Book of Common Prayer
Psalmul 30
Un psalm. Un cântec pentru dedicarea Casei. Al lui David.
1 Te voi înălţa, Doamne, căci m-ai ridicat
şi n-ai lăsat să se bucure duşmanii mei de mine.
2 Doamne, Dumnezeul meu, când am strigat către Tine după ajutor,
Tu m-ai vindecat.
3 Doamne, Tu ai ridicat sufletul meu din Locuinţa Morţilor;
m-ai adus la viaţă din mijlocul celor ce se coboară în groapă.
4 Cântaţi Domnului, voi, credincioşii Lui,
şi lăudaţi aducerea-aminte a sfinţeniei Sale!
5 Mânia Lui ţine numai o clipă, dar îndurarea Lui ţine o viaţă întreagă.
Deşi plânsul poate înnopta cu mine, dimineaţa soseşte bucuria.
6 Când îmi mergea bine, ziceam:
„Nimic nu mă va clătina vreodată!“
7 Doamne, prin bunăvoinţa Ta întărisei muntele meu[a],
dar, când Ţi-ai ascuns faţa, m-a cuprins frica.
8 Doamne, către Tine am strigat,
la Stăpânul am căutat îndurare, zicând:
9 Ce câştig este de pe urma morţii mele,
atunci când mă cobor în groapă?
Poate să Te laude ţărâna,
poate ea să vorbească despre credincioşia Ta?
10 Ascultă-mă, Doamne, şi îndură-te de mine!
Fii Tu, Doamne, ajutorul meu!
11 Iar Tu mi-ai prefăcut bocetul în dans,
mi-ai înlăturat sacul de jale şi m-ai încins cu veselie,
12 pentru ca să-Ţi cânt slava şi să nu fiu mut!
Doamne, Dumnezeul meu, veşnic Te voi lăuda!
Psalmul 32
Al lui David. Un maschil[a].
1 Ferice de cel a cărui nelegiuire este iertată,
de cel al cărui păcat este acoperit!
2 Ferice de omul
căruia Domnul nu-i ţine în seamă vina
şi în duhul căruia nu există înşelăciune!
3 Când tăceam, mi se uscau oasele
din pricina gemetelor mele necurmate.
4 Zi şi noapte mâna Ta apăsa asupra mea;
vlaga îmi ajunsese ca o uscăciune văratică.Sela
5 Atunci mi-am mărturisit păcatul
şi nu Ţi-am ascuns vina mea.
Am zis: „Îmi voi mărturisi Domnului nelegiuirile!“,
şi astfel Tu mi-ai iertat vina şi păcatul.Sela.
6 De aceea fiecare credincios să Ţi se roage
câtă vreme mai poţi fi găsit,
iar când apele vor fi mari,
pe el nu-l vor atinge.
7 Tu eşti un adăpost pentru mine!
Tu mă vei păzi de necaz,
înconjurându-mă cu cântări de izbăvire!Sela
8 „Eu te voi instrui şi te voi învăţa calea pe care trebuie să mergi;
te voi sfătui şi ochiul Meu va veghea asupra ta.
9 Nu fi[b] ca un cal sau ca un catâr
fără discernământ,
care numai strunit cu un frâu şi cu o zăbală
se apropie de tine!“
10 De multe dureri are parte cel rău,
dar cel ce se încrede în Domnul este înconjurat de îndurare.
11 Bucuraţi-vă în Domnul, înveseliţi-vă, voi, cei drepţi!
Strigaţi de bucurie, toţi cei cu inima cinstită!
CARTEA A DOUA
Psalmul 42[a]
Pentru dirijor. Un maschil[b] al korahiţilor.
1 Cum tânjeşte cerbul
după izvoarele de apă,
aşa tânjeşte sufletul meu
după Tine, Dumnezeule!
2 Sufletul meu însetează după Dumnezeu,
după Dumnezeul cel Viu!
Când voi putea veni să mă înfăţişez
înaintea lui Dumnezeu?
3 Lacrimile-mi sunt hrană
zi şi noapte,
când mi se spune fără încetare:
„Unde este Dumnezeul tău?“
4 Mi se întristează sufletul
când îmi aduc aminte
cum treceam prin mulţime,
conducând procesiunea către Casa lui Dumnezeu,
în mijlocul strigătelor de bucurie şi de mulţumire
ale mulţimii aflată în sărbătoare.
5 Suflete al meu, de ce te mâhneşti
şi gemi înăuntrul meu?
Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci din nou Îl voi lăuda
pe El, Mântuitorul meu 6 şi Dumnezeul meu!
Sufletul meu[c] se mâhneşte înăuntrul meu;
de aceea îmi amintesc de Tine,
din ţara Iordanului, înălţimile Hermonului,
din muntele Miţar.
7 La vuietul cascadelor Tale,
un adânc cheamă un alt adânc.
Toate valurile şi talazurile Tale
au trecut peste mine.
8 Ziua, Domnul îmi face parte de îndurarea Sa,
iar noaptea am cu mine cântarea Lui
şi rugăciunea către Dumnezeul vieţii mele.
9 Îi zic lui Dumnezeu, Stânca mea:
„De ce m-ai uitat?
De ce trebuie să umblu întristat,
asuprit de duşman?“
10 Ca zdrobirea oaselor
este batjocura prigonitorilor mei,
când îmi zic mereu:
„Unde este Dumnezeul tău?“
11 Suflete al meu, de ce te mâhneşti
şi de ce gemi înăuntrul meu?
Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci din nou Îl voi lăuda,
pe El, Mântuitorul meu şi Dumnezeul meu!
Psalmul 43
1 Fă-mi dreptate, Dumnezeule,
apără-mi pricina în faţa unui neam necredincios!
Scapă-mă de omul înşelător şi nedrept!
2 Tu eşti Dumnezeu, eşti adăpostul meu!
De ce mă alungi?
De ce trebuie să umblu întristat,
asuprit de duşman?
3 Trimite-Ţi lumina şi adevărul,
ca să mă călăuzească,
să mă conducă la muntele Tău cel sfânt
şi la locuinţa Ta!
4 Să ajung la altarul lui Dumnezeu,
la Dumnezeul nespusei mele bucurii!
Te voi lăuda din liră,
Dumnezeule, Dumnezeul meu!
5 Suflete al meu, de ce te mâhneşti,
şi de ce gemi înăuntrul meu?
Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci din nou Îl voi lăuda,
pe El, Mântuitorul meu şi Dumnezeul meu[d]!
Fuga lui David la Adulam şi Miţpa
22 David a plecat de acolo şi a fugit în peştera Adulam. Când au auzit lucrul acesta, fraţii săi şi întreaga familie a tatălui său au venit acolo la el. 2 Toţi cei care erau strâmtoraţi, datori şi nemulţumiţi s-au adunat la el, iar el a devenit conducătorul lor. Erau cu el în jur de patru sute de bărbaţi.
3 David a plecat de acolo la Miţpa, în Moab. I-a spus regelui Moabului:
– Dă-le voie, te rog, tatălui meu şi mamei mele să vină la voi, până voi şti ce va face Dumnezeu cu mine.
4 David i-a lăsat cu regele Moabului, iar ei au locuit cu acesta pe toată perioada cât David s-a aflat în fortăreaţă[a]. 5 Însă profetul Gad i-a spus lui David:
– Să nu rămâi în fortăreaţă, ci du-te în teritoriul lui Iuda!
Astfel, David a plecat şi a ajuns în pădurea Heret.
Represaliile lui Saul asupra cetăţii Nob
6 Saul a auzit că David, împreună cu oamenii care se aflau cu el, a fost descoperit. Saul, având în mână o suliţă, şedea sub tamariscul de pe înălţimea din Ghiva şi toţi slujitorii săi se aflau în jurul său. 7 Saul le-a zis acestora:
– Ascultaţi, beniamiţi! Vă va da fiul lui Işai vouă, tuturor, ogoare şi vii? Vă va face el pe voi, pe toţi, căpetenii peste mii şi căpetenii peste sute? 8 Totuşi voi toţi aţi uneltit împotriva mea şi nimeni nu m-a înştiinţat când fiul meu a încheiat un legământ cu fiul lui Işai. Nici unuia dintre voi nu i-a păsat de mine şi nu m-a înştiinţat că fiul meu l-a răsculat pe slujitorul meu împotriva mea, ca să mă pândească aşa cum o face astăzi.
9 Edomitul Doeg, care stătea lângă slujitorii lui Saul, a zis:
– Eu l-am văzut pe fiul lui Işai venind la Nob, la Ahimelek, fiul lui Ahitub. 10 Acesta a întrebat pe Domnul pentru David[b], i-a dat provizii şi i-a dat şi sabia filisteanului Goliat.
11 Atunci regele a trimis să cheme pe preotul Ahimelek, fiul lui Ahitub, şi pe tot neamul său, preoţii care se aflau în Nob. Aceştia au venit cu toţii la rege. 12 Saul a zis:
– Ascultă, fiul lui Ahitub!
– Porunceşte, stăpânul meu! i-a răspuns acesta.
13 Saul i-a spus:
– De ce ai uneltit împotriva mea, împreună cu fiul lui Işai, dându-i pâine şi o sabie şi întrebând pe Dumnezeu pentru el? Ca să se răscoale împotriva mea şi să mă pândească aşa cum o face astăzi?
14 Ahimelek i-a răspuns regelui:
– Care dintre toţi supuşii tăi este atât de credincios ca David? El este ginerele regelui, conducătorul gărzii tale şi cu mare vază în casa ta. 15 Oare de astăzi am început să întreb pe Dumnezeu pentru el? Departe de mine aşa ceva! Să nu arunce regele nici o vină asupra slujitorului său, nici asupra vreunuia din familia tatălui meu, pentru că slujitorul tău n-a ştiut nimic de toate acestea, nici lucru mic şi nici lucru mare.
16 Dar regele a zis:
– Trebuie să mori, Ahimelek, tu şi toată familia tatălui tău.
17 Apoi le-a zis gărzilor care stăteau lângă el:
– Ucideţi-i pe preoţii Domnului căci şi ei sunt de partea lui David. Au ştiut că este un fugar şi nu mi-au dat de ştire.
Însă slujitorii regelui n-au vrut să-şi întindă mâna şi să lovească preoţii Domnului. 18 Atunci regele i-a spus lui Doeg:
– Loveşte-i tu pe preoţi!
Edomitul Doeg i-a lovit el pe preoţi. A ucis în acea zi optzeci şi cinci de bărbaţi care purtau efodul de in. 19 A trecut chiar şi cetatea preoţească Nob prin ascuţişul sabiei: bărbaţi şi femei, copii şi sugari, boi, măgari şi oi; pe toţi i-a trecut prin ascuţişul sabiei.
20 Un fiu de-al lui Ahimelek, fiul lui Ahitub, pe nume Abiatar, a reuşit să scape şi a fugit după David. 21 Acesta i-a spus lui David că Saul i-a ucis pe preoţii Domnului. 22 Atunci David i-a spus lui Abiatar:
– Am ştiut în ziua aceea că edomitul Doeg, fiind acolo, sigur îi va da de ştire lui Saul. Eu sunt vinovat de moartea tuturor celor din familia tatălui tău. 23 Rămâi cu mine şi nu te teme, pentru că cel care caută să-mi ia mie viaţa caută să ţi-o ia şi ţie. Cu mine vei fi în siguranţă.
26 Fraţilor, fii ai neamului lui Avraam, şi voi, care vă temeţi de Dumnezeu, nouă ne-a fost trimis cuvântul acestei mântuiri! 27 Însă locuitorii Ierusalimului şi conducătorii lor nu L-au recunoscut pe Isus şi, prin faptul că L-au condamnat, au împlinit cuvintele din Profeţi, care sunt citite în fiecare zi de Sabat. 28 Şi, măcar că nu au găsit nici un motiv de condamnare la moarte, ei i-au cerut lui Pilat să-L omoare. 29 După ce au împlinit tot ce a fost scris cu privire la El, L-au dat jos de pe lemn şi L-au pus într-un mormânt. 30 Dar Dumnezeu L-a înviat dintre cei morţi; 31 El S-a arătat timp de mai multe zile celor ce veniseră cu el din Galileea în Ierusalim şi care acum sunt martorii Lui în faţa poporului. 32 Aşadar, noi vă aducem această veste bună că, promisiunea făcută strămoşilor noştri, 33 Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviindu-L pe Isus, aşa cum este scris în Psalmul al doilea:
«Tu eşti Fiul Meu!
Astăzi Te-am născut!»[a]
34 Că L-a înviat dintre cei morţi, aşa că nu urmează să Se mai întoarcă în putrezire, a spus-o când a zis:
«Vă voi da promisiunile sfinte şi demne de încredere făcute lui David.»[b]
35 De aceea mai zice şi în alt psalm:
36 Însă David, după ce a slujit scopului lui Dumnezeu în generaţia sa, a adormit, a fost adăugat la strămoşii săi şi a văzut putrezirea! 37 Dar Cel pe Care L-a înviat Dumnezeu n-a văzut putrezirea! 38 Să vă fie deci cunoscut, fraţilor, că prin El vi se vesteşte iertarea păcatelor; şi, de toate păcatele de care nu aţi putut fi îndreptăţiţi prin Legea lui Moise, 39 este îndreptăţit oricine crede în El. 40 Vedeţi deci ca nu cumva să vi se întâmple ceea ce s-a spus în Profeţi:
41 «Uitaţi-vă, dispreţuitorilor,
miraţi-vă şi pieriţi!
Căci în zilele voastre am să fac o lucrare
pe care n-aţi crede-o
dacă v-ar povesti-o cineva!»“[e]
42 În timp ce ieşeau, Barnabas şi Saul au fost rugaţi să vorbească despre aceste lucruri şi în Sabatul următor. 43 După ce s-a dat drumul adunării din sinagogă, mulţi iudei şi prozeliţi devotaţi i-au urmat pe Pavel şi Barnabas, care stăteau de vorbă cu ei, încurajându-i să rămână în harul lui Dumnezeu.
19 şi Iuda Iscarioteanul, cel care L-a trădat pe Isus.
Isus şi Beelzebul
20 Au venit apoi în casă, dar mulţimea s-a adunat din nou, aşa că ei nu puteau nici măcar să mănânce. 21 Când au auzit ai Lui ce se întâmplă, au ieşit să-L înşface, căci ziceau că a înnebunit. 22 Cărturarii care veniseră de la Ierusalim ziceau că îl are în El pe Beelzebul[a] şi că scoate demonii cu ajutorul conducătorului demonilor.
23 Isus i-a chemat la El şi le-a vorbit în pilde[b]: „Cum poate Satan[c] să-l scoată afară pe Satan?! 24 Dacă o împărăţie este dezbinată împotriva ei înseşi, împărăţia aceea nu poate dăinui. 25 Şi dacă o casă este dezbinată împotriva ei înseşi, casa aceea nu va putea dăinui. 26 Aşadar, dacă Satan se ridică împotriva lui însuşi şi este dezbinat, atunci nu poate dăinui, ci i-a venit sfârşitul. 27 Nimeni nu poate să intre în casa celui puternic şi să-i fure lucrurile, decât dacă îl leagă mai întâi pe cel puternic! Abia atunci îi va putea jefui casa. 28 Adevărat vă spun că oamenilor le vor fi iertate toate păcatele şi toate blasfemiile pe care le vor rosti, 29 dar cel ce blasfemiază împotriva Duhului Sfânt nu va avea parte de iertare în veci, ci este vinovat de un păcat veşnic.“
30 Spunea astfel pentru că ei ziceau: „Are un duh necurat!“
Mama şi fraţii lui Isus
31 Atunci mama şi fraţii Lui au venit şi, stând afară, au trimis să-L cheme.[d] 32 Mulţimea care şedea în jurul Lui I-a zis:
– Iată că mama Ta, fraţii Tăi (şi surorile Tale)[e] sunt afară şi Te caută!
33 Isus le-a răspuns:
– Cine este mama Mea şi cine sunt fraţii Mei?
34 Şi rotindu-şi privirea peste cei ce şedeau în jurul Lui, a zis:
– Iată mama Mea şi fraţii Mei! 35 Căci cel ce face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră şi mamă.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.