˈ jun li naˈajej li tincˈut cha̱cuu la̱in, chan. Qui‑el ut laj Abraham saˈ li naˈajej Caldeo ut co̱ chi cua̱nc saˈ li naˈajej Harán. Nak ac cuan saˈ li naˈajej aˈan quicam lix yucuaˈ. Ut chirix aˈan li Dios quixtakla chi cua̱nc saˈ li naˈajej li cuanquex cuiˈ la̱ex anakcuan. Abanan li Dios incˈaˈ quixqˈue xchˈochˈ laj Abraham aran. Chi ti̱c ma̱cˈaˈ quixqˈue re. Abanan quixye re nak tixqˈue chokˈ reheb li ralal xcˈajol li teˈcua̱nk mokon usta toj ma̱ jun lix cocˈal cuan. Aˈan aˈin li quixye li Dios re laj Abraham: ―Eb la̱ cualal a̱cˈajol teˈcua̱nk saˈ jalan tenamit ma̱cuaˈ xtenamiteb. Ut saˈ li tenamit aˈan teˈcua̱nk chokˈ rahobtesinbil mo̱s ut xicˈ teˈilekˈ chiru ca̱hib ciento chihab. Ut la̱in tinrakok a̱tin saˈ xbe̱n li tenamit aˈan li teˈrahobtesi̱nk reheb la̱ cualal a̱cˈajol. Ut nak teˈe̱lk saˈ li tenamit aˈan teˈcˈanjelak chicuu saˈ li naˈajej aˈin, chan li Dios. Nak li Dios quixba̱nu li contrato riqˈuin laj Abraham quixye re nak tento teˈxba̱nu li circuncisión. Joˈcan nak laj Abraham quixba̱nu li circuncisión riqˈuin laj Isaac li ralal nak ac cuan cuakxakib cutan re. Ut laj Isaac quixba̱nu riqˈuin laj Jacob li ralal ut joˈcan ajcuiˈ quixba̱nu laj Jacob riqˈuineb li ralal cablaju. Eb li ralal laj Jacob cˈajoˈ nak queˈxcakali laj José li ri̱tzˈineb. Joˈcan nak queˈxcˈayi laj José ut quicˈameˈ aran Egipto. Abanan nak ac cuan aran Egipto, li Dios yo̱ chi tenkˈa̱nc re. 10 Ut aˈan quitenkˈan re chixcuybal li raylal li quixcˈul. Quirosobtesi ut quixqˈue xnaˈleb. Ut laj Faraón li acuabej aran Egipto quixqˈue retal nak laj José cuan xnaˈleb ut quixxakab chi takla̱nc saˈ xbe̱n li tenamit ut saˈ xbe̱neb ajcuiˈ li cuanqueb saˈ li rochoch. 11 Ut quicuan jun nimla cueˈej ut jun nimla raylal saˈ eb li tenamit Egipto ut Canaán. Ut eb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ incˈaˈ chic queˈxtau xtzacae̱mkeb. 12 Nak quirabi laj Jacob nak aran Egipto cuan nabal li trigo, quixtaklaheb li ralal aran chixcˈambaleb xtrigo. 13 Nak queˈco̱eb cuiˈchic xcaˈ sut li ralal aran Egipto, laj José quixye reheb nak aˈan laj José li ri̱tzˈineb. Ut saˈ ajcuiˈ li cutan aˈan laj Faraón quixnau nak laj José, aˈan xcomoneb li ralal xcˈajoleb laj judío. 14 Ut chirix aˈan laj José quixtakla xcˈambal lix yucuaˈ joˈqueb ajcuiˈ li rechˈalal. Chixjunileb li rechˈalal cuanqueb oˈlaju xca̱cˈa̱l (75). 15 Joˈcaˈin nak co̱eb aran Egipto laj Jacob li kaxeˈto̱nil yucuaˈ ut aran quicam joˈqueb ajcuiˈ li ralal. 16 Lix bakeleb queˈcˈameˈ Siquem ut queˈmukeˈ saˈ li naˈajej li quixlokˈ laj Abraham riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Hamor. 17 Cˈajoˈ nak yo̱queb chi qˈuia̱nc li ralal xcˈajol laj Israel aran Egipto nak ac yo̱ chi cuulac xkˈehil nak teˈisi̱k saˈ li tenamit aˈan joˈ quiyechiˈi̱c re laj Abraham xban li Dios. 18 Ut qui‑oc jalan chic acuabej ut aˈan incˈaˈ quixnau ru laj José chi moco quixnau chanru lix naˈleb nak quicuan. 19 Li acuabej aˈan quixsicˈ xya̱lal chanru nak tixba̱nu raylal reheb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. Quixrahobtesiheb nak quixtakla xcamsinquileb li cocˈ te̱lom li teˈyoˈla̱k re nak incˈaˈ chic teˈta̱mk li ralal xcˈajoleb. 20 Saˈ eb li cutan aˈan quiyoˈla laj Moisés. Li cˈulaˈal aˈan raro xban li Ka̱cuaˈ. Ut oxib po quiqˈuiresi̱c xbaneb lix naˈ xyucuaˈ. 21 Abanan quicuulac xkˈehil nak quicanaba̱c chak saˈ li nimaˈ ut lix rabin laj Faraón quixococ re, re ta̱ru̱k ta̱colekˈ. Quixcˈam chokˈ re ut quixqˈuiresi joˈ tzˈakal re. 22 Laj Moisés quixtzol rib joˈ nequeˈxtzol ribeb laj Egipto. Ut cuan xnaˈleb chi a̱tinac ut chixba̱nunquil li cha̱bil naˈleb. 23 Nak ac xba̱nu li caˈcˈa̱l chihab (40), qui‑ala saˈ xchˈo̱l xic chirilbaleb laj Israel li rech tenamitil. 24 Nak quiril jun reheb yo̱ chi saqˈuecˈ xban jun aj Egipto, quixcol saˈ rukˈ. Quixchap laj Egipto ut quixcamsi. Chi joˈcaˈin quixqˈue re̱kaj li quixba̱nu re li rech tenamitil. 25 Laj Moisés quixcˈoxla nak eb li rech tenamitil teˈxqˈue retal nak aˈan li ta̱cˈanjelak chiru li Dios re xcolbaleb. Abanan eb aˈan incˈaˈ queˈxqˈue retal. 26 Cuulajak chic laj Moisés quixtau cuib laj Israel yo̱queb chi pletic. Quixkˈuseb re teˈxcanab xchˈeˈbal rib. Quixye reheb: ―La̱ex e̱comon e̱rib. ¿Cˈaˈut nak yo̱quex chixpletinquil e̱rib? chan reheb. 27 Ut li jun li yo̱ chi sacˈoc re li jun chic quixtiquisi laj Moisés ut quixye re: ―¿Ani xqˈuehoc a̱cue chi takla̱nc ut chi rakoc a̱tin saˈ kabe̱n? 28 ¿Ma ta̱cuaj tina̱camsi la̱in joˈ nak xacamsi laj Egipto ecue̱r? chan re laj Moisés. 29 Nak quirabi li cˈaˈru quixye, laj Moisés quixucuac ut quie̱lelic. Co̱ chi cua̱nc saˈ li naˈajej Madian li moco tzˈakal xtenamit ta. Nak cuan aran, queˈyoˈla cuib li ralal. 30 Ac xnumeˈ chic caˈcˈa̱l chihab roquic saˈ li chaki chˈochˈ aˈan, nak quiril jun to̱n li qˈuix yo̱ xxamlel nachˈ riqˈuin li tzu̱l Sinaí. Ut saˈ li xam aˈan quixcˈutbesi rib jun li ángel chiru. 31 Ut laj Moisés cˈajoˈ nak quisach xchˈo̱l chirilbal ut quinachˈoc riqˈuin re ta̱ril chi us. Quirabi xya̱b xcux li Ka̱cuaˈ nak quixye: 32 ―La̱in li Ka̱cuaˈ Dios li queˈxlokˈoni chak la̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. La̱in li Dios li queˈxlokˈoni chak laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob, chan. Ut laj Moisés nasicsot xban xxiu ut incˈaˈ chic quixcuy rilbal. 33 Ut quixye li Ka̱cuaˈ re: ―Isi la̱ xa̱b cha̱cuok xban nak li naˈajej cuancat cuiˈ, aˈan santil naˈajej. 34 Relic chi ya̱l la̱in yo̱quin chirilbal li raylal li yo̱queb chixcˈulbal lin tenamit li cuanqueb Egipto. Ut yo̱quin ajcuiˈ chirabinquil nak yo̱queb xkˈokonquil ribeb xban li raylal. Joˈcan nak xinchal chixcolbaleb saˈ rukˈeb laj Egipto. Abi li tinye a̱cue. Tatintakla Egipto, chan li Ka̱cuaˈ re laj Moisés. 35 Laj Moisés, aˈan li queˈxtzˈekta̱na laj Israel nak queˈxye: ―¿Ani xqˈuehoc a̱cue chi takla̱nc ut chi rakoc a̱tin? chanqueb. Aˈan li quitakla̱c chixtenkˈanquileb laj Israel ut chixcolbaleb. Quitakla̱c xban li Ka̱cuaˈ nak li ángel quixcˈutbesi rib chiru saˈ li jun to̱n chi qˈuix yo̱ xxamlel. 36 Laj Moisés, aˈan li qui‑isin reheb Egipto. Nabal li milagro ut li sachba chˈo̱lej quixba̱nu aran Egipto ut saˈ li Caki Palau. Chiru caˈcˈa̱l chihab quicˈamoc be chiruheb saˈ li chaki chˈochˈ. 37 Aˈan laj Moisés li quiyehoc chak re aˈin reheb laj Israel: ―Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixqˈue junak profeta saˈ e̱ya̱nk sicˈbil ru xban joˈ la̱in. E̱comon ajcuiˈ la̱ex. Cheba̱nu chixjunil li cˈaˈru tixye e̱re, chan. 38 Aˈan li quicuan rochbeneb laj Israel nak queˈxchˈutub ribeb saˈ li chaki chˈochˈ. Quicuan rochbeneb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ ut rochben ajcuiˈ li ángel li quia̱tinac riqˈuin saˈ li tzu̱l Sinaí nak quixye re li ra̱tin li Dios li naqˈuehoc yuˈam re nak aˈan chic ta̱yehok ke la̱o. 39 Abanan eb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ incˈaˈ queˈraj xpa̱banquil li cˈaˈru quixye. Queˈxtzˈekta̱na ban ut queˈraj raj sukˈi̱c cuiˈchic Egipto. 40 Queˈxye re laj Aarón: ―Yi̱b kadios re teˈcˈamok be chiku. Incˈaˈ nakanau cˈaˈru xcˈul chak laj Moisés li qui‑isin chak ke Egipto. ¿Cˈaˈru aj e nak yo̱ko chiroybeninquil? chanqueb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. 41 Joˈcan nak queˈxyi̱b riqˈuin oro xjalam u̱ch jun li cuacax ut queˈmayejac chiru. Cˈajoˈ nak queˈsahoˈ saˈ xchˈo̱leb chirilbal lix dioseb li queˈxyi̱b riqˈuin rukˈeb. Ut queˈxba̱nu jun li ninkˈe re xlokˈoninquil. 42 Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ Dios quixcanabeb xjuneseb. Quixcanabeb chixlokˈoninquil li chahim li cuan chiru choxa. Ut quitzˈakloc ru li tzˈi̱banbil chak najter xbaneb li profeta nak queˈxye:

La̱ex aj Israel, ¿ma quexmayejac ta biˈ chak chicuu la̱in nak yo̱quex chak chi numecˈ saˈ li chaki chˈochˈ chiru caˈcˈa̱l chihab?
43 ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ le̱ yi̱banbil dios Moloc ut Renfán quelokˈoni? La̱ex queyi̱b li jalam u̱ch aˈin re te̱lokˈoni. Joˈcan nak texincanab re nak jalan tenamit ta̱numta̱k saˈ e̱be̱n ut texcˈamekˈ chi najt saˈ jun li naˈajej li cuan jun pacˈal li tenamit Babilonia, chan li Ka̱cuaˈ.

44 Eb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ queˈxyi̱b ajcuiˈ chak li tabernáculo nak yo̱queb chak chi numecˈ saˈ li chaki chˈochˈ ut aran xocxo li chakˈrab. Queˈxyi̱b joˈ li retalil li quicˈuteˈ chiru laj Moisés xban li Dios. 45 Eb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ queˈxcˈul li muheba̱l aˈin. Ut nak laj Josué quicˈamoc be chiruheb chi pletic, queˈxcˈam li muheba̱l chirixeb. Ut queˈre̱chani lix chˈochˈeb li ma̱cuaˈeb aj judío nak li Dios quirisi chiruheb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ li xicˈ queˈiloc reheb. Li muheba̱l aˈan quicˈanjelac saˈ eb li cutan aˈan toj chalen nak quicuan laj David chokˈ rey. 46 Laj David quixba̱nu li cˈaˈru quiraj li Dios, ut li Dios quisahoˈ xchˈo̱l riqˈuin. Quixtzˈa̱ma chiru li Dios nak tixyi̱b li templo bar teˈxlokˈoni cuiˈ li Dios li quixlokˈoni laj Jacob. 47 Abanan ma̱cuaˈ laj David quiyi̱ban re li templo. Laj Salomón, aˈan li quiyi̱ban re. 48 Quixyi̱b li templo usta li nimajcual Dios incˈaˈ nacuan saˈ junak cab yi̱banbil xban cui̱nk joˈ quixye chak li profeta Isaías nak quixye chi joˈcaˈin:

49 Li choxa, aˈan li naˈajej li nincˈojla cuiˈ ut li ruchichˈochˈ, aˈan xnaˈaj li cuok. ¿Cˈaˈru chi ochochil ta̱ru̱k te̱yi̱b chokˈ cue? Ut, ¿bar cuan lin naˈaj li tinhila̱nk cuiˈ?
50 ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱in xinyi̱ban re chixjunil li cˈaˈru cuan? chan li Ka̱cuaˈ.

51 La̱ex incˈaˈ nequetau xya̱lal. Kˈaxal cau e̱chˈo̱l. Chanchanex li incˈaˈ nequeˈpa̱ban re li Dios. Junelic nequekˈetkˈeti e̱rib chiru li Santil Musikˈej joˈ queˈxba̱nu le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. 52 ¿Ma cuan ta biˈ junak profeta incˈaˈ quirahobtesi̱c xbaneb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ queˈxcamsiheb li queˈchˈoloban chak resil lix cˈulunic li jun li Ti̱c Xchˈo̱l, li quekˈaxtesi la̱ex chi camsi̱c? 53 La̱ex quecˈul li chakˈrab li quixqˈue e̱re li ángel, abanan incˈaˈ nequeba̱nu li cˈaˈru naxye, chan laj Esteban.

Nak queˈxcamsi laj Esteban

54 Nak queˈrabi li cˈaˈru yo̱ chixyebal laj Esteban, cˈajoˈ nak queˈjoskˈoˈ. Queˈxcˈuxuxi li ruch re xbaneb xjoskˈil. 55 Ut laj Esteban nujenak chi Santil Musikˈej. Qui‑iloc saˈ choxa ut quiril lix nimajcual lokˈal li Dios ut quiril li Jesús saˈ xnim ukˈ li Dios. 56 Quixye: ―Ilomak. Teto li choxa nak nacuil ut li Cˈajolbej cuan chi xnim ukˈ li Dios, chan. 57 Ut eb li tenamit xicˈ queˈrabi li quixye ut queˈxtzˈap lix xiqueb ut queˈxjap reheb chi cau xban xjoskˈileb ut jun xiquiqueb saˈ xbe̱n nak queˈxchap. 58 Queˈrisi laj Esteban saˈ li tenamit. Ut eb li oqueb re chi cutuc re chi pec, queˈxcanab li rakˈeb chi rok jun li sa̱j cui̱nk aj Saulo xcˈabaˈ. 59 Nak yo̱queb chixcutbal chi pec, laj Esteban yo̱ chi tijoc ut quixye: ―At Ka̱cuaˈ Jesús, cˈul lin musikˈ.― 60 Quixcuikˈib rib, quixjap re chi cau ut quixye: ―At Ka̱cuaˈ, ma̱qˈue li ma̱c aˈin saˈ xbe̱neb.― Ut nak quixye aˈan, quicam.

Laj Saulo xicˈ narileb laj pa̱banel

Laj Saulo quixcˈul xchˈo̱l nak queˈxcamsi laj Esteban. Chalen saˈ li cutan aˈan queˈoc xrahobtesinquileb chixjunileb laj pa̱banel aran Jerusalén ut cˈajoˈ li raylal queˈxcˈul. Ut chixjunileb quilajeˈxjeqˈui rib saˈ eb li naˈajej Judea ut Samaria. Caˈaj chic eb li apóstol queˈcana Jerusalén. Cuib oxib laj pa̱banel queˈmukuc re laj Esteban ut cˈajoˈ nak queˈrahoˈ xchˈo̱leb xban lix camic. Aban laj Saulo yalyo xkˈe chixrahobtesinquileb laj pa̱banel. Na‑oc saˈ eb li cab ut narisiheb saˈ rochocheb ut naxcˈameb saˈ tzˈalam, joˈ cui̱nk joˈ ixk. Ut chixjunileb li queˈxjeqˈui ribeb saˈ jalan naˈajej yo̱queb chixyebal resil li evangelio yalak bar.

Laj Felipe yo̱ chixyebal resil aran Samaria nak li Jesús, aˈan li Cristo

Laj Felipe co̱ saˈ li tenamit Samaria ut qui‑oc chixchˈolobanquil resil chiruheb li tenamit nak li Cristo, aˈan laj Colonel li yechiˈinbil xban li Dios. Ut chixjunileb queˈxqˈue xchˈo̱l chirabinquil li a̱tin li quixye laj Felipe xbaneb li milagro quilajxba̱nu. Nabaleb li cuan ma̱us aj musikˈej riqˈuineb queˈqˈuirtesi̱c. Japjo̱queb re li ma̱us aj musikˈej nak nequeˈel riqˈuineb. Ut nabaleb li ye̱k rokeb ut li sic rok rukˈeb quilajeˈqˈuirtesi̱c. Ut cˈajoˈ nak queˈsahoˈ saˈ xchˈo̱leb saˈ li tenamit aˈan.

Laj Simón laj kˈe quiraj xlokˈbal xcuanquil li Dios

Quicuan jun li cui̱nk aj Simón xcˈabaˈ. Aˈan aj kˈe. Ac najter na‑oc chixbalakˈinquileb li cuanqueb saˈ li tenamit Samaria. Aˈan naxye nak nim xcuanquil. 10 Ut chixjunileb li tenamit, joˈ li cuanqueb xcuanquil joˈ ajcuiˈ li ma̱cˈaˈeb xcuanquil, queˈrabi li cˈaˈru yo̱ chixyebal laj Simón ut queˈxye: ―Li cui̱nk aˈin, cuan xcuanquil li Dios riqˈuin, chanqueb. 11 Ut queˈxqˈue xchˈo̱l chixba̱nunquil li cˈaˈru naxye xban nak ac junxil na‑oc chixbalakˈinquileb. 12 Aˈut laj Felipe yo̱ chixjulticanquil resil xnimal xcuanquilal li Dios ut li Jesucristo. Ut nabaleb queˈpa̱ban ut queˈcubsi̱c xhaˈ, joˈ cui̱nk joˈ ixk. 13 Ut quipa̱ban ajcuiˈ laj Simón ut quicubsi̱c xhaˈ. Ut yo̱ chi xic chirix laj Felipe yalak bar. Quisach xchˈo̱l chirilbaleb li milagro ut li sachba chˈo̱lej li yo̱ chixba̱nunquil laj Felipe. 14 Eb li apóstol li toj cuanqueb Jerusalén queˈrabi resil nak eb laj Samaria yo̱queb chixpa̱banquil li Dios. Joˈcan nak queˈxtakla laj Pedro ut laj Juan aran. 15 Nak queˈcuulac Samaria, queˈtijoc saˈ xbe̱neb laj pa̱banel re nak teˈxcˈul li Santil Musikˈej xban nak toj ma̱jiˈ queˈxcˈul. 16 Caˈaj cuiˈ queˈcubsi̱c xhaˈ saˈ xcˈabaˈ li Jesucristo. 17 Laj Pedro ut laj Juan queˈxqˈue li rukˈeb saˈ xbe̱neb ut queˈxcˈul li Santil Musikˈej. 18 Ut quiril laj Simón nak riqˈuin xqˈuebal li rukˈeb li apóstol saˈ xbe̱neb, nequeˈxcˈul li Santil Musikˈej. Ut quixyechiˈi tumin reheb laj Pedro ut laj Juan ut quixye reheb: 19 ―Qˈue cue li cuanquil aˈan re nak li ani tinqˈue li cuukˈ saˈ xbe̱n tixcˈul li Santil Musikˈej, chan. 20 Laj Pedro quixye re: ―Chisachk la̱ tumin a̱cuochben xban nak xacˈoxla nak ta̱ru̱k ta̱lokˈ riqˈuin tumin li naxqˈue chi ma̱tan li Ka̱cuaˈ Dios, chan. 21 La̱at incˈaˈ ta̱ru̱k ta̱cˈul li ma̱tan aˈin xban nak moco ti̱c ta la̱ chˈo̱l chiru li Dios. 22 Cui ta̱yotˈ a̱chˈo̱l ta̱jal a̱cˈaˈux ut ta̱canab xba̱nunquil li ma̱usilal aˈin ut cui ta̱tzˈa̱ma a̱cuybal chiru li Dios, ma̱re chan nak tixcuy a̱ma̱c riqˈuin li xacˈoxla. 23 La̱at cˈajoˈ nak nacatcakalin ut junes ma̱usilal nacacˈoxla, chan laj Pedro. 24 Quichakˈoc laj Simón ut quixye: ―Chextijok chicuix chiru li Ka̱cuaˈ re nak incˈaˈ tincˈul joˈ xaye la̱at, chan. 25 Nak ac xeˈxchˈolob xya̱lal li ra̱tin li Dios ut queˈxye resil li Jesucristo, laj Pedro ut laj Juan queˈsukˈi cuiˈchic Jerusalén. Ut queˈxchˈolob xya̱lal saˈ nabal chi tenamit cuanqueb saˈ xcue̱nt Samaria.

Laj Felipe quixchˈolob xya̱lal chiru li cui̱nk Etiopía xtenamit

26 Ut jun lix ángel li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin laj Felipe ut quixye re: ―Tatxic saˈ li be li cuan saˈ li sur. Li be aˈan li nanumeˈ saˈ li chaki chˈochˈ naxic Jerusalén toj Gaza.― 27 Laj Felipe co̱. Nak yo̱ chi xic quiril jun li cui̱nk aj Etiopía. Aˈan jun eunuco qˈuebil xcuanquil chi cˈanjelac chiru lix Candace li reina li cuan Etiopía. Saˈ rukˈ li cui̱nk aˈan kˈaxtesinbil chixjunil lix biomal li reina. Li cui̱nk aˈan co̱ Jerusalén chixlokˈoninquil li Dios. 28 Yo̱ chi sukˈi̱c saˈ rochoch. Cˈojcˈo saˈ lix carruaje ut yo̱ chirilbal xsaˈ li hu li quixtzˈi̱ba li profeta Isaías. 29 Li Santil Musikˈej quixye re laj Felipe: ―Ayu, jilon chixcˈatk li carruaje aˈan, chan. 30 Quijiloc laj Felipe ut quirabi nak li cui̱nk yo̱ chirilbal xsaˈ li hu li quixtzˈi̱ba li profeta Isaías. Laj Felipe quixpatzˈ re: ―¿Ma nacatau ru li yo̱cat chirilbal? chan re. 31 Ut li cui̱nk quixye: ―¿Chanru nak tintau ru cui ma̱ ani junak ta̱cˈutuk lix ya̱lal chicuu?― Ut quixtzˈa̱ma chiru laj Felipe nak ta̱takekˈ saˈ li carruaje ut ta̱cˈojla̱k chixcˈatk. 32 Ut li hu li yo̱ chirilbal xsaˈ, aˈan li quixtzˈi̱ba li profeta Isaías. Naxye chi joˈcaˈin:

Nak yo̱ xrahobtesinquil, quixcubsi rib ut ma̱ jun a̱tin quixye joˈ jun carner nak quicˈameˈ chi camsi̱c. Chanchan nak naxcanab rib li carner chi besecˈ li rix chiruheb li nequeˈbesoc re, joˈcan quixba̱nu aˈan. Ut ma̱ jun a̱tin quixye.
33 Usta ma̱cˈaˈ xma̱c, quichapeˈ ut quiqˈueheˈ chi camsi̱c. Ut ma̱ ani qui‑oquen chirix re xcolbal. Quicamsi̱c ban. ¿Ani ta̱ru̱k ta̱yehok li resil lix yibal ru xnaˈlebeb li rech tenamitil?

34 Li cui̱nk quixye re laj Felipe: ―Ye cue, ¿ani chi aj ix naxye aˈin li profeta? ¿Ma chirix aˈan, malaj ut chirix jalan chic? chan. 35 Laj Felipe qui‑oc chixchˈolobanquil lix ya̱lal chiru. Quixtiquib riqˈuin li quixtzˈi̱ba li profeta Isaías ut toj quixchˈolob xya̱lal chirix li Jesucristo. 36 Nak yo̱queb chi xic, queˈcuulac cuan cuiˈ jun li haˈ. Ut li cui̱nk quixye: ―Arin cuan haˈ. ¿Ma incˈaˈ ta̱ru̱k ta̱cube̱k inhaˈ la̱in? chan. 37 Ut laj Felipe quixye re: ―Cui nacapa̱b chi anchal a̱chˈo̱l li Jesucristo, ta̱ru̱k ta̱cube̱k a̱haˈ, chan. Li cui̱nk quichakˈoc ut quixye: ―Ninpa̱b nak li Jesucristo, aˈan Ralal li Dios, chan. 38 Ut quixxakab li carruaje. Tojoˈnak laj Felipe ut li cui̱nk co̱eb saˈ li haˈ ut laj Felipe quixcubsi xhaˈ. 39 Nak queˈel chak saˈ li haˈ, li Santil Musikˈej quixcˈam laj Felipe ut li cui̱nk incˈaˈ chic quiril ru. Co̱ xjunes chi sa saˈ xchˈo̱l. 40 Ut laj Felipe quicˈameˈ Azoto ut coxnumekˈ saˈ chixjunileb li tenamit. Yo̱ chixchˈolobanquil xya̱lal li evangelio chalen nak quicuulac saˈ li tenamit Cesarea.