Book of Common Prayer
Yecˈo achiˈaˈ ri xeˈajowan chi xquicamisaj ta ri Pablo
12 Y pa rucaˈn kˈij chare ri tichˈo wi ri Ajaf Jesucristo riqˈui ri Pablo, yecˈo cˈa chique ri israelitas ri pan ewel xquichˈobolaˈ achique ri xtiquiben chare ri Pablo. Y can xquibij chi ma xquewaˈ ta ni ma xqueˈucˈyaˈ ta, cˈa ya tek xquecowin na xtiquicamisaj ri Pablo. Y xquibij chukaˈ chi can ya ta cˈa ri Dios ri xtiyaˈo rucˈayewal pa quiwiˈ, wi ma xtiquiben ta ri niquibij. 13 Y ri xebin chi pan ewel niquiben queriˈ, yecˈo más cawinek achiˈaˈ israelitas. 14 Ri achiˈaˈ riˈ xeˈapon quiqˈui ri principaliˈ tak sacerdotes y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij, y xbequibij chique: Riyoj kachˈobon chic cˈa chi nikacamisaj ri Pablo, y can kabin chic chi ma xkojwaˈ ta ni ma xkojucˈyaˈ ta, cˈa ya tek xkojcowin na chrij, y wi ma xtikaben ta ri nikabij, ya ta cˈa ri Dios xtiyaˈo pe rucˈayewal pa kawiˈ. 15 Y wacami nikajoˈ cˈa chi riyix y ri nicˈaj chic ri pa moc (comon) yixkˈato tzij nbeˈibij ta chare ri achi achiˈel jun coronel, chi riyix niwajoˈ chi chuaˈk nucˈuex apo ri Pablo chiwech ruma cˈa cˈo na qˈuiy ri niwajoˈ nicˈutuj chare. Y riyoj xtikoyobej pa bey, y xtikacamisaj ri Pablo, xechaˈ.
16 Pero cˈo cˈa jun ti cˈajol, ral ranaˈ ri Pablo, xracˈaxaj ronojel riˈ. Ri ti cˈajol riˈ xbe y xoc apo chupan ri cuartel, y xberubij cˈa chare ri Pablo ronojel ri racˈaxan el. 17 Y tek ri Pablo xracˈaxaj riˈ, xusiqˈuij (xroyoj) cˈa ri capitán, y xubij chare: Tacˈuaj jubaˈ re ti cˈajol reˈ cˈa chuwech ri achi achiˈel jun coronel, ruma cˈo jun nrajoˈ nubij chare, xchaˈ chare.
18 Ri capitán xucˈuaj cˈa el ri ti cˈajol cˈa chuwech ri achi achiˈel jun coronel, y xberubij chare: Ri Pablo ri cˈo pa cárcel xirusiqˈuij (xiroyoj), y xucˈutuj jun utzil chuwe riche (rixin) chi ncˈom pe re ti cˈajol reˈ chawech, ruma cˈo nrajoˈ nubij chawe, xchaˈ.
19 Y ri achi achiˈel jun coronel xuyukej cˈa el chukˈaˈ ri ti cˈajol riˈ y xucˈuaj apo jubaˈ quelaˈ, y cˈacˈariˈ xucˈutuj chare: ¿Achique cˈa ri nawajoˈ nabij chuwe? xchaˈ chare.
20 Y riyaˈ xubij cˈa chare: Juley chique ri wech aj Israel xquiyaˈ cˈa chiquiwech chi xtoquicˈutuj jun utzil chawe, chi chuaˈk nacˈuaj ri Pablo chiquiwech ri achiˈaˈ ri pa moc (comon) yekˈato tzij, ruma xtoquibij chawe chi cˈa cˈo na qˈuiy nicajoˈ niquicˈutuj chare ri Pablo. 21 Pero riyit ma tanimaj ta riˈ, ruma yecˈo ye más ye cawinek achiˈaˈ ri xqueˈoyoben riche (rixin) ri Pablo pa bey, y ri achiˈaˈ riˈ can quibin chi ma xquewaˈ ta y ma xqueˈucˈyaˈ ta, cˈa ya tek xquecowin na xtiquicamisaj ri Pablo, y chi ya ta ri Dios ri xtiyaˈo rucˈayewal pa quiwiˈ, wi ma xtiquiben ta ri niquibij. Y wacami xaxu (xaxe) chic cˈa coyoben ri achique xtabij el riyit, xchaˈ ri ti cˈajol riˈ.
22 Y ri achi achiˈel jun coronel xubij chare ri ti cˈajol chi titzolin, y ma tutzijoj ta chi xberubij yan ca chare riyaˈ.
Tek ri Pablo xucˈuex pa Cesarea chuwech ri aj kˈatbel tzij ri Félix rubiˈ
23 Y can yacˈariˈ tek riyaˈ xerusiqˈuij (xeroyoj) ye caˈiˈ capitanes, y xubij chique chi a las nueve chupan ri akˈaˈ riˈ, nrajoˈ cˈa chi quichojmirisan chic quiˈ caˈiˈ ciento soldados ri yebe chicaken, ye setenta soldados ri yebe chrij quiej y caˈiˈ ciento chic ri niquicˈuaj el lanzas, riche (rixin) chi yebe cˈa pa Cesarea. 24 Y chukaˈ xubij: Tibanaˈ ruchojmil jun caˈiˈ ruquiej ri Pablo, riche (rixin) chi yeruchˈocolbej, ruma riyin nwajoˈ chi riyix nicˈuaj el ri Pablo cˈa chuwech ri aj kˈatbel tzij ri Félix rubiˈ. Y nwajoˈ chi majun achique ta nucˈulwachij el pa bey.
Yecˈo ri yecˈutun chare ri Jesús chi achique xyaˈo kˈatbel tzij pa rukˈaˈ
27 Ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xeˈapon chic cˈa pa tinamit Jerusalem. Y nibiyalaˈ (nibiyajlan) cˈa pa rachoch ri Dios tek xeˈapon ri principaliˈ tak sacerdotes riqˈui, chukaˈ ri aj tzˈibaˈ y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij. 28 Y xquicˈutuj cˈa chare: ¿Achique chi kˈatbel tzij cˈo pan akˈaˈ riche (rixin) chi xeˈawokotaj el ri winek ri yecˈayin waweˈ pa rachoch ri Dios? ¿Y achique chukaˈ xyaˈo ri kˈatbel tzij riˈ pan akˈaˈ chi yeˈabanalaˈ quereˈ? xechaˈ chare.
29 Xpe ri Jesús xubij cˈa chique ri achiˈaˈ riˈ: Riyin cˈo chukaˈ jun ri nwajoˈ ncˈutuj chiwe. Y wi riyix xtibij chuwe, riyin chukaˈ xtinbij chiwe achique ri yayon pe kˈatbel tzij pa nukˈaˈ rumariˈ yicowin yenbanalaˈ quereˈ. 30 Tiwacˈaxaj cˈa jabel re xtincˈutuj chiwe. ¿Ri Juan xtak pe ruma ri Dios riche (rixin) chi xeruben bautizar ri winek? ¿O xa ye ri winek xebin chare chi xuben queriˈ? Tibij cˈa chuwe ri achique nichˈob, xchaˈ chique.
31 Y ri principaliˈ tak sacerdotes, ri aj tzˈibaˈ y chukaˈ ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij, xquibilaˈ cˈa chiquiwech: ¿Achique cˈa xtikabij chare wacami? xechaˈ ka. Ruma wi nikabij chi ri Juan ya ri Dios ri takayon pe, ri Jesús xa xtubij cˈa chake chi achique cˈa ruma tek ma xinimaj ta ri xubij. 32 Y wi nikabij chi xa winek xebin chare ri Juan chi xuben queriˈ, cˈo rucˈayewal nucˈom pe chake riyoj. Riyeˈ xquichˈob ka queriˈ, ruma quixibin quiˈ chiquiwech ri winek. Ruma quinojel ri winek can quetaman cˈa chi ri Juan jun profeta ri can xukˈalajsaj wi ri ruchˈabel ri Dios.
33 Yacˈariˈ tek xquibij apo chare ri Jesús: Riyoj ma ketaman ta, xechaˈ apo. Y ri Jesús can yacˈa chukaˈ riˈ xubij chique: Ruma cˈa chi riyix xa ma xixcowin ta xibij chuwe, queriˈ chukaˈ riyin ma xtinbij ta chiwe achique ri yayon pe kˈatbel tzij pa nukˈaˈ chi yicowin yenbanalaˈ quereˈ, xchaˈ ri Jesús.
Ri cˈambel tzij chiquij ri itzel tak kajoy ulef
12 Y ri Jesús, riqˈui cˈa cˈambel tak tzij xchˈo wi quiqˈui. Riyaˈ quecˈareˈ xubilaˈ chique: Xcˈojeˈ cˈa jun achi ri xutic ruwech ri rulef riqˈui uva. Xuben coral chrij ri ulef y xuben chukaˈ achiˈel jun ti pila ri pan ulef riche (rixin) chi niyitzˈ ri uva chupan. Xuben chukaˈ jun setesic tzˈak ri nej xujotobaˈ chicaj, y pa ruwiˈ riˈ xcˈojeˈ wi rachoch ri chajinel. Cˈacˈariˈ xuyaˈ ca pa kajic chique caˈiˈ oxiˈ mozos, y riyaˈ xbe nej.
2 Y ri rajaf ri ulef xutek cˈa jun rumozo quiqˈui ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef, tek xapon rukˈijul riche (rixin) chi nberucˈuluˈ pe ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef. 3 Yacˈa tek xapon ri mozo quiqˈui ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef, ri kajoy tak ulef riˈ xquichop cˈa ri mozo riˈ y xquichˈey, y majun cˈa uva xquiyaˈ el chare. 4 Y ri rajaf ri ulef xutek chic cˈa jun rumozo quiqˈui ri kajoy tak ulef, chucˈamaric ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef. Pero tek xapon ri mozo, xa xquichop rucˈakic chi abej y xquisocolaˈ el ri rujolon (ruwiˈ). Qˈuiy cˈa pokon ri xquibanalaˈ el chare, y queriˈ xquitek el. 5 Y ri rajaf ri ulef xutek chic jun rumozo. Y ri mozo riˈ xcamisex cuma ri kajoy tak ulef. Y ye qˈuiy chic mozos ri xerutek, pero quinojel cˈo ri xquicˈulwachij. Yecˈo xechˈay pe, y yecˈo xecamisex.
6 Y pa ruqˈuisbel, ri rajaf ri ulef xaxu (xaxe wi) chic cˈa ri rucˈajol xcˈojeˈ ca riqˈui y riyaˈ sibilaj nrajoˈ ri rucˈajol. Pero ri rajaf ri ulef xutek cˈa ri rucˈajol quiqˈui ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri rulef, ruma riyaˈ xuchˈob ka: Ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef can xqueniman wi cˈa chare ri nucˈajol tek xtiquitzˈet chi can ya riyaˈ ri napon quiqˈui, xchaˈ ka pa ránima. 7 Yacˈa ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef can xu (xe) wi xquitzˈet chi ya ri rucˈajol ri rajaf ri ulef ri xapon, xquibilaˈ cˈa chiquiwech: Yareˈ ri xtoc ca rajaf ronojel re ulef re kakajon. Wacami quixam pe, tikacamisaj riche (rixin) chi queriˈ re ulef reˈ ntoc ca kiche (kixin) riyoj, xechaˈ. 8 Y can queriˈ wi cˈa xquiben. Xquichop ri cˈajolaxel, xquicamisaj. Xquelesaj cˈa el chupan ri ulef ri ticon ruwech riqˈui uva y xbequicˈakaˈ ca jucˈan chic.
9 Cˈacˈariˈ ri Jesús xubij: ¿Achique cami xtuben ri rajaf ri ulef riˈ chique ri achiˈaˈ kajoy tak ulef? Ri rajaf ri ulef xtipe cˈa y xquerucamisaj ri kajoy tak ulef riˈ y ri rulef xtuyaˈ chic ca pa kajic chique nicˈaj chic.
10 ¿La can majun bey cˈa isiqˈuin ta ri jun tzij ri tzˈibatal ca chupan ri ruchˈabel ri Dios? Tek nubij:
Cˈo cˈa jun abej ri ma xka ta chiquiwech chi xquicusaj ri nicˈaj aj banoy tak jay.
Pero re abej reˈ xa can cˈo wi ri xucusan chare ri xquina riche (rixin) ri jay, riche (rixin) chi ri jay riˈ ma nitzak ta.
11 Ri xbano cˈa reˈ can ya wi ri Ajaf
y reˈ can nikamey ruma majun bey katzˈeton ta chi nibanatej ta quereˈ. Queriˈ nubij ri ruchˈabel ri Dios.
12 Y ri achiˈaˈ achoj quiqˈui xchˈo wi ri Jesús, riyeˈ can ta cˈo xcajoˈ chi xquichop ta el ri Jesús, ruma xquinabej chi ri achiˈaˈ kajoy tak ulef ri xerunataj chupan ri cˈambel tzij, xa chiquij riyeˈ xchˈo wi. Y xa majun xquiben chi xquichop ta el, ruma niquixibij quiˈ chiquiwech ri sibilaj winek ri yecˈo riqˈui. Riyeˈ xquiyaˈ cˈa ca ri Jesús y xebe.
Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International