Book of Common Prayer
25 Y achiˈel xa pa nicˈaj akˈaˈ tek ri Pablo y ri Silas niquiyaˈ cˈa rukˈij ri Dios yebixan, y niquiben cˈa chukaˈ orar. Y ri nicˈaj chic cˈa ri yecˈo pa cárcel yequicˈaxaj apo. 26 Can yacˈariˈ tek xoyiquiyoˈ jun nimalaj silonel, y xusiloj cˈa ri cárcel y hasta xebiyin ri rucimiento. Ri ruchiˈ ri cárcel xejakatej, y ri cadenas ri ye ucusan riche (rixin) chi ye ximilon ca ri yecˈo pa cárcel, xquiskˈopij quiˈ. 27 Ri achi cˈa ri chajiy quiche (quixin) ri yecˈo pa cárcel, xunaˈ ruwech ruma ri silonel. Y tek riyaˈ xutzˈet chi ri ruchiˈ ri cárcel xa ye jakatajnek chic, xrelesaj cˈa ruˈespada riche (rixin) chi nucamisaj ka riˈ, ruma riyaˈ xuchˈob chi quinojel ri yecˈo pa cárcel xeˈanmej el. 28 Pero ri Pablo xurek apo ruchiˈ y xubij chare: Ma tacamisaj ta awiˈ, xa yojcˈo konojel waweˈ, xchaˈ.
29 Y ri achi chajinel xucˈutuj cˈa kˈakˈ. Y tek rucˈuan chic ri kˈakˈ riˈ, junanin (anibel) cˈa xoc apo ri pa cárcel, pero can nibarbot (nibaybot) ruma ruxibin riˈ. Y ri achi chajinel riˈ xbexuqueˈ cˈa chiquiwech ri Pablo y ri Silas. 30 Y cˈacˈariˈ riyaˈ xerelesaj pe ri pa cárcel, y xucˈutuj chique: ¿Achique cˈa rajawaxic chi nben riche (rixin) chi yicolotej? xchaˈ.
31 Ri Pablo y ri Silas xquibij chare: Tanimaj cˈa ri Ajaf Jesucristo, y xcacolotej riyit y ri ye aj pan awachoch, xechaˈ chare.
32 Ri Pablo y ri Silas xquitzijoj cˈa ri ruchˈabel ri Ajaf chare riyaˈ y chique chukaˈ quinojel ri yecˈo pa rachoch ri chajinel riˈ. 33 Y riyaˈ can ya cˈa hora riˈ riche (rixin) ri akˈaˈ riˈ, tek xuchˈajlaˈ ri quisocotajic ri Pablo y ri Silas. Y xban cˈa ca bautizar riyaˈ y quinojel ri ye aj pa rachoch. 34 Y cˈacˈariˈ tek xerucˈuaj chrachoch riche (rixin) chi xerutzuk pe. Y riyaˈ y ri ye aj pa rachoch sibilaj cˈa xquicot ri cánima, ruma xquinimaj ri Dios.
35 Y nimakˈaˈ pa rucaˈn kˈij ri aj kˈatbel tak tzij xequitek cˈa nicˈaj chic chajinel riche (rixin) chi xbequibij chare ri achi chajiy quiche (quixin) ri yecˈo pa cárcel, chi utz cˈa queˈelesex el ri Pablo y ri Silas. 36 Y ri chajinel xberubij cˈa chare ri Pablo: Ri aj kˈatbel tak tzij, xquitek cˈa pe rubixic chuwe chi yixinwelesaj el. Wacami quixel cˈa pe. Quixbiyin cˈa y xticˈojeˈ ta cˈa uxlanibel cˈuˈx pa tak iwánima, xchaˈ chique.
37 Pero ri Pablo xubij cˈa chique ri nicˈaj chic chajinel: Riyoj yoj achiˈaˈ romanos. Pero ri iwir, ri aj kˈatbel tak tzij can chanin yan xquitek kachˈayic chiquiwech ri winek y ma jane quikˈaton ta tzij pa kawiˈ. Cˈacˈariˈ xojquitzˈapij ca re waweˈ pa cárcel. Y re wacami can nicajoˈ chi man ta jun ri ninaben re yoj‑el el. Reˈ ma utz ta chuwech ri ley. Xa can jeˈibij chique ri ye aj kˈatbel tak tzij, chi yecˈa riyeˈ ri quepe chikelesaxic, xchaˈ ri Pablo chique.
38 Y ri chajinel riˈ xbequibij cˈa chique ri aj kˈatbel tak tzij ronojel ri xubij el ri Pablo chique. Rumariˈ ri aj kˈatbel tak tzij xquixibij quiˈ, ruma xquetamaj chi ri ye caˈiˈ achiˈaˈ riˈ chukaˈ ye romanos. 39 Y ri aj kˈatbel tak tzij xeˈapon cˈa quiqˈui ri Pablo y ri Silas ri chiriˈ pa cárcel, y xquicˈutuj cˈa cuybel quimac chiquiwech. Cˈacˈariˈ xequelesaj pe ri pa cárcel y chukaˈ xquibij chique chi man chic cˈa quecˈojeˈ ta ka chiriˈ pa tinamit. 40 Tek ri Pablo y ri Silas xeˈelesex el pa cárcel, xebe cˈa ri pa rachoch ri Lidia, y xquicukubalaˈ ca quicˈuˈx ri kachˈalal. Y tek ye chˈonak chic ca chique quinojel, xebe el.
Ri nibano tzˈil chare rucˈaslen jun winek xa ya ri itzel ri yepe pa ránima
7 Y chrij cˈa ri Jesús xquimol cˈa apo quiˈ ri achiˈaˈ fariseos, y chukaˈ caˈiˈ oxiˈ aj tzˈibaˈ ri ye petenak ri pa tinamit Jerusalem. 2 Y tek ri achiˈaˈ riˈ xequitzˈet chi yecˈo chique ri rudiscípulos ri Jesús ri yetajin chi waˈin y xa ma xquichˈej ta quikˈaˈ achiˈel rubanic ri niquiben riyeˈ, ma utz ta xequitzˈet, y rumariˈ qˈuiy cˈa ri xquibij chiquij. 3 Ruma ri fariseos y quinojel ri nicˈaj chic winek israelitas, xa ya ri ye quibin ca ri catiˈt quimamaˈ, xa yariˈ ri yequibanalaˈ. Ruma wi xa ma niquichˈej ta qˈuiy mul ri quikˈaˈ, can ma yewaˈ ta. 4 Tek yetzolin cˈa pe ri pa tak cˈaybel, wi ma niquichˈajchˈojsaj ta quiˈ, can ma yewaˈ ta. Y cˈo cˈa nicˈaj chic ri ye quibin ca ri catiˈt quimamaˈ ri yequibanalaˈ, achiˈel ri achique rubanic ri quijoskˈixic ri kumbel tak yaˈ, ri xára, ri chˈichˈ tak lek y ri achique chukaˈ rujoskˈixic niquiben chare ri quiwarabel. 5 Rumariˈ ri fariseos y ri aj tzˈibaˈ xquicˈutuj cˈa chare ri Jesús: ¿Achique cˈa ruma tek la adiscípulos riyit ma niquiben ta achiˈel ri bin ca cuma ri katiˈt kamamaˈ? Ruma la adiscípulos riyit tek yewaˈ ma niquichˈej ta quikˈaˈ, achiˈel rubanic ri nikaben riyoj, xechaˈ chare ri Jesús.
6 Yacˈa ri Jesús xubij chique ri achiˈaˈ riˈ: Riyix xa caˈiˈ ipalej. Xa can jabel cˈa rubixic rubanon ca ri Isaías chiwij. Ruma ri Isaías rutzˈiban cˈa ca ri xbix chare ruma ri Dios, y quecˈareˈ ri nubij:
Re winek reˈ xaxu (xaxe) wi cˈa riqˈui ri quichˈabel niquiyaˈ nukˈij,
yacˈa ri cánima xa nej cˈo wi el chuwe riyin.
7 Xa majun cˈa nicˈatzin wi chi niquiyaˈ nukˈij,
ruma ri chˈabel ri niquicˈut xa pixaˈ quiche (quixin) winek y niquibij chi can yariˈ ri rajawaxic chi niban. Queriˈ ri rutzˈiban ca ri Isaías, xchaˈ ri Jesús. 8 Y riyix yariˈ ri yixtajin chubanic. Xa iyaˈon ca ri rupixaˈ ri Dios ri cˈo chi niben. Riyix can ma niben ta cˈa ri nrajoˈ ri Dios, xa ya ri niquibij ri winek, xa yariˈ ri yixtajin chubanic. Achiˈel tek nibij ri achique quijoskˈixic ri xára y ri achique quijoskˈixic ri kumbel tak yaˈ. Y yecˈo chukaˈ nicˈaj chic ye achiˈel riˈ, ri yeˈibanalaˈ.
9 Y ri Jesús xubij chukaˈ chique: Riyix riche (rixin) chi niben ri achique ye quibin ca ri iwatiˈt imamaˈ, can niben chare ri rupixaˈ ri Dios chi majun rejkalen. 10 Ruma ri chˈabel ri ye rutzˈiban ca ri Moisés, nubij: Tayaˈ quikˈij ri ateˈ atataˈ. Y wi cˈo jun nibin pokon tak chˈabel chique ri ruteˈ rutataˈ, can majun chic cˈa ri nrajoˈ, xa can ticamisex. Quecˈariˈ ri tzˈibatal ca. 11 Yacˈa riyix xa ma que ta riˈ ri niben y nicˈut. Xa ma niben ta achiˈel ri rubin ca ri Dios. Riyix xa yeˈitijoj ri alcˈualaxelaˈ chi ma rajawaxic ta chi yequitoˈ ri quiteˈ quitataˈ. Riyix xa nibij chique ri alcˈualaxelaˈ chi xa tiquibij chique ri quiteˈ quitataˈ: Riyin ma yicowin ta yixintoˈ riqˈui ri nicˈatzin chiwe, ruma ri cˈo wuqˈui xa ntzujun (nsujun) chic chare ri Dios, yixchaˈ chique. Y riqˈui niquibij queriˈ chi quitzujun (quisujun) chic chare ri Dios, xa riche (rixin) chi ma yequitoˈ ta ri quiteˈ quitataˈ. 12 Y riqˈui ri nibij, can nikˈalajin wi chi riyix niben chique ri alcˈualaxelaˈ chi majun chic tiquiyaˈ chique ri quiteˈ quitataˈ. 13 Y riqˈui riˈ, riyix ibanon chare ri rupixaˈ ri Dios chi majun rejkalen. Y queriˈ ibanon xaxu (xaxe) wi riche (rixin) chi niben ri achique quibin ca ri iwatiˈt imamaˈ. Y yecˈo chukaˈ nicˈaj chic achiˈel reˈ ri yeˈibanalaˈ. Queriˈ xubij ri Jesús chique ri achiˈaˈ fariseos y ri ye aj tzˈibaˈ.
14 Can yacˈariˈ tek ri Jesús xerusiqˈuij (xeroyoj) apo quinojel ri winek riqˈui, ri quimolon quiˈ chiriˈ, y xubij cˈa chique: Tiwacˈaxaj cˈa chiˈiwonojel re xtinbij chiwe y tikˈax chiwech. 15 Ri nitzˈilobisan riche (rixin) ri winek, ma ya ta cˈa ri nutij ka. Xa ya ri itzel ri yepe pa ránima ri nitzˈilobisan riche (rixin). 16 Ri cˈo cˈa racˈaxabel, can tracˈaxaj cˈa ri xinbij, xchaˈ ri Jesús chique ri winek.
17 Y Riyaˈ xeruyaˈ cˈa ca ri winek, y xbe pa jun jay. Y ri discípulos xquicˈutuj cˈa chare chrij ri cˈambel tzij ri nichˈo chrij ri nitzˈilobisan riche (rixin) jun winek. 18 Y ri Jesús xubij cˈa chique: ¿Riyix chukaˈ, can cˈa ma jane nikˈax ta chiwech ri nbij? ¿La ma nikˈax ta cˈa chiwech chi ronojel ri nutij ka ri winek ma ya ta riˈ ri nitzˈilobisan riche (rixin)? 19 Ruma ronojel ri achique nutij ka ri winek, xa ma pa ránima ta nibe wi. Xa chupan nibe wi y cˈacˈariˈ ntel el. Y riqˈui ri queriˈ xubij ri Jesús, nikˈalajin chi ronojel ri yecˈo ca riche (rixin) chi yetij, can ye chˈajchˈoj wi.
20 Y ri Jesús xubij chukaˈ chi xa ya ri itzel ri yepe pa ránima ri winek, xa yariˈ ri nitzˈilobisan riche (rixin). 21 Ruma xa pa ránima cˈa ri winek yepe wi ri itzel tak naˈoj, achiˈel tek jun ixok cˈo rachijil y xa nucˈom ruwech jun chic achi y achiˈel tek jun achi cˈo rixjayil y nucanoj jun chic ixok, y achiˈel chukaˈ ri winek yemacun y xa ma quicˈulaj ta quiˈ. Y pa cánima chukaˈ nipe wi ri naˈoj tek yecamisan. 22 Pa tak cánima cˈa ri winek nipe wi ri jalajoj ruwech itzel tak naˈoj, achiˈel tek yeˈelekˈ, tek niquirayij chi ronojel ta cosa quiqˈui ta riyeˈ cˈo wi, yequibanalaˈ etzelal, yekˈolon, ri achiˈaˈ y ri ixokiˈ yequibanalaˈ mac ri sibilaj qˈuixbel, itzel niquinaˈ chare jun winek ri utz cˈo, yequibilaˈ itzel tak chˈabel chiquij ri nicˈaj chic, ri niquinaˈ chi can cˈo quikˈij, y ri ma yechˈobon ta jabel. 23 Ronojel cˈa ri etzelal achiˈel riˈ, pa ránima cˈa ri winek yepe wi, y yacˈariˈ ri nitzˈilobisan riche (rixin). Quecˈariˈ xubij ri Jesús chique ri rudiscípulos.
Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International