Book of Common Prayer
Psalmul 20
Pentru dirijor. Un psalm al lui David.
1 Să-ţi răspundă Domnul în ziua necazului,
să te ocrotească Numele Dumnezeului lui Iacov!
2 Să-ţi trimită ajutor din Lăcaşul cel sfânt
şi să te sprijine din Sion!
3 Să-Şi amintească de toate darurile tale de mâncare,
şi să primească toate arderile tale de tot!Sela
4 Să-ţi dea după plăcerea inimii tale
şi să-ţi împlinească toate planurile!
5 Atunci vom striga de bucurie datorită biruinţei tale
şi vom flutura steagul în Numele Dumnezeului nostru.
Domnul să-ţi împlinească toate planurile!
6 Acum eu ştiu că Domnul îl izbăveşte pe unsul Său;
El îi va răspunde din cerul Său cel sfânt,
prin isprăvile de mântuire ale dreptei Sale.
7 Unii se bizuie pe care, alţii pe cai,
dar noi ne bizuim pe Numele Dumnezeului nostru.
8 Ei se îndoaie şi cad,
dar noi ne ridicăm şi stăm în picioare!
9 Doamne, izbăveşte-l pe rege!
Răspunde-ne[a] când Te chemăm!
Psalmul 21
Pentru dirijor. Un psalm al lui David.
1 Doamne, regele se bucură de tăria pe care o dai Tu.
Şi cât de mult se veseleşte de izbăvirea Ta!
2 Tu ai împlinit dorinţa inimii lui
şi n-ai respins cererea buzelor lui!Sela
3 Căci l-ai întâmpinat cu binecuvântări plăcute,
i-ai pus pe cap coroană de aur curat.
4 Ţi-a cerut viaţă şi i-ai dat-o;
i-ai dat multe zile pentru veci de veci.
5 Mare este slava lui datorită izbăvirii Tale!
Splendoare şi măreţie ai pus peste el!
6 Tu i-ai dat binecuvântări veşnice
şi l-ai umplut cu bucuria prezenţei Tale.
7 Căci regele se încrede în Domnul,
iar prin îndurarea Celui Preaînalt, el nu se va clătina.
8 Mâna Ta îi va ajunge pe toţi duşmanii Tăi,
dreapta Ta îi va ajunge pe cei ce Te urăsc.
9 În ziua arătării Tale
îi vei face ca un cuptor aprins.
În mânia Lui, Domnul îi va înghiţi
şi-i va mistui focul!
10 Le vei nimici odraslele de pe pământ
şi urmaşii dintre fiii oamenilor,
11 căci Ţi s-au împotrivit cu răutate!
Au urzit intrigi, dar nu vor reuşi!
12 Îi vei pune să dea bir cu fugiţii
când Îţi vei încorda arcul împotriva lor.
13 Ridică-Te, Doamne, în tăria Ta,
ca noi să cântăm şi să lăudăm puterea Ta!
Psalmul 110[a]
Al lui David. Un psalm.
1 Domnul i-a zis Stăpânului meu:[b]
„Şezi la dreapta Mea,
până voi face din duşmanii Tăi
aşternut[c] al picioarelor Tale!
2 Domnul va întinde toiagul puterii Tale din Sion.
Stăpâneşte în mijlocul duşmanilor Tăi!
3 Poporul Tău este dornic de luptă,
când se adună oştirea Ta.
Cu podoabe sfinte
din tainiţa zorilor
vei primi roua tineretului Tău. “[d]
4 Domnul a jurat
şi nu-I va părea rău:
„Tu eşti preot în veci
potrivit rânduielii lui Melhisedek.
5 Stăpânul este la dreapta Ta.
El va zdrobi regi în ziua mâniei Sale.
6 El va judeca neamurile, va umple pământul de leşuri
şi va zdrobi căpeteniile întregului pământ.
7 El va bea dintr-un pârâu de lângă drum;
de aceea Îşi va înălţa fruntea.“
Psalmul 116
1 Îl iubesc pe Domnul, căci El ascultă
glasul meu, cererile mele.
2 Pentru că Şi-a plecat urechea spre mine,
Îl voi chema în toate zilele mele.
3 Mă înfăşuraseră legăturile morţii
şi mă cuprinseseră sudorile Locuinţei Morţilor;
eram copleşit de necaz şi de durere.
4 Dar am chemat Numele Domnului, zicând:
„Doamne, Te rog, izbăveşte-mi sufletul!“
5 Domnul este îndurător şi drept,
Dumnezeul nostru este milostiv.
6 Domnul păzeşte pe cei neştiutori[a];
eram nenorocit de tot, dar El m-a izbăvit.
7 Întoarce-te, suflete al meu, la odihna ta,
căci Domnul ţi-a făcut bine!
8 Da, Tu mi-ai scăpat sufletul de la moarte,
ochii – de lacrimi,
şi picioarele – de poticnire,
9 astfel că voi putea umbla înaintea Domnului
pe pământul celor vii!
10 Am crezut, chiar dacă am continuat să spun:
„Sunt foarte nenorocit!“
11 În neliniştea mea ziceam:
„Orice om este mincinos!“
12 Dar cum I-aş putea răsplăti Domnului
toate binefacerile Lui faţă de mine?
13 Voi ridica cupa izbăvirilor
şi voi chema Numele Domnului.
14 Îmi voi împlini jurămintele făcute Domnului
înaintea poporului Său.
15 Preţioasă este în ochii Domnului
moartea[b] credincioşilor Săi.
16 Doamne, Te-am rugat, ca rob al Tău ce sunt,
ca rob al Tău, fiu al slujitoarei Tale[c],
şi Tu mi-ai desfăcut legăturile.
17 Îţi voi aduce o jertfă de mulţumire
şi voi chema mereu Numele Domnului.
18 Îmi voi împlini jurămintele făcute Domnului
înaintea întregului Său popor,
19 în curţile Casei Domnului,
în mijlocul tău, Ierusalime!
Lăudaţi-L pe Domnul!
Psalmul 117
1 Lăudaţi-L pe Domnul, toate neamurile!
Daţi-I laudă, toate popoarele!
2 Căci măreaţă Îi este îndurarea faţă de noi
şi credincioşia Domnului este veşnică.
Lăudaţi-L pe Domnul!
9 Aceasta este istoria[a] lui Noe. Noe a fost un om drept şi integru între cei din generaţia sa; el a umblat cu Dumnezeu. 10 Noe a avut trei fii: Sem, Ham şi Iafet.
11 Pământul era corupt înaintea lui Dumnezeu şi plin de violenţă. 12 Dumnezeu a văzut că pământul era corupt, pentru că toate creaturile de pe pământ îşi stricaseră căile. 13 Dumnezeu i-a zis lui Noe: „Sfârşitul tuturor creaturilor este hotărât înaintea Mea, pentru că pământul este plin de violenţă din cauza lor; le voi distruge împreună cu pământul. 14 Fă-ţi o arcă din lemn de gofer[b]. Fă-i nişte încăperi[c] şi acoper-o cu smoală pe dinăuntru şi pe dinafară. 15 Să o faci astfel: lungimea ei să fie de trei sute de coţi, lăţimea – de cincizeci, iar înălţimea – de treizeci[d]. 16 Fă-i un acoperiş[e] pe care să-l prelungeşti cu un cot[f] . Pune uşa arcei pe o parte a sa. Să faci arca cu trei punţi: una jos, a doua la mijloc, iar a treia sus. 17 Eu voi aduce un potop de apă pe pământ ca să distrug toate creaturile de sub ceruri, care au suflare de viaţă în ele; şi tot ce este pe pământ va pieri. 18 Dar voi face un legământ cu tine, iar tu vei intra în arcă împreună cu fiii tăi, cu soţia ta şi cu soţiile fiilor tăi. 19 Să aduci în arcă câte o pereche din fiecare fel de vieţuitoare, ca să le ţii vii împreună cu tine. Această pereche să fie mascul şi femelă. 20 Să vină la tine înăuntru, ca să le ţii vii, câte o pereche din fiecare fel de păsări, din fiecare fel de animale sălbatice şi din fiecare fel de animale mici care mişună pe pământ. 21 Ia cu tine din fiecare fel de mâncare şi depoziteaz-o; ea va sluji drept hrană pentru tine şi pentru ele.“ 22 Noe a făcut toate aceste lucruri aşa cum i-a poruncit Dumnezeu.
Odihna promisă de Dumnezeu
4 De aceea, întrucât promisiunea intrării în odihna Lui rămâne încă deschisă, să avem grijă ca nici unul dintre voi să nu se pomenească venit prea târziu. 2 Şi nouă ne-a fost vestită Evanghelia[a] ca şi lor, dar lor, cuvântul pe care l-au auzit nu le-a fost de nici un folos, pentru că cei care l-au auzit nu l-au unit cu credinţa[b], 3 însă cei care am crezut intrăm în acea odihnă, aşa cum a spus:
„De aceea am jurat în mânia Mea:
«Nu vor intra în odihna Mea!»“[c]
Şi totuşi lucrările Sale au fost terminate încă de la crearea lumii – 4 pentru că a spus undeva, despre ziua a şaptea, astfel: „Dumnezeu s-a odihnit în ziua a şaptea de toate lucrările Lui“[d] 5 şi, din nou, în acelaşi loc: „Nu vor intra în odihna Mea!“ 6 Deci, fiindcă rămâne ca unii să intre în ea, şi întrucât cei dintâi, cărora li s-a vestit Evanghelia, n-au intrat din cauza neascultării, 7 El stabileşte din nou o zi: „astăzi“, spunând, prin David, după atât de mult timp, aşa cum a fost spus mai înainte:
„Astăzi dacă auziţi glasul Lui,
nu vă împietriţi inimile!“[e]
8 Dacă Iosua le-ar fi dat odihnă, atunci Dumnezeu nu le-ar fi vorbit mai târziu despre o altă zi. 9 Rămâne încă pentru poporul lui Dumnezeu o odihnă de Sabat, 10 pentru că oricine intră în odihna Lui se va odihni de lucrările lui, ca şi Dumnezeu de ale Sale. 11 Să ne grăbim[f] deci să intrăm în acea odihnă, pentru ca nimeni să nu cadă printr-o neascultare ca a lor!
12 Într-adevăr, Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi activ, mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri, străpungând până desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, şi poate judeca gândurile şi intenţiile inimii. 13 Nu este nimic care să poată fi ascuns de El, ci totul este gol şi descoperit ochilor Lui, ai Celui înaintea Căruia trebuie să dăm socoteală.
13 Paştele iudeilor era aproape şi Isus S-a suit la Ierusalim. 14 I-a găsit în Templu[a] pe cei care vindeau boi, oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani[b] stând la mesele lor. 15 A făcut un bici din frânghii şi i-a scos pe toţi afară din Templu, împreună cu oile şi boii lor. A împrăştiat monedele schimbătorilor de bani şi le-a răsturnat mesele, 16 iar celor ce vindeau porumbei le-a zis: „Ridicaţi acestea de aici! Nu faceţi din Casa Tatălui Meu o casă de negoţ!“ 17 Ucenicii Lui şi-au adus aminte că este scris: „Râvna pentru Casa Ta Mă mistuie!“[c] 18 Atunci iudeii I-au zis:
– Prin ce semn ne arăţi că ai dreptul să faci acestea?
19 Isus le-a răspuns:
– Dărâmaţi acest Templu, şi în trei zile îl voi ridica!
20 Iudeii I-au zis:
– Au trebuit patruzeci şi şase de ani ca să fie construit Templul[d] acesta, şi Tu-l vei ridica în trei zile?!
21 El însă vorbea despre Templul trupului Său. 22 Atunci când El a fost înviat dintre cei morţi, ucenicii Lui şi-au amintit că spusese aceste vorbe şi au crezut Scripturile şi cuvântul pe care-l spusese Isus.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.