Book of Common Prayer
Tek ri Pablo xcˈak chi abej pa tinamit Listra
8 Y ri chiriˈ pa tinamit Listra, cˈo cˈa jun achi ri can pa ralaxic pe chi ma nicowin ta nibiyin. Can majun bey cˈa biyinek ta jubaˈ. Y ri achi cˈa riˈ tzˈuyul chiriˈ. 9 Riyaˈ nracˈaxaj cˈa ri ntajin chubixic ri Pablo. Y ri Pablo xutzˈet cˈa chi ri achi riˈ can rucukuban wi rucˈuˈx riqˈui ri Dios riche (rixin) chi nicˈachojsex. 10 Rumariˈ ri Pablo can riqˈui ruchukˈaˈ xchˈo chare ri achi, y xubij chare: Cayacatej y capaˈeˈ choj. Y ri achi can yacˈariˈ xropin y xuchop nibiyin el. 11 Tek ri winek xquitzˈet ri xuben ri Pablo, ri winek xechˈo cˈa pa licaónica, ri quichˈabel riyeˈ. Y can riqˈui cˈa quichukˈaˈ xquibilaˈ pa quichˈabel: Re yekatzˈet wacami xa can ye ri ka‑dios ri ye kajnek pe chkacojol, quibanon pe ye achiˈel achiˈaˈ.
12 Niquibilaˈ cˈa chi ri Bernabé yariˈ ri dios ri rubiniˈan Júpiter, y ri Pablo yariˈ ri dios ri rubiniˈan Mercurio, ruma ya riyaˈ ri ucˈuayon ri chˈabel. 13 Y ri Júpiter ri qui‑dios ri winek riˈ, cˈo cˈa rachoch cˈa chuchiˈ el ri tinamit, y can cˈo cˈa jun sacerdote ri nisamej chrij. Ri sacerdote riˈ cˈa pa tak puertas cˈa xerucˈuaj wi ri wáquix ri ye wikon pe riqˈui cotzˈiˈj. Riyaˈ y ri winek nicajoˈ cˈa niquiyaˈ quikˈij ri Pablo y ri Bernabé, rumariˈ tek ye quicˈamalon pe ri wáquix riche (rixin) chi yequicamisaj. 14 Pero tek ri apóstol Bernabé y ri apóstol Pablo xquinabej ri niquichˈob ri winek, riyeˈ xkˈaxo ri cánima, y rumariˈ riyeˈ xquiretzelaˈ (xquitzerelaˈ) ri quitziak ri quicusan. Y can yacˈariˈ tek xeˈoc chiquicojol ri winek, y niquibilaˈ cˈa chique: 15 ¿Achique ruma tek riyix niben quereˈ? Riyoj xa yoj winek achiˈel riyix, y yoj petenak iwuqˈui riche (rixin) chi nokabij chiwe chi queˈiyaˈ ca ri xa majun quejkalen, achiˈel re yixtajin chubanic, y tinimaj cˈa ri cˈaslic Dios ri banayon ronojel. Ri banayon ri caj y ri yecˈo chuwech, ri banayon re ruwachˈulef y ri yecˈo chuwech, ri banayon ri mar y ri yecˈo chupan. 16 Y astapeˈ ri ojer ca, ri Dios majun xuben chique ri winek ri ma ye israelitas ta, chi xequicˈualaˈ ri itzel bey ri xka chiquiwech riyeˈ, 17 pero ri Dios can rukˈalajsan wi cˈa riˈ chiquiwech riyeˈ y chkawech konojel ri yoj winek, ruma can nuyaˈ wi pe job pa kawiˈ y nuben chare ri ticoˈn chi nuyaˈ utzilaj cosecha. Y can nuyaˈ cˈa pe ronojel ri nikatij, riche (rixin) chi queriˈ niquicot ri kánima. Can ruyaˈon wi pe rutzil pa kawiˈ konojel, xechaˈ chique.
18 Y astapeˈ ri Pablo y ri Bernabé xquibij queriˈ chique, can cˈarunaj xecowin xquiben chique ri winek chi ma xequicamisaj ta ri wáquix chi niquiyaˈ quikˈij riyeˈ.
Ri xbanatej tek ri Jesús xapon pa rachoch jun fariseo ri Simón rubiˈ
36 Y cˈo cˈa jun achi fariseo ri xsiqˈuin (xoyon) riche (rixin) ri Jesús riche (rixin) chi nbewaˈ pa rachoch. Y tek ri Jesús xapon cˈa pa rachoch ri achi riˈ, xtzˈuyeˈ cˈa apo ri pa mesa, riche (rixin) ri waˈin. 37 Y chupan ri tinamit riˈ, cˈo cˈa jun ixok ri itzel rucˈaslen. Y ri ixok riˈ xretamaj cˈa chi ri Jesús cˈo pa rachoch ri jun achi fariseo, rumariˈ riyaˈ xapon chiriˈ. Y riyaˈ rucˈuan cˈa apo jun cˈojlibel (frasco), ri banon riqˈui jun abej ri alabastro rubiˈ. Ri cˈojlibel (frasco) riˈ cˈo el jun akˈom jubul ruxlaˈ chupan. 38 Y ri ixok riˈ xapon cˈa riqˈui ri Jesús y xuchop cˈa okˈej. Y ri ruyaˈal ri runakˈ tak ruwech ri ixok riˈ xeka ka cˈa chrij raken ri Jesús. Riyaˈ yerusulaˈ cˈa raken ri Jesús riqˈui ri rusmal tak ruwiˈ. Ri ixok riˈ yerutzˈumalaˈ (yerutzˈubalaˈ) cˈa ri raken ri Jesús, y xuyaˈ chukaˈ ri akˈom ri jubul ruxlaˈ chrij ri raken. 39 Y ri fariseo ri xsiqˈuin (xoyon) riche (rixin) ri Jesús, tek xutzˈet ri xuben ri ixok, xuchˈob ka: Wi ta re achi reˈ kas kitzij wi chi jun profeta ri nikˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios, nunabej ta achique nichapo la raken, y achique chi winek la ixok laˈ. Ruma la jun ixok laˈ xa itzel ri rucˈaslen, xchaˈ ka pa ránima. 40 Yacˈa ri Jesús xubij chare ri achi fariseo ri xsiqˈuin (xoyon) riche (rixin): Simón, cˈo jun ri nwajoˈ nbij chawe, xchaˈ chare. Ri Simón xubij chare ri Jesús: Tijonel, ¿achique cˈa ri nawajoˈ nabij chuwe? xchaˈ.
41 Y ri Jesús xubij chare: Xecˈojeˈ cˈa ye caˈiˈ achiˈaˈ ri cˈo quicˈas riqˈui jun achi ri niyaˈo puek pa kajic. Jun chique ri achiˈaˈ riˈ, wuˈoˈ ciento puek ri nibix denario chare ri rucˈas, y ri jun chic, cincuenta ri rucˈas. 42 Pero ruma cˈa ri achiˈaˈ riˈ ma yecowin ta niquitoj ri quicˈas, ri achi ri yayon ri puek chique pa kajic, xubij chi ma tiquitoj ta chic, xa tiqˈuis chi queriˈ, xchaˈ chique. Y cˈacˈariˈ ri Jesús xubij chukaˈ chare ri Simón ri fariseo: Wacami tabij cˈa chuwe, ¿achique cˈa chique ri ye caˈiˈ achiˈaˈ riˈ ri más najowan riche (rixin) ri achi ri xyaˈo puek pa kajic?
43 Ri Simón xubij: Riyin nbij chi ya ri más qˈuiy rucˈas rubanon riqˈui. Jaˈ (je), can queriˈ achiˈel ri xabij, xchaˈ ri Jesús chare ri Simón.
44 Y ri Jesús rutzuliben ri ixok tek xubij chare ri Simón ri fariseo: ¿Natzˈet re ixok reˈ? Riyin tek xinoc pe re waweˈ pan awachoch, ma xayaˈ ta nuyaˈ chˈajbel waken. Yacˈa re ixok reˈ xeruchˈej re waken riqˈui ri ruyaˈal ri runakˈ tak ruwech, y xeruchakirisaj riqˈui ri rusmal tak ruwiˈ. 45 Chukaˈ tek xinoc pe, ma xinatzˈumaj (xinatzˈubaj) ta riche (rixin) chi xayaˈ rutzil nuwech. Yacˈa re ixok reˈ, can yacˈa tek xinoc pe tek ruchapon yerutzˈumaj (yerutzˈubaj) ri waken. 46 Riyit chukaˈ ma xakˈej ta aceite pa nujolon (nuwiˈ) tek xinoc pe. Yacˈa re ixok reˈ, can ya ri akˈom ri jubul ruxlaˈ ri xuyalaˈ chrij ri waken. 47 Rumariˈ nbij chawe riyit Simón, chi re ixok reˈ sibilaj nrajoˈ ri xcuyu ri rumac. Y rumariˈ ri janipeˈ chi mac ri ye rubanalon pe xecuyutej yan. Yacˈa jun winek ri nunaˈ chi xa ma qˈuiy ta ri rumac ri xecuy, xa ma can ta nrajoˈ ri xcuyu ri rumac.
48 Y ri Jesús xubij chare ri ixok: Ri amac xecuyutej yan.
49 Y ri winek ri xesiqˈuix (xeˈoyox) ruma ri Simón ri fariseo y junan yecˈo riqˈui ri Jesús ri chiriˈ pa mesa, niquibilaˈ cˈa chiquiwech: ¿Achique cˈa chi achi reˈ? Ruma can yerucuy chukaˈ mac, yechaˈ.
50 Y ri Jesús xubij chare ri ixok: Xacˈachoj, ruma chi xacukubaˈ acˈuˈx wuqˈui. Wacami cˈa, catzolin; ruma xawil yan uxlanibel cˈuˈx.
Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International