Book of Common Prayer
Psalmul 88
Un cântec. Un psalm al korahiţilor. Pentru dirijor. De cântat în mahalat leannot[a]. Un maschil[b] al ezrahitului Heman.
1 Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
zi şi noapte strig după ajutor înaintea Ta.
2 Să ajungă înaintea Ta rugăciunea mea,
pleacă-Ţi urechea la cererea mea!
3 Mi s-a săturat sufletul de atâtea necazuri
şi viaţa mi-a ajuns în pragul Locuinţei Morţilor.
4 Sunt pus în rândul celor ce se coboară în groapă;
am ajuns ca bărbatul lipsit de putere.
5 Sunt abandonat printre morţi
asemenea celor înjunghiaţi care s-au coborât în mormânt,
de care nu-Ţi mai aduci aminte niciodată
şi care sunt îndepărtaţi din mâna Ta.
6 M-ai aşezat în groapa cea mai de jos,
în locuri întunecoase, în adâncuri.
7 Ţi-ai aşezat mânia peste mine;
m-ai copleşit cu toate valurile Tale.Sela
8 I-ai îndepărtat de la mine pe cei ce mă cunosc,
făcându-mă o urâciune pentru ei.
Sunt închis, fără de scăpare!
9 Mi s-au înceţoşat ochii din pricina necazului.
Strig către Tine, Doamne, în fiecare zi;
îmi întind mâinile spre Tine.
10 Faci Tu oare minuni pentru cei morţi?
Oare sufletele morţilor se scoală ca să Te laude?Sela
11 Oare în mormânt se povesteşte despre îndurarea Ta
şi în Locul Nimicirii[c] despre credincioşia Ta?
12 Oare minunile Tale sunt cunoscute în întuneric
şi dreptatea Ta – pe tărâmul uitării?
13 Eu însă, Doamne, Ţie Îţi cer ajutorul
şi încă din zori Te întâmpin cu rugăciunea mea.
14 Doamne, de ce mi-ai lepădat sufletul
şi Ţi-ai ascuns faţa de mine?
15 Încă din tinereţe am fost necăjit şi aproape de moarte;
am avut de-a face cu spaimele Tale şi am fost deznădăjduit.
16 Mânia Ta a trecut peste mine;
înfricoşările Tale m-au sleit.
17 Toată ziua mă împresoară ca nişte ape,
mă înfăşoară deodată.
18 I-ai îndepărtat de la mine pe apropiaţii mei, pe prietenii mei,
pe cei ce mă cunosc, mă aflu în întuneric.[d]
Psalmul 91
1 Cel ce locuieşte la adăpostul Celui Preaînalt
se odihneşte la umbra Celui Atotputernic[a].
2 De aceea, Îi zic[b] Domnului:
„Refugiul meu, Fortăreaţa mea,
Dumnezeul meu în Care mă încred!“
3 El te va scăpa de laţul păsărarului
şi de ciuma cea distrugătoare.
4 El te va acoperi cu penele Sale,
iar tu te vei adăposti sub aripile Lui;
credincioşia Lui îţi va fi scut şi pavăză.
5 Nu te vei teme de groaza din timpul nopţii,
nici de săgeata care zboară ziua,
6 nici de ciuma care umblă prin întuneric,
nici de molima care pustieşte la miezul zilei.
7 O mie să cadă alături de tine
şi zece mii la dreapta ta,
dar de tine nu se va apropia.
8 Vei privi cu ochii
şi vei vedea răsplătirea celor răi.
9 Pentru că zici Domnului: „Refugiul meu!“
şi faci din Cel Preaînalt fortăreaţa ta[c],
10 Nu te va ajunge nici un rău
şi nici o urgie nu se va apropia de cortul tău.
11 El va da porunci îngerilor Săi cu privire la tine,
ca să te păzească în toate căile tale.
12 Ei te vor purta pe braţele lor,
ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră.
13 Aşa vei putea călca peste lei şi peste vipere,
peste leii cei tineri şi peste şerpi.
14 „Pentru că Mă iubeşte, şi Eu îl voi scăpa.
Îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu.
15 Mă va chema, iar Eu îi voi răspunde.
Voi fi cu el în necaz,
îl voi izbăvi şi îl voi onora.
16 Îl voi sătura cu viaţă lungă
şi-i voi arăta mântuirea Mea.“
Psalmul 92
Un psalm. Un cântec. Pentru Sabat.
1 Bine este să se aducă laudă Domnului,
să se cânte Numelui Tău, Preaînalte,
2 să se vestească dimineaţa îndurarea Ta
şi credincioşia Ta – noaptea,
3 cu lira cea cu zece corzi, cu harfa[d]
şi în sunet de liră.
4 Căci Tu mă înveseleşti, Doamne, prin ceea ce înfăptuieşti;
la lucrările mâinilor Tale strig de bucurie!
5 Ce măreţe sunt lucrările Tale, Doamne!
Cât de adânci sunt gândurile Tale!
6 Omul fără minte nu cunoaşte acest lucru
şi nebunul nu-l înţelege.
7 Cei răi înmuguresc ca iarba
şi toţi cei ce săvârşesc nelegiuirea înfloresc,
dar numai ca să fie nimiciţi pe vecie.
8 Însă Tu, Doamne, eşti înălţat pe vecie!
9 Duşmanii Tăi, Doamne, duşmanii Tăi pier!
Sunt îndepărtaţi toţi cei ce săvârşesc nelegiuirea!
10 Mie însă îmi înalţi puterea[e] ca bivolului sălbatic;
sunt uns cu uleiuri proaspete.
11 Ochii mei au văzut pedepsirea duşmanilor mei,
iar urechile mele au auzit zdrobirea celor răi care se ridicau împotriva mea.
12 Cel drept înmugureşte ca palmierul
şi creşte ca cedrul din Liban.
13 Cei sădiţi în Casa Domnului,
înmuguresc în curţile Dumnezeului nostru.
14 Ei rodesc până la bătrâneţe,
sunt plini de miez şi de verdeaţă,
15 ca să se facă de cunoscut că Domnul este drept.
Stânca mea! În El nu există nedreptate!
Chemarea lui Samuel
3 Tânărul Samuel slujea Domnului în prezenţa lui Eli. În zilele acelea Cuvântul Domnului era rar, iar vedeniile nu erau dese. 2 Într-o noapte, Eli, care era acum aproape orb, stătea culcat în locul său obişnuit. 3 Candela lui Dumnezeu nu se stinsese încă[a], iar Samuel era culcat în Templul[b] Domnului, unde se afla Chivotul lui Dumnezeu. 4 Domnul l-a chemat pe Samuel. El a răspuns:
– Iată-mă!
5 A alergat la Eli şi i-a spus:
– Am venit căci m-ai chemat.
Eli i-a răspuns:
– Nu te-am chemat. Întoarce-te şi culcă-te!
El s-a dus şi s-a culcat. 6 Domnul l-a chemat din nou pe Samuel, iar acesta s-a sculat, s-a dus la Eli şi i-a spus:
– Am venit căci m-ai chemat.
Eli însă i-a răspuns:
– Nu te-am chemat, fiul meu! Întoarce-te şi culcă-te!
7 Samuel nu-L cunoştea încă pe Domnul, iar Cuvântul Domnului nu i se descoperise încă. 8 Domnul l-a chemat pe Samuel din nou, pentru a treia oară, iar Samuel s-a sculat, a venit la Eli şi i-a spus:
– Am venit căci m-ai chemat.
Atunci Eli a înţeles că Domnul îl cheamă pe tânăr. 9 El i-a spus lui Samuel:
– Du-te şi culcă-te, iar dacă te va mai chema să spui: „Vorbeşte, Doamne, căci robul Tău ascultă!“
Samuel a plecat şi s-a culcat la locul lui. 10 Domnul a venit, S-a înfăţişat şi l-a chemat ca şi în celelalte dăţi:
– Samuel! Samuel!
– Vorbeşte, căci robul Tău ascultă! a răspuns Samuel.
11 Atunci Domnul i-a spus lui Samuel:
– Iată că sunt gata să fac în Israel un lucru care va asurzi urechile oricui îl va auzi. 12 În ziua aceea, voi împlini împotriva lui Eli tot ceea ce am rostit cu privire la familia lui, de la început până la sfârşit. 13 I-am făcut cunoscut că voi judeca familia lui pentru totdeauna din cauza fărădelegii de care a avut cunoştinţă şi prin care fiii săi s-au făcut vrednici de dispreţ[c], fără ca el să-i fi mustrat. 14 De aceea jur familiei lui Eli că vina ei nu va fi niciodată ispăşită prin jertfă sau prin dar de mâncare.
15 Samuel a rămas culcat acolo până dimineaţa, apoi a deschis uşile Casei Domnului. El se temea să-i spună lui Eli vedenia, 16 dar Eli l-a chemat spunându-i:
– Samuel, fiul meu!
– Iată-mă! i-a răspuns Samuel.
17 – Ce ţi-a zis domnul? l-a întrebat Eli. Să nu ascunzi nimic de mine! Dumnezeu să se poarte cu tine cu toată asprimea[d] dacă vei ascunde de mine ceva din tot ceea ce El ţi-a spus!
18 Samuel i-a spus tot şi nu a ascuns nimic de el. Atunci Eli a zis:
– Acesta este Domnul! El să facă ceea ce este bine în ochii Lui!
19 Samuel creştea, iar Domnul era cu el, nelăsând neîmplinit nici unul din cuvintele Lui.[e] 20 Întreg Israelul, de la Dan şi până la Beer-Şeba[f], a recunoscut că Samuel a fost pus ca profet al Domnului. 21 Domnul continua să Se arate în Şilo, descoperindu-i-Se acolo lui Samuel prin Cuvântul Domnului.
37 Când au auzit aceste lucruri, ei au rămas străpunşi în inimă şi i-au întrebat pe Petru şi pe ceilalţi apostoli:
– Fraţilor, ce să facem?
38 Petru le-a răspuns:
– Pocăiţi-vă şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Cristos[a] spre iertarea păcatelor voastre; şi veţi primi darul Duhului Sfânt! 39 Căci promisiunea este pentru voi, pentru copiii voştri şi pentru toţi cei ce sunt departe, în oricât de mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru!
40 Şi cu multe alte cuvinte el mărturisea şi îi îndemna zicând:
– Mântuiţi-vă din mijlocul acestei generaţii corupte!
41 Cei ce au primit cuvântul lui au fost botezaţi; şi în ziua aceea, la numărul ucenicilor au fost adăugate cam trei mii de suflete.
Părtăşia credincioşilor
42 Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în părtăşie, în frângerea pâinii şi în rugăciuni. 43 Fiecare era plin de frică, şi prin apostoli se făceau multe minuni şi semne. 44 Toţi credincioşii erau la un loc şi aveau toate în comun; 45 îşi vindeau proprietăţile şi averile, iar banii îi împărţeau între ei, după cum avea nevoie fiecare. 46 În fiecare zi continuau să se întâlnească în acelaşi gând în Templu, frângeau pâinea acasă, luau parte la masă cu bucurie şi simplitate a inimii, 47 Îl lăudau pe Dumnezeu şi aveau parte de bunăvoinţă din partea întregului popor. Şi Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiţi.
Semne ale sfârşitului
5 În timp ce unii vorbeau despre Templu, că este împodobit[a] cu pietre frumoase[b] şi cu daruri, El a zis:
6 – Cât despre aceste lucruri pe care le vedeţi, vor veni zile când nu va fi lăsată piatră pe piatră; totul va fi dărâmat.[c]
7 Ei L-au întrebat:
– Învăţătorule, când se vor întâmpla aceste lucruri şi care va fi semnul când urmează să se întâmple acestea?
8 El le-a răspuns:
– Vedeţi să nu fiţi duşi în rătăcire! Căci vor veni mulţi în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Acela!“ şi „Vremea se apropie!“ Să nu vă duceţi după ei! 9 Când veţi auzi de războaie şi răscoale, să nu vă îngroziţi, căci întâi trebuie să se întâmple aceste lucruri. Dar sfârşitul nu va fi imediat.
10 Apoi El le-a zis:
– Un neam se va ridica împotriva altui neam şi o împărăţie împotriva altei împărăţii. 11 Vor fi cutremure mari şi foamete, şi molime în diverse locuri; vor fi manifestări înspăimântătoare şi semne mari din cer. 12 Dar, înainte de toate acestea, vor pune mâinile pe voi şi vă vor persecuta. Vă vor da pe mâna sinagogilor, vă vor arunca în închisori şi vă vor duce înaintea regilor şi înaintea guvernatorilor din pricina Numelui Meu. 13 Vi se va da astfel prilejul să fiţi mărturie înaintea lor. 14 Hotărâţi-vă deci în inimile voastre să nu vă pregătiţi mai dinainte apărarea! 15 Căci Eu vă voi da cuvinte şi o înţelepciune căreia nici unul din potrivnicii voştri nu i se va putea opune şi n-o va putea contrazice! 16 Veţi fi trădaţi chiar şi de părinţi, de fraţi, de rude şi de prieteni, iar pe unii dintre voi vă vor da la moarte. 17 Şi veţi fi urâţi de toţi din pricina Numelui Meu. 18 Dar nici un fir de păr din cap nu vi se va pierde. 19 Prin răbdarea voastră vă veţi câştiga sufletele[d].
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.